Inteligenţa emoţională şi

importanţa ei în management

Racu Aurelia,
dr. hab., prof.univ.
 Inteligenţa emoţională şi importanţa ei în management

*Odată cu dezvoltarea managementului şi cu necesitatea formării de lideri cât mai eficienţi şi

empatici, studiile psihologice ne aduc în prim plan rolul inteligenţei emoţionale în
comunicare, respectiv în management. Dar ce înseamnă inteligenţa emoţională? De ce este
considerată ca fiind vitală pentru un bun lider şi cum poate fi antrenată? Acestea sunt
întrebările la care vom încerca să răspundem în următoarele rânduri.

*După anii 1990, a început să se vorbească tot mai des despre inteligenţa emoţională (EI) şi
rolul acesteia în crearea relaţiilor de comunicare. Inteligenţa emoţională este definită ca fiind
capacitatea de a înţelege şi gestiona atât propriile emoţii, cât şi ale celor din jurul nostru,
fiind esenţială în procesele de autoevaluare, empatizare şi motivare.

*Deşi unii consideră că ar fi o abilitate înnăscută, cele mai recente studii au demonstrat că
inteligenţa emoţională poate fi dobândită în timp, cu răbdare, procese de introspecţie şi
exerciţii conştiente de identificare a emoţiilor proprii şi ale celor cu care interacţionăm.
 *Inteligenţa emoţională, o calitate esenţială pentru un lider
*În managementul actual, în care este nevoie de lideri cu abilităţi de comunicare extrem de
bine dezvoltate, empatici, cu viziune, care să îşi motiveze angajaţii, inteligenţa emoţională
joacă un rol din ce în ce mai important. Ea este unul dintre factorii care contribuie la
realizarea unui . management de calitate, o comunicare pe orizontală, eficientă, care să
reuşească să inspire şi motiveze ceilalţi colaboratori.

*Inteligenţa emoţională poate fi dobândită în timp, cu răbdare, procese de introspecţie şi

exerciţii conştiente de identificare a emoţiilor proprii şi ale celor cu care interacţionăm.

*Să vedem acum care sunt ariile managementului în care inteligenţa emoţională este
indispensabilă şi tehnicile pe care liderii le pot folosi pentru a-şi dezvolta această abilitate.
 Managementul comunicării

*Mu există management tară comunicare, autocontrol şi autoevaluare.

Conştientizarea propriilor emoţii este un pas important în dezvoltarea comunicării,
pentru că ne ajută să recunoaştem reacţiile emoţionale ale celor cu care
interacţionăm şi să le gestionăm în mod corespunzător, construind astfel situaţii de
comunicare productive.

*De altfel, identificarea elementelor care ne creează disconforturi majore, a

factorilor de stres şi a contextelor în care reacţionăm impulsiv reprezintă primul
pas în demersul de a le aborda calculat, la rece, cu un grad de control ridicat şi a
ne asigura în acest fel interacţiuni cât mai eficiente.
 Managementul echipelor

*Construirea unor echipe puternice, rezistente la orice tip de situaţie depinde de

felul în care membrii echipei comunică şi de relaţiile eficiente pe care le dezvoltă.
Nivelul de compatibilitate existentă între aceştia are o componentă emoţională
foarte puternică. De multe ori, simpatiile şi antipatiile născute aproape intuitiv,
tară procese de analiză şi evaluare desfăşurate în prealabil, sunt mai puternice
decât cele dezvoltate în timp.

*De aceea, un manager bun trebuie să acorde atenţie şi compatibilităţilor

dezvoltate la acest nivel, nu doar privind abilităţile şi experienţa profesională a
membrilor unei echipe.
 Managementul decizional

*O bună gestionare a emoţiilor contribuie la îmbunătăţirea abilităţii de a lua decizii în timp

record, în situaţii de criză, în contexte tensionate sau în situaţii conflictuale. Capacitatea de
a ne controla emoţiile şi de a le interpreta pe ale celorlalţi poate oferi obiectivitate în luarea
deciziilor şi o privire de ansamblu asupra situaţiilor în care suntem implicaţi.

