MEDICINĂ INTERNĂ

- CURS NR. 3 -

1
TUBERCULOZA PULMONARĂ

ETIOLOGIE
- boală infecto-contagioasă produsă de bacilul Koch (BK)
- una dintre cele mai vechi boli infecțioase ale omului
OMS - la nivel mondial - 1/3 din oameni - infectați
- 2 miliarde - au TBC latentă
- 3 milioane - mor anual din cauza TBC

EPIDEMIOLOGIE
sursa - pacientul cu TBC (caverne)
transmiterea:
a) cale aeriană - preponderentă (picături Pfluger - mici, cu diametrul sub 10 microni (tuse,
strănut, vorbit)
b) cale digestivă (M. bovis) - lapte nepasteurizat
ETIOLOGIE
FACT. DETERMINANȚI FACTORI FAVORIZANȚI

BK  SĂRĂCIA
SUPRAAGLOMERAREA

 DZ
 HIV
 PERSONALUL MEDICAL-FRECVENT
CLASIFICAREA TBC
1. PULMONARĂ
2. EXTRAPULMONARĂ

A. PRIMARĂ, A COPILULUI
B. POST PRIMARĂ, SECUNDARĂ, A ADULTULUI
 BK inhalat în plămâni - căi evolutive diferite - fcț de efic. sist. imun
înnăscut
EFICIENT = VINDECARE INEFIC. - TBC PRIMARĂ (copilărie) - pac. uzual asimpt

BK intraalveolar (în alv. de la periferia plămânului,

lobul mediu și inf.)
1. fagocitat de Macrofagele alveolare - se eliber.
enzime → necroză de cazeificare (necroza
parenchimului pulmonar det. de BK) → + PMN,
limfocite → ce se transformă în celule epitelioide
- coroană de celule la periferia zonei de necroză:
granulom;
2. reacție a vaselor limfatice pulmonare și ggl locali
1. + 2. = complex primar, complex Gohn
EVOLUȚIA LEZ. PULMONARE PRIMARE ÎN TBC
A. SIST. IMUN EFICIENT - VINDECARE - majoritatea pacienților - prin
calcificarea foc. de necroză
B. SISTEM IMUN INEFICIENT
1. EXTENSIA LEZIUNILOR ȘI ABCEDAREA LOR - CAVERNĂ
2. CREȘTEREA DIMENSIUNILOR GGL - CU COMPRESIE EXT. A BRONHIILOR
3. AFECTARE PLEURALĂ - LICHID PLEURAL

C. SIST. IMUN PARȚIAL EFICIENT - VINDECARE INCOMPLETĂ - BK rămân

dormanți - diseminare hematogenă (asimptomatică) și
 afectarea altor zone pulmonare (lobi sup.) și a altor organe;
 leziunile în aceste organe se dezvoltă după ani de zile;
TBC POSTPRIMARĂ, SECUNDARĂ

• apare prin reactivarea focarelor infecțioase latente

• poate fi PULMONARĂ sau EXTRAPULMONARĂ
1. TBC PULMONARĂ SECUNDARĂ
• localizată în LOBII SUPERIORI (BK în TBC primară - lobii mediu/inf.) -
BK preferă ariile pulm. cu oxigenare ridicată
• ANATOMO-PATOLOGIC - diferite leziuni:
a) pneumonie
b) caverne
EVOLUȚIE SPRE
c) atelectazie  VINDECARE
d) leziuni miliare  FIBROZĂ pneumonie cavernă

e) lichid pleural

atelectazie miliară lichid pleural

2. TBC SECUNDARĂ EXTRAPULMONARĂ
la pacienții imunodeprimați (HIV)
orice organ poate fi afectat de diseminarea hematogenă, mai frecvent:
 ganglionii
 pleura
 tubul digestiv - zona ileocecală: diaree cronică
 tractul urinar: hematurie, piurie sterilă
 genital: infertilitate
 SNC - meningită, tuberculom
 oasele: artrită
TABLOUL CLINIC
TUBERCULOZA PRIMARĂ

