Medii Biotice si Abiotice

Habitate si Nise
Badea Radu
Cristea Carla
Ene Ilona
 MEDIUL
Mediul reprezinta totalitatea factorilor naturali şi a celor
creaţi prin activităţi umane care determină într-o strânsă
interacţiune condiţiile pentru existenţa vietuitoarelor.

Dintre aceste condiții fac parte atmosfera, temperatura,

lumina, relieful, apa, solul etc. Mediul are un rol foarte
important în procesul evoluției ființelor vii, care, la rândul lor,
sunt un factor de transformare a mediului.
Factori Biotici

Factorii biotici sau elementele biotice sunt

componentele vii ale unui ecosistem care
interacționează între ele și cu componentele
non-vii.

Factorii biotici sunt clasificați în termeni

clasici în faună și floră, deși astăzi
clasificarea biologică are în vedere mult mai
multe categorii. Pentru a se adapta la
cunoștințele actuale privind diversitatea
biologică, trebuie luate în considerare șase
categorii: animale, plante, ciuperci, protiști,
bacterii și arhee.
Factori Abiotici

Factori abiotici sunt componentele fără viață

care alcătuiesc biotopul sau spațiul fizic în
care se dezvoltă viața din ecosistem. Aceasta
include mediul fizic (sol, apă și aer) și toate
componentele fizico-chimice și factorii înrudiți,
în afara ființelor vii.

În acest sens, clima și variabilele sale,

precum și proprietățile solului și ale apei, fac
parte din factorii abiotici. Termenul abiotic
apare în cadrul analizei ecosistemului, spre
deosebire de biotic (componentele vii ale
ecosistemului).
Habitate
Habitatul este reprezentat de fragmentul de spatiu fizic impreuna co mponentele sale chimice si biologice, care
asigura conditiile pentru instalarea si mentinerea unei populaţii/specii de vietuitoare. Stiinta habitatului studiaza
efectele ansamblului de factori care influenteaza morfologia,structura si fiziologia indivizilor.

Tipurile de habitate terestre includ păduri, pășuni, zone umede și deșerturi. În cadrul acestor biomase largi sunt
habitate mai specifice, cu diferite tipuri de climă, regimuri de temperatură, soluri, altitudini și tipuri de vegetație.
Multe dintre aceste habitate se clasifică unul în celălalt și fiecare are propriile comunități tipice de plante și
animale.
Habitate
Principalii factori de mediu care afectează distribuția organismelor vii sunt temperatura, umiditatea, clima,
tipul de sol și intensitatea luminii și prezența sau absența tuturor cerințelor pe care organismul trebuie să o
susțină. Unele plante și animale sunt generaliste, iar cerințele privind habitatele acestora sunt îndeplinite
într-o gamă largă de locații. fluture alb (Pieris rapae), de exemplu, se găsește pe toate continentele lumii,
cu excepția Antarcticii. Larvele sale se hrănesc cu o gamă largă de specii de varza și diverse alte specii de
plante și se dezvoltă în orice loc deschis cu diverse asociații de plante. Fluturele albastru mare este mult
mai specific în cerințele sale; se găsește numai în zonele de pajiște, iar larvele se hrănesc cu specii de
cimbru, iar din cauza cerințelor complexe de cicluri de viață, el locuiește numai în zonele în care trăiesc
furnicile Myrmica.
 Nișe
Nișa ecologică reprezintă ansamblul caracteristicilor ecologice (spațiale-
habitat și funcționale-biologice) care permit unei specii date să se integreze
într-o biocenoză.

Termenul de nișă ecologică reprezintă spațiul pe care îl ocupă o anumită

populație. Nișa ecologică a unui organism reprezintă funcția pe care o
îndeplinește acesta (profesia sa) și nu spațiul ocupat de el. Nișa ecologică
se referă la rolul organismului in lanțul trofic. Astfel nisa ecologica a pisici
salbatice este de consumator secundar,deoarece se hraneste cu
consumatori primari-soareci,pasari.Nisa ecologica a rimei insa este
descompunator al resturilor organice din sol,cu care se hraneste.
Mulțumim