*Totodată, inteligenţa emoţională ne ajută să anunţăm deciziile luate în cel mai potrivit mod,
adaptând propriile emoţii la emoţiile celor pe care deciziile respective îi afectează. Aceste
aspecte joacă un rol foarte important şi în cadrul negocierilor. în acest caz, capacitatea de a
controla propriile emoţii şi de a le interpreta pe cele ale partenerilor de negociere (într-un
cadru mai mult decât tensionat) reprezintă un element decisiv în modul în care decurg
discuţiile.
 Managementul schimbării

*Nimeni nu reacţionează bine la schimbare. Fie că vorbim de un nou coleg, un nou birou sau
un software diferit folosit în activitatea de zi cu zi, impulsul celor mai multe persoane este
de a respinge elementele care le modifică mai mult sau mai puţin rutina zilnică.

*Inteligenţa emoţională ne ajută să ne dăm seama, bazându-ne pe info ţiile pe care le-am
cules şi observaţiile pe care le-am făcut, ce anume să schimbăm, cui alegem să ne adresăm
atunci când plănuim o schimbare, cum ne adresăm în funcţie de ceilalţi şi care este
momentul oportun pentru implementarea schimbării.
 Managementul conflictului

*Suntem cu toţii de acord că unui lider îi revine sarcina de a media conflictele între membrii
echipei de lucru, clienţi, furnizori etc. Medierea unui conflict presupune în acelaşi timp o
atenţie sporită la emoţiile celor implicaţi şi descifrarea acestora, dar şi obiectivitate în a privi
problema.

*Cele mai multe conflicte apărute la locul de muncă nu au un fundament raţional, care să
privească nişte probleme concrete, ci iau naştere din orgolii, prejudecăţi şi aşteptări înşelate,
deci factori de natură emoţională. în situaţii în care încărcătura emoţională este prea
puternică, trebuie să aveţi grijă să nu vă lăsaţi copleşiţi. O deschidere către reacţiile de
natură emoţională ale colegilor este indispensabilă unui bun lider, cu condiţia să le trateze ca
pe o informaţie suplimentară care să îl ajute în luarea celei mai bune decizii, fără a se lăsa
influenţat de acestea.
*Cum se poate dezvolta inteligenţa emoţională?
*După cum am afirmat în prima parte a acestui articol, inteligenţa emoţională poate fi
dezvoltată, dacă i se acordă o atenţie constantă. Vom aborda, în cele ce unnează,

principalele faţete ale inteligenţei emoţionale şi tehnicile pe care le puteţi folosi pentru a

exersa şi perfecţiona fiecare dintre aceste procese.

1. Conştientizarea propriilor emoţii

*Liderii cu o inteligenţă emoţională dezvoltată au capacitatea de a-şi recunoaşte emoţiile, de a le descifra

şi de a le gestiona într-o manieră benefică pentru procesele decizionale. Conştientizarea propriilor emoţii

înseamnă să ştii cum reacţionezi în anumite situaţii şi de ce, care îţi sunt slăbiciunile, limitele, ce te

motivează şi ce te faci să reacţionezi impulsiv.

*Odată ce veţi deţine toate aceste informaţii, veţi avea un control mai mare asupra modului în care
 Prietenul imaginar, jurnalul

*Deşi poate părea puţin depăşit, specialiştii în domeniu recomandă păstrarea unui
jurnal, ca tehnică utilă în procesul de conştientizare a propriilor emoţii. Un jurnal
sincer nu vă ajută doar să vă exprimaţi emoţiile fără a-i influenţa pe cei din jur, dar
şi să aflaţi cauza apariţiei acestora.

*Un prieten imaginar care tace şi ascultă vă ajută să analizaţi la rece reacţiile de
peste zi, să identificaţi ce elemente v-au făcut să reacţionaţi într-un anumit fel şi
să identificaţi anumite tipare în comportamentul vostru.
 *2. Autoevaluare
*Aşa cum am mai spus, un lider în adevăratul "sens al cuvântului nu evaluează doar membrii echipelor pe
care le coordonează, ci îşi evalueaiă periodic propria activitate şi admite rezultatele, chiar şi atunci când

acestea nu sunt dintre cele mai plăcute.