• considerată apanajul copilăriei

• apare la pacienți fără contact anterior cu BK
a) asimptomatici
b) simptome nespecifice
c) forme grave:
 abcedarea - cavernă
 compresii bronșice de către ganglionii afectați - atelectazie
 revărsat pleural
 diseminarea hematogenă
RADIOGRAFIA PULMONARĂ
- normală
- complex Gohn
 TUBERCULOZA POSTPRIMARĂ (SECUNDARĂ)
mai bogată în simptome, adulți
SIMPTOME NESPECIFICE EXAMEN OBIECTIV:
 astenie poate fi normal
 inapetență uneori:
 scădere ponderală INSPECȚIE: aspect ftizic:
 subfebrilitate - palid, suferind, absența bulei Bichat
 transpirații nocturne - reducerea țesutului celular subcutanat,
SIMPTOME RESPIRATORII - topirea maselor musculare
tuse - cronică (durata de peste 3 săptămâni), seacă - adâncirea foselor supra/infraclaviculare
expectorație: - coaste vizibile, oblice
- mucoasă, mucopurulentă; - cifoza dorsală
- hemoptizia - expectorația cu sânge roșu, aerat - scapule alatae
- cant. minimă de sânge
- masivă - ruptura vaselor din int. cavernelor RESTUL EX. OBIECTIV - SĂRAC
junghi toracic - în afectările pleurale (absent în cele pulmonare) PALPAREA: accent. transmiterii vibrațiilor
dispnee - revărsate pleurale masive vocale
PERCUȚIA: matitate (rev. pleural)
AUSCULTAȚIE: raluri bronșice, cavernoase
ATENȚIE: SIMPTOMELE NU SUNT SPECIFICE, DAR
ASOCIATE - POT SUGERA PREZENȚA TBC

PERSISTENȚA TUSEI PESTE 3 SĂPTĂMÂNI, ALĂTURI DE

SIMPTOMELE NESPECIFICE MENȚIONATE:
TRIMITEREA PACIENTULUI LA MEDIC: INVESTIGAȚII
SUPLIMENTARE:
 RADIOLOGICE
 BACTERIOLOGICE (BK)
EXPLORĂRI PARACLINICE
EXAMENUL RADIOLOGIC:
OPACITĂȚI (imagine albă radiologic)
ZONE DE TRANSPARENȚĂ (imagini negre)
FIBROZĂ extensivă, deformantă, retractilă

forma nodulară forma miliară forma cavitară

forma fibrozantă,
forma infiltrativă retractilă = fibrotorax revărsat pleural = opacitate
EXAMENUL SPUTĂ - identificare BK prin colorații speciale
(Ziehl Nielsen)
ALTE FORME CLINICE DE TBC SECUNDARĂ (ALTE LOCALIZĂRI
RESPIRATORII, ASOCIATE TBC PULMONARE):

1. TBC LARINGIANĂ
2. TBC ENDOBRONȘICĂ
3. TBC LOCALIZATĂ ÎN LOBII INFERIORI - pretează la confuzii cu
pneumoniile bacteriene (TBC reactivate - lobii superiori)
4. TUBERCULOMUL
5. TBC MILIARĂ
6. TBC LATENTĂ (forma asimptomatică de TBC)
TBC LARINGIANĂ - prin:
a) afectare directă a laringelui
b) infecție pe cale hematogenă, bronșică, limfatică
- tuse, disfonie, stridor
Radiografia - TBC pulmonară

TBC ENDOBRONȘICĂ - TBC ce afectează arborele traheobronșic, leziunile fiind

produse prin extensie directă de la un focar pulmonar

simptomele - pretează la confuzii cu:

astmul - dispnee paroxistică de tip expirator,
bronșita cronică - tuse cu expectorație (sputa peste 500ml/zi - bronhoree)
TUBERCULOMUL

- nodul sau o masă bine delimitată

- conține: material cazeos înconjurat de țesut conjunctiv, fară inflamație
- apare prin extensia repetată a unor focare bronhopneumonice - confluează - se
încapsulează
- localizare: lobii superiori
- dimensiuni - 1-10cm,
- benign
- evoluție: staționar, progresiv
- dg. de certitudine - aspirație prin biopsie cu ac fin
TUBERCULOZA MILIARĂ
- formă gravă de TBC, în care BK diseminează în sânge
- termenul miliar - 1700 (J. Manget) - leziunile pulm. asemănător cu al boabelor de mei;
- apare în cadrul TBC primare sau în TBC secundară

