ENERGIA ELECTRICĂ

Realizat de IAVNI-Maria-Petronela
Clasa a X –a E
Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară
Suceava
 Energia electrică
Energia electrică este energia asociată electricității. Poate fi 
 
energie potențială electrică sau energie cinetică a curentului electric datorată
deplasării electronilor. Atunci când este folosit în mod aproximativ pentru a descrie
energia absorbită sau furnizată de un circuit electric (de exemplu, una furnizată de un
aparat electric), termenul „energie electrică” se referă la energia care a fost
transformată din energia
  potențialului electric. Această energie este furnizată de
combinația de curent electric și potențial electric care este furnizat de circuit.
În punctul în care această energie potențială electrică a fost transformată într-un alt
tip de energie, ea încetează să mai fie energie electrică potențială. Astfel, toată
energia electrică este o energie potențială înainte de a fi livrată la destinația finală.
Odată convertită din energia potențială, energia electrică poate fi numită
întotdeauna un alt tip de energie (căldură, lumină, mișcare, etc.).
Becuri ce prezintă formele
de energie
Energia electrică asigură confort personal şi
mobilitate oamenilor şi este esenţială pentru
realizarea de bogăţii industriale, comerciale şi
sociale. Pe de altă parte, producţia şi consumul
de energie exercită presiuni considerabile
asupra mediului (inclusiv producţia de energie
electrică şi termică, rafinarea uleiului şi
utilizarea finală a acestuia în gospodării,
servicii, industrie şi transport). Aceste
presiuni cuprind şi emisiile de gaze cu efect de
seră şi poluanţii atmosferici, utilizarea
terenului, producerea deşeurilor şi deversările
de petrol. Acestea contribuie la schimbările
climatice, produce daune asupra ecosistemelor
naturale şi a mediului artificial, şi cauzează
efecte adverse asupra sănătăţii umane.
 Energia electrică produsă în
România
Producția de energie electrică a României a fost de aproximativ 64,7 TWh în anul 2008, cu
5,5% mai mult decât in anul precedent[1]. Cărbunele este principala sursă pentru
producerea energiei, cu o pondere de 42,5% din total, la fel de mare ca și în 2007. Pe locul 2
s-au plasat sursele hidro, cu un procent de 26,4%, iar energia din surse nucleare a avansat
pe locul 3, cu o pondere de 17,3%, în creștere cu 4 puncte procentuale față de ponderea
deținută în 2007 din totalul producției[1].
Principalii producători de energie electrică din România sunt Termoelectrica, cele 3
complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova), Hidroelectrica și 
Nuclearelectrica[1].
În anul 2006, producția a fost de aproximativ 62 TWh, la o putere instalată de 17.630 MW.
Piața românească de energie electrică este estimată la 1,75 miliarde Euro[2].
Exportul de energie electrică al României a fost de 3 TWh în anul 2006 și 4 TWh în 2005[3].
Importurile de energie electrică a României au fost de 2,3 TWh în anul 2005[4].
Din anul 2006 și-a început activitatea bursa de energie electrică, supravegheată de 
OPCOM, societate deținută de Transelectrica. În anul 2007 pe această bursă au fost
vândute 8,21 TWh[5].
 Industria energetică în
România
Consumul de energie este în general exprimat în tep (tone echivalent petrol).
Consumul de energie al României în anul 2017 a fost de 33580 ktep, din care:
28,6% - gaze naturale
28.1% - țiței și derivați petrolieri
16.1% - cărbune și cocs
8.9% - nuclear
3.7% - hidro
Producția internă de energie primară a scăzut putin în ultimii ani (28 milioane tep), in
mod special după criza economică din 2008. Energia cea mai afectată de scădere au fost
cărbunele la profitul energiei nucleară și mai recent, gazelor naturale.
Consumul intern brut pe locuitor a fost în anul 2017 de 1.705 tep, cu 7% mai micâ decât cel
din 2006.
Industria energetică în
România
 Rezervele energetice

Rezervele de resurse naturale ale României conform estimărilor din anul 2007:

țiței: 74 milioane tone (72 mil tep). Producție anuală: 5,2 milioane tone
gaze naturale: 185 miliarde metri cubi (159 mil tep). Producție anuală: 12 miliarde metri cubi
huilă: 755 milioane tone (422 mil tep). Producție anuală: 3 milioane tone
lignit: 1490 milioane tone (276 mil tep). Producție anuală: 32 milioane tone.
uraniu: Rezervele de minereu existente asigură cererea de uraniu până la nivelul anului 2017
 pentru funcționarea a două unități nucleare la centrala de la Cernavodă.
România este unicul deținător de rezerve de tiței în cantități notabile din zona Central și Est
Europeană.[1] Tot România dispune și de cele mai mari rezerve de gaze naturale din zonă, de
circa 2 ori mai mari decât rezervele dovedite ale Poloniei.[1] În schimb, România deține cele
mai mici rezerve de cărbune.[1]
Resursele estimate de țitei și gaze naturale ale României sunt de aproximativ un miliard de
barili echivalent petrol, valoare care situează România pe locul patru în Europa în acest
clasament, după Norvegia, Marea Britanie și Danemarca [2].
 An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997

mii tone 5.000 5.200 5.541 5.650 5.702 5.810 6.029 6132 6.300 6.501
Producția de energie electrică a 
 
României a fost de aproximativ 62
TWh în anul 2006 la o putere instalată
de 17.630 MW
În funcție de sursa de energie,
producția de electricitate este
următoarea:
Combustibil Procentaj Procentaj Procentaj
2006[12][13] 2005[14] 2004[15]

Cărbune 39,57 % 35,80 % 37,55 %

Gaze naturale 16,69 % 14,07 % 16,01 %

Păcură 1,83 % 2,68 % 3,26 %

Nuclear 9,20 % 9,59 % 10,07 %

Hidroelectric 32,02 % 37,11 % 31,61 %

Alte surse
convenționale 0,68 % 0,75 % 1,50 %

Eolian 0,00 % 0,00 % 0,00 %

Solar 0,00 % 0,00 % 0,00 %

Biomasă 0,00 % 0,00 % 0,00 %

 Plafonarea energetică
: Europa se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Țările UE lucrează
împreună pentru a găsi un răspuns la problema prețurilor ridicate și pentru a
asigura aprovizionarea cu energie a europenilor. Creșterea prețurilor la energie și
întreruperile aprovizionării cu energie reprezintă preocupări majore pentru
liderii UE și pentru Consiliu. Țările UE sunt unite și își coordonează îndeaproape
măsurile pentru a răspunde prețurilor ridicate și dezechilibrelor de pe piața
energiei.
Unitatea din rândul statelor membre ale UE este esențială pentru a face față
crizei energetice. Colaborarea este cea mai bună modalitate prin care țările UE
pot atenua mai bine impactul crizei și scădea riscurile. De exemplu, achizițiile
comune de energie pot reduce costurile importurilor.
În contextul actual de mare incertitudine în ceea ce privește aprovizionarea cu
energie și întreruperile furnizării de energie din partea Rusiei, este nevoie
de solidaritate între țările UE inclusiv pentru a oferi sprijin țărilor care depind în
mai mare măsură de energia rusă și care sunt, așadar, mai afectate de orice
reducere a aprovizionării.
Principalele obiective ale răspunsului UE la criza energetică sunt:
să asigure o energie competitivă și la prețuri accesibile pentru consumatorii din UE
să crească securitatea energetică a UE și nivelul de pregătire al acesteia în caz de
urgență
să întărească reziliența și autonomia pe plan energetic a țărilor UE
În acest scop, țările UE lucrează împreună pentru a:
limita prețurile excesiv de mari ale gazelor
îmbunătăți solidaritatea și a partaja aprovizionarea
reduce cheltuielile cu energia pentru gospodării și întreprinderi
reduce dependența energetică a UE
garanta aprovizionarea cu gaze
accelera tranziția verde
Limitarea prețurilor excesiv de mari ale gazelor
Țările UE au convenit asupra unui mecanism de corecție a pieței care va limita
episoadele de prețuri extrem de ridicate ale gazelor în UE și, astfel, va reduce
impactul creșterii prețurilor asupra cetățenilor și a economiei. Se va aplica un
plafon tarifar pentru tranzacțiile cu gaze atunci când și în cazul în care prețurile
gazelor ating niveluri excepționale.
Mecanismul se va activa automat dacă se va produce următorul „eveniment de
corecție a pieței” (ambii parametri se aplică simultan):
 Bibliografie

ro..wikipedia .org/wiki/Energia_electrică_în _România

Ro.wikipedia.org/wiki /Industria _Energetică _în _România
www.EEA.EUROPA.EU