*Mai mult decât atât, a fi un bun lider presupune asumarea responsabilităţii pe care o porţi astfel încât, în
situaţii nefavorabile, să nu cauţi vina doar în jurul tău, ci şi în propriile acţiuni şi decizii.

*Agenda personală
*Un bun instrument pentru facilitarea proceselor de evaluare personală îl reprezintă utilizarea banalei
agende de zi cu zi, în care să notaţi obiectivele pe care vi le-aţi propus, fiecare pas pe care aveţi de gând

să îl parcurgeţi în acest demers şi, la finalul fiecărei etape, modul în care decurge întregul proces. Odată

cu atingerea chiar şi parţială a obiectivului, scrieţi care sunt rezultate pe care le-aţi dobândit şi încercaţi

să vedeţi care au fost lucrurile care v-au împiedicat sau care v-au motivat în atingerea scopului.
 3. Gestionarea emoţiilor

*De la caz la caz, exprimarea liberă a emoţiilor ne poate aduce doar beneficii sau poate afecta
în mod negativ procesele de luare a deciziilor şi calitatea interacţiunilor de la locul de muncă.

De altfel, gesturile, mimica şi alte elemente de comunicare nonverbală - care sunt, de fapt,

tot reprezentări ale unor emoţii - ne pot trăda când ne este lumea mai dragă. Din aceste

motive, gestionarea emoţiilor este o componentă foarte importantă a activităţii unui bun

manager.

*Pixul şi coala de hârtie

Psihologii recomandă ca atunci când simţiţi că vă este greu să vă controlaţi emoţiile sau

limbajul, retrageţi-vă într-un loc mai liniştit şi notaţi toate sentimentele care vă vin în minte,

cuvintele urâte care i-ar putea deranja pe ceilalţi, iar apoi analizaţi-le cu atenţie, trecându-le

printr-un scurt proces de evaluare şi interpretare. Alegeţi ce consideraţi că este oportun să

 4. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare

*Nu mai este o surpriză pentru nimeni faptul că este esenţial ca lidem să fie buni comunicatori.
Liderii cu o inteligenţă emoţională superioară ştiu să recunoască emoţiile celor din jur, ştiu ce
să spună pentru a calma, încuraja sau motiva echipa. Prin dezvoltarea şi menţinerea de relaţii
eficiente, ei reuşesc să câştige încrederea celor din jur, să se facă ascultaţi şi respectaţi.

*Empatia
*Ce mai bun exerciţiu pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare este exersarea empatiei.
Capacitatea de a te pune în situaţia celuilalt este vitală atât în comunicarea interpersonală,
cât şi în construirea unei echipe, deoarece acţionând empatic, dobândiţi o perspectivă
distinctă asupra situaţiei şi retrăiţi o parte din emoţiile interlocutorului.

*Empatia nu ajută doar la îmbunătăţirea feedbackului pe care îl oferiţi colegilor de luciu, ci

poate influenţa anumite decizii pe care trebuie să le luaţi sau momentul comunicării acestora.
 *5. Abilităţi sociale
*Dincolo de a fi o figură autoritară, un lider este o parte dintr-un colectiv, un membru al unei
echipe. Din acest motiv, o persoană genială şi foarte competentă, dar care nu are abilităţi
sociale dezvoltate va eşua în a fi un bun manager, pentru că nu va avea capacitatea de a îşi
motiva colegii şi de a îi determina să îl urmeze cu încredere, chiar şi în situaţiile mai delicate.

*Ascultaţi, observaţi, implicaţi-vă.

*Este foarte important să petreceţi puţin timp observându-i pe cei din jur. încercaţi să urmăriţi
ce anume le trezeşte emoţii pozitive, care sunt lucrurile care provoacă angoase şi creează o
atmosferă tensionată la locul de muncă şi ţineţi cont de aceste aspecte în deciziile pe care le
luaţi şi discuţiile pe care le aveţi cu ei.

*Ascultaţi-le grijile şi nemulţumirile, ţineţi cont de elementele care le aduc satisfacţii şi

încercaţi să rămâneţi conectat la problemele lor cotidiene, chiar dacă nu puteţi fi zilnic alături
de ei.