TUBERCULOZA MILIARĂ
SIMPTOMATOLOGIE (ștearsă)
 febră, transpirații nocturne,
scădere ponderală
EXAMEN CLINIC OBIECTIV (diseminare hematogenă)
 febră
 adenopatii
 ap. respirator: raluri bronșice
 ap. digestiv: hepatomegalie (lez. miliare în F)
splenomegalie
ascită - TBC peritoneală
 SNC: alterarea st. de conștiență (lez. miliare- creier)
 idr la PPD - pozitiv
 TBC intestinală TBC peritoneală

TBC miliară
TBC SNC
PARACLINIC ÎN TBC MILIARĂ

1) TESTE SEROLOGICE (din sânge) :

 nespecifice
 pancitopenie (infiltrația medulară cu BK): anemie, leucopenie,
trombocitopenie
 teste hepatice modificate

2) RADIOGRAFIA PULMONARĂ/CT toracic

3) IDR la PPD
4) QUANTIFERONUL
5) BIOPSIA LEZIUNILOR MILIARE
granuloame cazeificate - nu sunt patognomonice TBC
BK - colorație specială Ziehl Nielsen - pune dg. de TBC activă
TUBERCULOZA LATENTĂ

- majoritatea pacienților cu infecție BK în copilărie - VINDECĂ

- uneori, BK = dormanți (pacienții sunt ASIMPTOMATICI și NEINFECȚIOȘI -
nu transmit boala) - TBC latentă
- RISCUL - infecția latentă - REACTIVARE - boală simptomatică și
contagioasă
- identificarea și tratarea acestor pacienți ↓ reactivarea la peste 90% dintre
aceștia

IDENTIFICAREA PACIENȚILOR CU TBC LATENTĂ se face prin:

1) demonstrarea existenței unui răspuns imun față de Ag de
Mycobacterium tuberculosis, prin teste precum:
a) test cutanat la tuberculină (idr la PPD)
b) Quantiferon-ul PE CINE TESTĂM ???
2) excluderea bolii active (a prezenței BK)
 INDICAȚII DE TESTARE
persoanele cu risc ↑ de a avea TBC
persoanele cu risc ↑ de reactivare
persoane ce provin din țări în care
incid. TBC ↑
 contacții pacienților cu TBC activă,
netratați
 utilizatorii de droguri
 persoanele fără adăpost
 personalul ce lucrează în sănătate
 pacienții cu HIV
 pacienții cu neoplazii
 pacienții transplantați, aflați în
tratamente cu imunosupresoare
 pacienții în tratament cu anti TNF alfa
 China, Rusia, Republica Maoldova
a) IDR la PPD (test cutanat la tuberculină = subst. ce conține componente proteice ale BK)
principiul testului: uzual, după expunerea la BK este necesară o perioadă de cel puțin 3 săpt. ptr. ca
răspunsul imun det tip întârziat să se dezvolte
după inj. de tuberculină - limfocitele T sensibilizate în prealabil față de BK - reactivate - se
acumulează la sediul injectării - zonă roție, indurată

DE CE ESTE UTIL TESTUL???

stabilește dacă persoana a avut, are TBC
TEHNICA: se introduc intradermic 0,1 ml tuberculină, pe fața internă a antebrațului
citirea: la 48 sau 72 de ore (nu mai târziu);
testul este pozitiv funcție de:
a) lungimea (mm) a indurației (se citește indurația, nu eritemul)
b) riscul ca persoana respectivă să aibă TBC

ex.: o persoană cu o imunitate normală - test +, peste 15mm

personalul medical ce lucrează cu BK - test poz - indurație de peste 10mm
pacienții în tratament cu imunosupresoare - test + - indurația peste 5mm
b) TESTUL QUANTIFERON - test de sânge - evaluează eliberarea de GAMA-
INTERFERON de către limfocitele T sensibilizate deja de infecția cu BK (se
incubează o mostră de sânge cu antigene de BK)
 test + - valoare a gama-interferonului peste valoarea de cutt-off

AVANTAJE: ambele evaluează hipersensibilitatea de tip întârziat pe care o

dezvoltă organismul față de BK (infecția latentă)

DEZAVANTAJE:
 nu fac diferența între infecția latentă și cea activă (ptr. activă este necesară
identificare BK)
 testele nu identifcă riscul de apariție al TBC active

