CURS 2

SIMPTOME GENERALE
• In practica medicala intalnim o serie de simptome generale
care nu apartin unui anumit organ sau aparat, dar care pot
apare intr-un context clinic sau pot constitui singurul motiv
pentru care pacientul consulta medicul.

• Cu toate acestea, gandirea clinica incepe de la organul care

justifica cel mai frecvent simptomul, extinzandu-se si la
celelalte situatii in care poate fi prezent.
 FEBRA

• Cresterea temperaturii corpului peste limitele normale poarta numele de

febra.
• Valori normale: 36,5 – 36,8℃ dimineata si 36,8 – 37℃ seara (cele bucale
sau rectale sunt mai mari cu 0,5℃)
• Masurarea temperaturii face parte din examenul clinic, determinandu-se cu
ajutorul termometrului, de doua ori pe zi, dimineata si seara. In bolile care
evolueaza cu oscilatii termice imprevizibile se poate masura de mai multe ori
pe zi.
• Trepte valorice ale starilor febrile:
• - stare subfebrila: 37 – 38℃
• - febra moderata: 38 – 39℃
• - febra mare: 39 – 41℃
• - hipertermie: peste 41℃
• Hipotalamusul actioneaza ca termostatul organismului. Cand sistemul
imunitar a depistat un focar de infectie în organism, trimite o substanta
chimica numita pirogen catre hipotalamus cu ajutorul sistemului circulator.
Odata ajuns la hipotalamus, acesta creste temperatura corpului si o mentine
constanta pentru a opri posibila raspandire a infectiei in organism.
• Febra se insoteste de manifestari generale nespecifice ca
inapetenta, mialgii, artralgii, cefalee, astenie fizica.
• Frisonul este fenomenul clinic caracterizat prin aparitia
brusca a unei senzatii puternice de frig, care determina
contractii musculare de scurta durata.
• Frisonul este prezent in ascensiunile febrile din bolile
infectioase (pneumonii, meningite), infectii acute,
septicemie, dupa administrarea de solutii perfuzabile,
transfuzii de sange.
TIPURI SEMIOLOGICE DE FEBRA
• Febra continua sau in platou nu are diferente mai mari de un grad intre
temperatura matinala si vesperala. Este intalnita in infectii acute.
• Febra remitenta se caracterizeaza prin diferente intre temperatura
matinala si cea de seara mai mari de 1℃, putand ajunge la 3-4℃. Se
intalneste in septicemii.
• Febra intermitenta este caracterizata prin alternarea unor perioade
febrile cu unele afebrile, care se pot produce neregulat sau la intervale
fixe.
• Febra recurenta - apar perioade febrile de 5-8zile, urmate de perioade
similare de afebrilitate. Se intalneste in TBC, limfoame
• Febra ondulanta prezinta ascensiunea progresiva a temperaturii, urmata
de scaderea treptata, dupa care ciclul se reia. Apare in neoplazii.
• Febra de tip invers in care temperatura matinala este mai mare decat
cea de seara. Apare in TBC, abcese
• Febra de tip neregulat nu are un caracter particular.
 CEFALEEA

• Este un simptom foarte frecvent intalnit in practica.

• Cefaleea este o durere localizata oriunde in zona capului.
• Cele mai frecvente dureri sunt surde, suportabile, dar deranjante care
perturba somnul si activitatea. Rar apar dureri ascutite, lancinate,
care de obicei au durata scurta. Localizarea poate fi indicata uneori
de pacient (frontala, occipitala, hemicranie), dar de cele mai multe
ori este difuza. Durata este variabila de la cateva zeci de minute
pana la ore sau zile, cu caracter continuu sau intermitent. Cele mai
multe forme raspund in general bine la medicatia antialgica uzuala.
• Cefaleea poate rezulta din urmatoarele modificari:
- distensia, tractiunea sau dilatarea arterelor intracraniene, venelor
mari intracraniene: migrena, hipertensiunea arteriala, afectiuni ale
vaselor cerebrale
- compresia, tractiunea sau inflamatia nervilor cranieni sau spinali:
nevralgia de trigemen, tumori
- iritatia sau inflamatia meningelor: meningite
- cresterea presiunii intracraniene
- spasmul sau inflamatia muschilor spinali sau cranieni
- perturbarea sistemului serotoninergic intracerebral: cefaleea
psihogena.
 AMETEALA

• Ameteala este frecvent relatata de pacienti si o descriu ca o

senzatie de nesiguranta, de instabilitate sau clatinare.
• Ameteala este prezenta in multe boli generale: anemii,
hemoragii acute, hipoglicemie, hipotensiunea ortostatica sau
schimbarea pozitiei capului.
• Ameteala aparuta brusc poate precede lipotimiile (senzatia de
pierdere a constientei) si sincopele (pierderea brusca a starii de
constienta)
 VERTIJUL

• Este o ameteala puternica survenita brusc si insotita de o

senzatie rotatorie in plan orizontal sau vertical.
• Pot apare si la indivizii normali fiind cunoscut ca “rau de
inaltime, de mare, de masina”. Apare atunci cand sistemul
vestibular nu se poate adapta. Pot apare si varsaturi,
transpiratii si o stare de rau general.
• Vertijul patologic apare in disfunctii labirintice, leziuni
cerebrale sau cerebeloase, afectiuni acute sau cronice
otomastoidiene, dupa abuzul de alcool sau consum de droguri.
 ASTENIA

• Astenia este o manifestare subiectiva nespecifica, frecventa,

care de cele mai multe ori este denumita de bolnavi oboseala.
• Astenia poate avea o componenta fizica, motorie sau psihica.
• Astenia fizica este prezenta in anemii, infectii, boli cronice
hepatice, insuficienta renala cronica, neoplazii, boli tiroidiene.
• Astenia motorie se intalneste in afectiunile neuromusculare.
• Astenia psihica se intalneste la persoanele cu probleme
psihologice.
 FATIGABILITATEA SI IMPOTENTA
FUNCTIONALA

• Fatigabilitatea se refera de fapt la o stare de oboseala fizica,

lipsa de energie, de epuizare
• Apare in tabloul clinic al multor boli sistemice, endocrine sau
metabolice.
• Impotenta functionala se refera la imposibilitatea efectuarii
unui act motor datorita unei afectari neurologice, musculare,
articulare sau arteriale fiind localizata la un anumit segment al
corpului.