INSUFICIENŢA

RESPIRATORIE ACUTĂ
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ

 Sistem respirator: superior şi inferior, responsabil

de ventilaţie

 Căi aeriene superioare: încălzire, filtrare aer

inspirat

 Tract respirator inferior(plămâni): schimburi

gazoase
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ

 Căi aeriere superioare: nas(nasofaringe),

cavitate bucală(orofaringe), laringe,trahee

 Tract respirator inferior(plămâni): bronşii şi

structuri alveolare destinate schimburilor
gazoase
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ

 Laringe
 Structură cartilaginoasă,
 Leagă faringele de trahee
 Funcţia majoră: voce
 Protejează căile aeriene de corpi străini
 Facilitează tusea
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ

 Laringe
 Epiglota - valvă, acoperă glota în timpul deglutiţiei
 Glota - deschiderea dintre corzile vocale
 Cartilaj tiroid - mărul lui Adam
 Cartilaj cricoid - circular
 Aritenoizii – folosiţi în mişcarea corzilor vocale
 Corzi vocale – ligamente sidefii controlate de
musculatura care produce sunetele
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ

definiţii
 bronhoscopie: examinare directă laringe, trahee, bronşii
cu endoscopul
 cili: perişori în continuă mişcare, împing mucusul şi
substanţele străine spre laringe
 difuziune : mişcarea moleculelor de gaz în funcţie de
gradientul de concentraţie
 spaţiul mort fiziologic: porţiunea din arborele
traheobronşic care nu participă la schimburile gazoase
 şunt parte din plaman neventilata, dar cu perfuzie pastrata
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ

 dispnee: respiraţie laborioasă

 hemoptizie: expectoraţie cu sânge
 hipoxemie: scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în
sânge
 hipercapnie: creşterea cantităţii de dioxid de carbon
 hipoxie: scăderea oxigenului furnizat spre ţesuturi şi
celule
 ortopnee: facilitarea respiraţiei în poziţie ridicată
 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ

 perfuzie pulmonară: sîngele din vasele

pulmonare
 respiraţie: schimburi gazoase dintre aer
atmosferic şi şânge şi dintre sânge şi celule
 ventilaţie: mişcarea aerului în, şi din căi aeriene
 Wheezing:
Wheez respiraţie şuierăroare în expir asociată
cu îngustare de căi sau obstrucţie parţială
 FiO2: procentul de oxigen din aerul inspirat
INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

 Definiţie:
Imposibilitatea plămânului de a realiza
funcţia de schimb: oxigenarea şi
eliminarea bioxidului de carbon.

 Clasificare:
1. Insuficienţa respiratorie hipoxică
2. Insuficienţa respiratorie hipercapnică
Insuficienţa respiratorie hipoxică

Cauze (mecanismele producătoare de hipoxemie)

1. Hipoventilaţia
2. Modificarea raportului ventilaţie/perfuzie
3. Şuntul anatomic
4. Tulburări de difuziune
5. Altitudine mare
6. Scăderea perfuziei tisulare
 Hipoventilaţia

– medicaţia opioidă,
– sedative, → hipoventilaţie
– anestezice
 Schimbul de O2
Combinarea mecanismelor hipoxemiante în
stările patologice
 BPOC

 Hipercarbie, hipoxemie,HTP

 Spaţiu mort + inegalitate VA/Q

 Schimbul de O2
Combinarea mecanismelor hipoxemiante în
stările patologice

 ARDS sindrom de detresă respiratorie

acută

 Combinaţie: şunt, spaţiu mort, inegalitate

VA/Q, HTP
Insuficienţa respiratorie hipercapnică

 ↑ PaCO2 = ↓ventilaţiei alveolare

 ↑ PaCO2 = ventilaţie alveolară normală +

producţie CO2 ↑

 ↓ventilaţiei alveolare prin:

 Factori pulmonari
 Factori nonpulmonari
Factori pulmonari:
 Obstrucţie de căi aeriene mari:
• Corpi străini
• Laringospasm
 Obstrucţie de căi aeriene mici:
• Bronhospasm
• Emfizem pulmonar
Factori extrapulmonari: probleme
neurologice, musculare, de cutie toracică
Factori extrapulmonari
 Probleme neurologice:
 Depresia de centrii respiratori
 Medicamentoasă
 AVC ischemic, hemoragic
 Traumă craniană
 Întreruperea transmisiei neuromusculare
 Injurie de nerv frenic
 Injurie medulară de la C5 în sus
 Sindrom Guillain-Barré
 Miastenia gravis
 Polineuropatia bolnavului critic
Factori extrapulmonari
 Probleme musculare:
 Hipomagnesemia, hipocalcemia,
hipopotasemia, hipofosfatemia,
 Malnutriţia

 Probleme ale cutiei toracice:

 Cifoscolioza
 Fracturi costale, torace moale posttraumatic
Hipercarbia prin creşterea producţiei de
CO2

 Supraalimentaţia creşte rata producţiei

de CO2 prin creşterea producţiei de
grăsimi
 Febră (ajunge la valori foarte mari în
hipertermia malignă)
 Alte stări hipercatabolice: sepsă
Semne clinice în insuficienţa respiratorie
acută
 Dispneea: utilizarea muşchilor accesori
 Monitorizare şi diagnostic:
– Pulsoximetrie, capnografie
– Analiza gazelor arteriale
– Radiografie pulmonară
– CT pulmonară
– Culturi pulmonare
– Scintigrafie pulmonară de perfuzie şi de
ventilaţie
Managementul insuficienţei respiratorii
acute
 Obiectiv:
 Menţinerea unei ventilaţii şi oxigenări adecvate
 Tratarea cauzei primare

 Insuficienţa respiratorie hipoxică:

• Obiective: - menţinerea PaO2 > sau egală cu
65-70 mmHg
- SaO2 >93%

 Insuficienţa respiratorie hipercapnică

• Obiective: - pH > 7,32
- PaCO2 adecvat acestui pH
 Mijloace terapeutice în insuficienţa
respiratorie hipoxică
1. Administrarea de O2 ameliorează hipoxia din
insuficienţa respiratorie hipoxică
• O2 cu flux redus:- canula nazală
- masca facială 0,4 FiO2
• Mască facială cu rezervor → FiO2 ↑ (scade rata de
amestec cu aerul)
2. Ventilaţie noninvazivă cu presiune pozitivă
• CPAP cu mască oronazală, nazală
• La pacienţii cu insuf. resp. moderată şi status
hemodinamic stabil
• Presiuni iniţiale de 5 cm H2O
3. Ventilaţie invazivă pe sonda endotraheală
(insufic. resp. severă)
Mijloace terapeutice în insuficienţa respiratorie
hipercapnică
 Obstrucţia înaltă:
 Dezobstrucţia căii aeriene superioare
 Cuparea laringospasmului
 Obstrucţia joasă:
 Bronhodilatator:- β adrenergic agonist
- anticolinergic
 Epanşamente pleurale: drenaj pleural
 Pacienţi cu deficit neurologic mediu dar cu
status mental neafectat → CPAP
 Pacienţi cu deficit neurologic mare sau status
mental afectat → ventilaţie mecanică