O DATĂ IDENTIFICAȚI PACIENȚII CU TBC LATENTĂ - TRATAMENT OBLIGATORIU

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL TBC PULMONARE

 PNEUMONIILE BACTERIENE

 SARCOIDOZA - boală autoimună ce duce la apariția de granuloame

(asemănătoare celor TBC, fără necroză de cazeificare) în tegumente și
plămâni
 ABCESUL PULMONAR

 CANCERUL PULMONAR - simptomeasemănătoare

 LIMFOAMELE - simptome asemănătoare

COMPLICAȚIILE TBC
1. HEMOPTIZIA
2. PNEUMOTORAXUL - pătrunderea aerului între cele două foițe pleurale
- apare prin ruperea unei caverne TBC în pleură
3. BRONȘIECTAZIILE -apar prin compresie bronșică de către ggl (TBC
primară) - dilatație de vecinătate
4. DISTRUCȚIA PULMONARĂ EXTENSIVĂ - FIBROTORAX
5. ȘOC SEPTIC
6. NEOPLASMUL BRONȘIC - favorizat de fumat/statusul socioeconomic
TRATAMENTUL TUBERCULOZEI
MEDICAMENTE DE PRIMA LINIE BK REZISTENT
IZONIAZIDA - activă pe BK cu multiplicare rapidă și lentă LEVOFLOXACIN
RIFAMPICINA - activă pe BK cu multiplicare rapidă și lentă MOXIFLOXACIN
STREPTOMICINA - activă pe BK cu multiplicare lentă LINEZOLID
ETAMBUTOL - activ pe BK cu multiplicare lentă

EFECTE SECUNDARE:
 hepatotoxice - periodic - efectuarea testelor hepatice
-creșterea Bilirubinei, AST, ALT de peste 3X VN - oprirea trat
 erupții cutanate: flush, fotosensibilitate
 prelungirea QT - Moxifloxacin
 neurotoxice
 nefrotoxice
 hematologice
există scheme terapeutice standardizate, utilizate
numai de către medicul pneumolog!!!
PLEUREZIA TUBERCULOASĂ
 este cea de a doua cea mai comună localizare extrapulmonară a TBC,
după cea ganglionară
 apare în cadrul TBC primare sau secundare

PATOGENIE - afectarea pleurei:

1. ruperea unui focar tuberculos subpleural în spațiul pleural
2. reacții de hipersensibilitate față de BK, la nivel pleural
3. cale hematogenă
4. cale limfatică
TABLOUL CLINIC
• simptome nespecifice (vezi TBC pulmonară)
• simptome respiratorii: asemănătoare pneumoniei
junghi toracic intens
EXAMENUL OBIECTIV:
• I - hemitorace afectat (volum crescut, pleureziile mari)
• P - absența transmiterii vibrațiilor vocale
- reducerea ampliațiilor vârfurilor și bazelor pulmonare
• P - matitate cu caracter ascendent spre axilă (lichidul - liber în cavit
pleurală, nu închistat)
• A - absența murmurului vezicular
- frecătura pleurală
PARACLINIC
1. HEMOGRAMA - normală (în pneumonii: leucocitoză)

2. RADIOGRAFIA PULMONARĂ - opacitate

 omogenă,
 de intensitate supracostală,
 caracter ascendent (linia Damoisseau)
 focare TBC localizate în parenchimul pulmonar
3. EXAMENUL SPUTEI - evidențierea BK - f. dificilă

DG. DE
4. EX. LICHIDULUI PLEURAL (TORACOCENTEZA) SAU CERTITUDINE -
OBIECTIVEAZĂ
PREZENȚA BK
5. PROBELE DE BIOPSIE PLEURALĂ - granulomul tuberculos !!!
TORACOCENTEZA
evacuarea lichidului pleural și
examenul biochimic, citologic, bacteriologic al acestuia
în TBC, lichidul pleural este exsudat
biochimic:
 proteine ↑↑↑, peste 3g
 LDH ↑↑↑
 glucoza ↓↓↓
 pH sub 7,40
adenosin-deaminaza ADA ↑
citologie - raport limfocite/neutrofile peste 0,75 (predomină limfocitele)
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL - alte cauze de revărsat pleural

1. REVĂRSATUL PLEURAL MALIGN:

 citologia pleurală - celule neoplazice
 biopsia pleurală - obiectivează metastazele pleurale

2. INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ

 ortopnee (pac. cu rev pleural - dorm pe partea cu pleurezia, nu au ortopnee)
 obiectivarea unei boli cardiovasculare ce a dus la insuficiența cardiacă

3. REVĂRSATUL PLEURAL PARAPNEUMONIC

 culturi bacteriene - pozitive
TRATAMENT

a) tuberculostaticele de mai sus

b) corticosteroizii- - PREDNISONUL - nu au rol imporatnt
c) DRENAJUL PLEURAL - scop terapeutic (pacienții cu dispnee severă)
CANCERUL BRONHOPULMONAR

• neoplasmul ce se dezvoltă din epit. tractului resp.: bronhii, bronhiole

şi alveole

• 90% din totalitatea Ca.pulm.

• 10% - originea în celulele neepiteliale

ETIOLOGIA - FACTORII DE RISC

- FUMATUL
- EXPUNEREA PROFESIONALĂ:
 asbest
 arsenic
 hidrocarburi aromate policiclice
- RADIAŢIILE IONIZANTE -supravieţuitorii
bombardamentelor de la Hiroshima
- BPOC, TBC pulm.- legături cu neo pulm.
- CANCERUL PULMONAR CONGENITAL - rudele de gradul I ale pacienţilor cu
Ca. pulm.- risc de 3x mai mare de ap. a Ca. pulm., inclusiv la nefumători
FUMATUL
implicat în apariția a 90% din cazurile de cancer pulmonar, ce OPRIREA FUMATULUI
apare și la: nefumători/foşti fumători
 ↓ riscul de cancer
s-a demonstrat că: 15 ţigarete fumate induc 1 mutaţie genetică pulmonar cât şi al altor
neoplazii
comparativ cu nefumătorii:  la pacienţii diagnosticați
- fumătorii activi - risc de 20x mai ↑ de apariţie a ca. cu neo pulm.:
- foştii fumători - risc de 9 ori mai ↑ de ap. a ca. pulmonar - ↑speranţa de viaţă
comparativ cu fumătorii activi - fumătorii pasivi - risc ↓ - mai puţine efecte
secundare ale chimioterapiei
după 15 ani de la oprirea fumatului → risc ~ cu nefumatorii - ameliorează calitatea vieţii
ANATOMIE PATOLOGICĂ
definiţie
= cancerul ce provine din epiteliul tractului respirator: bronhii,
bronhiole şi alveole
= 90% din totalitatea Ca.pulm.
= restul, 10%: orig. în alte celule, neepiteliale
 clasificare
cancerul
pulmonar
 diseminat în momentul dg.
 răspuns favorabil la
chimioterapie

non poate fi rezecat la 30%

microcelular dintre pacienţi
microcelular

carcinom
carcinom cu
adenocarcinom cu celule
celule mari
scuamoase

40
 A) carcinomul microcelular
 carcinom slab diferenţiat
 localizare-centrala
 evolutie rapida
 metastaze precoce
 sdr.paraneoplazice: secerţie de ACTH, ADH, factor natriuretic atrial

M.O.
- celule mici, citoplasma ↓
- granulatii intracitoplasmatice -sinteza de polipepeptide→caracter hormonal
B) carcinomul nonmicrocelular
a) CARCINOMUL SCUAMOS
- localizare-zona centrala→ramolire→ cavităţi cu pereti groşi,
anfractuoşi

b) ADENOCARCINOMUL - localizare-periferică - origine - epiteliul

glandelor bronșice ce secretă mucus → expectoraţie vâscoasă

c) CARCINOMUL CU CELULE MARI - localizare, periferica, mase

tumorale gigante→abcedare
PATOGENIE
 celula de origine-controversată
 comună ? pentru orice tip histologic
 din momentul aparitiei neoplaziei→expresia ei clinică → tumora
străbate cea mai lungă perioadă din evoluția sa;
 timpul de dublare - necesar dublării volumului tumoral; ex.:
 microcelular ~ 1 lună
 adenocarcinom~6 luni
TABLOUL CLINIC
prototipul pacientului cu cancer bronşic:
• fumător/fost fumător/nefumător
• indiferent de sex
• CARE SE PREZINTĂ CU:
tuse cronică cu/fără hemoptizie (mecanism: efect iritativ al tumorii asupra
filetelor vagale din per. br.)

schimbarea caracterului tusei la pacienţii peste 40 ani,

pneumonie recurentă, fără răspuns la trat.atb.

