Tumorile lobului occipital.

Particularitati clinice.

Garabajiu Mihaela
O2001
• Tumoarea cerebrală
reprezintă un volum sau o
masă celulalară anormală în
creier sau în apropierea
creierului.
• Există mai multe tipuri de
tumori cerebrale. Acestea pot
fi necanceroase (benigne) sau
canceroase (maligne)
 Clasificarea topografică a tumorilor
cerebrale
A. Tumori supratentoriale
1. tumorile lobului frontal
2. tumorile lobului parietal
3. tumorile lobului temporal
4. tumorile lobului occipital
5. tumorile hipofizare
B. Tumori subtentoriale
1. tumorile cerebelului
2. tumorile unghiului ponto-
cerebelos
3. tumorile trunchiului cerebral
• Tumorile de lob occipital sunt mai rare.

• Tulburarile vizuale sunt unul din cele

mai importante semne ale tumorilor cu
localizare la nivel occipital. Deficitele
de camp vizual apar prin lezarea directa
a ariei striate sau a radiatiilor optice.
Modificarile de camp vizual se intalnesc
la aproape toti pacientii si se manifesta
sub forma de hemianopsie homonima
controlaterala (fiind afectata si vederea
maculara), deficit de camp vizual in
semiluna si hemianopsie in cvandrant.
• Cand tumora evolueaza dinspre partea
interna a cutiei craniene comprimand fata
convexa a lobului occipital, atunci
hemianopsia se mareste progresiv in campul
nazal homolateral si in campul temporal
opus.
• Hemianopsia in cvadrant apare atunci cand
tumora intereseaza fata inferioara sau
superioara a scizurii calcarine.
• Daca sunt interesate ariile de proiectie ale
vederii, bilateral, atunci se produce cecitatea
corticala (pacientul nu mai vede).
• In cecitatea corticala globii oculari sunt
normali, nu sunt afectati, orbirea rezultand
din afectarea centrului nervos de prelucrare
a informatiilor vizuale.
• In cazul tumorilor de lob occipital, cecitatea
corticala se instaleaza lent, mai ales daca
este vorba despre un meningiom (acesta
evolueaza lent pe o perioada de ani de zile).
Daca debuteaza brusc, atunci cel mai
probabil cauza este ruptura unui vas din
zona occipitala. O caracteristica interesanta
a cecitatii corticale este aceea ca bolnavii
nu-si dau seama de acest lucru si neglijeaza
aspectul, pe de o parte deoarece aceasta se
instaleaza lent, iar pe de alta parte deoarece
este lezat insusi centrul de perceptie
vizuala. La unii pacienti cecitatea corticala
se rezuma doar la lipsa de percepere a
anumitor culori (mai ales in leziunile
occipitale stangi).
• In leziunile lobului occipital
stang se mai intalneste si agnozia
vizuala sau prosopagnozia
(imposibilitatea de a recunoaste
figurile persoanelor cunoscute).
In cazul leziunilor bilaterale
extinse se intalneste sindromul
Balint care se manifesta prin:
• tulburari de atentie vizuala
• ataxie optica (bolnavul nu poate
atinge obiectul fixat cu privirea)
• paralizia psihica a vederii.
• Tumorile de lob occipital se mai
manifesta clinic prin tulburari de
vorbire, daca tumora intereseaza si
lobul parietal.
• Tulburarile psihice constau in
scaderea capacitatii cognitive, a
memoriei de scurta durata, stari de
euforie alternand cu stari depresive,
pierderea interesului pentru
evenimentele cotidiene.
• Manifestarile epileptice sunt diverse,
putandu-se materializa prin crize
comitiale, grand mall sau petit mall,
crize jacksoniene. In cazul unor
leziuni concomitente in hipotalamus
In stadiul final al bolii, cand tumora atinge dimensiuni
mari, apar tulburarile motorii si chiar tulburari
cerebeloase, cand tumora apasa asupra emisferului
cerebelos de desupt.
Tulburarile motorii se manifesta ca o hemipareza
controlaterala, iar tulburarile cerebeloase iau forma
unor tulburari de echilibru nesistematizate