NECESITĂ EXPLORĂRI SUPLIMENTARE, CHIAR CU RGF. PULM. NORMALĂ!!!
SIMPTOMELE ÎN CANCERUL PULMONAR POT FI:
• RESPIRATORII

• DETERMINATE DE PREZENȚA METASTAZELOR

• DETERMINATE DE SDR. PARANEOPLAZICE

I. SIMPTOMELE RESPIRATORII ~ PNEUMONIEI

• TUSE
• EXPECTORAȚIE
• JUNGHI TORACIC
• DISPNEE
• tuse - uscată, iritativă sau
- expectoraţie abundentă
• hemoptizie - redusă cantitativ, striuri de sange
- durează cateva zile
- capricioasă: apare/dispare la intervale neregulate
- masivă - ameninţă viaţa pacientului
• durerea toracică - deseori, primul simptom (semn de inoperabilitate - apare prin
interesarea filetelor nervoase din afara parenchimului pulm. (lipsit de sensibilitate)
din - trahee, bronhii mari, pleura parietală, perete toracic
S
O - localizare - torace posterior/anterior, retrosternal
C - iradiată - umăr-daca este afectata tumoral pleura diafragmatică
R
A - plex brahial - sdr.Pancoast
T - accentuată de respiraţie şi tuse-lez.nv.intercostali
E
S - surdă/vie, persistentă, ↑progresiv în intensitate
dispneea-simptom tardiv
iniţial la efort/repaus

cauze:
 atalectazia unui lob/plămân prin obstrucţie bronşică

 revărsat pleural masiv

 infiltrare limfatică difuză

II. SIMPTOME/SEMNE DETERMINATE DE METASTAZE
cerebrale: cefalee
vărsături de tip central
osoase: dureri osoase
fracturi
măduva osoasă: citopenii

hepatice: durere hipoc.dr.

hepatomegalie
III. SIMPTOME DET. DE SDR. PARANEOPLAZICE
 manifestari clinice extrapulmonare, nemetastatice, în t. pulm.
microcelulare, cu secreţie hormonală activă;
 pot reprezenta "semnale de alarmă":
a) primul semn de boală - dg.precoce - vindecarea tumorii - tumora de ↓
dimensiuni, rezecabilă
b) primul semn de recurenţă după tratament
EXEMPLE:
1. sdr. paraneo endocrinologice - secreție inadecvată de ACTH, ADH
2. osteoartropatia hipertrofică pneumică Pierre Marie Bamberger: hipertrofia falangei
distale + hipocratism digital + dureri articulare
3. achantosis nigricans
4. dermatomiozita
5. tromboflebita recurentă
osteoartropatie hipertrofică pneumică

achantosis nigricans

dermatomiozită
EXAMEN OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOR
1. OBSTRUCTIA BRONŞICĂ INCOMPLETĂ
 wheezing localizat
 percutie-emfizem localizat-hipersonoritate localizata
 auscultatie-focar de sibilante, in aceeasi zona de auscultatie
 pneumonie recurentă
2. OBSTRUCŢIA BRONŞICĂ COMPLETĂ = atelectazia lob/segment
 retracţia hemitoracelui
 ↓mişcărilor respiratorii
 absența vibraţiilor vocale
 absenţa M.V.
3. EXAMENUL CLINIC OB. AL UNEI PNEUMONII
4. REVĂRSAT PLEURAL - revărsat pleural
- tendinţa de refacere rapidă după toracocenteză 52
EXAMEN OB. - FUNCȚIE DE INVAZIA STRUCT. VECINE
 obstrucţie traheală - stridor
 invazie esofagiană - disfagie
 paralizie de recurent laringeu stâng - disfonie
 paralizie de frenic - dispnee şi ascensiunea hemidiafragmului
 sdr. Horner -invazia plexului simpatic
- ptoză palpebrală
- mioză
- enoftalmie
- absența transpirației hemifaciesului de parte cu tumora
 sdr. Pancoast-prin extensia locală a tumorilor vf. pulm. - plex brahial
- durere umăr, cu iradiere ulnară
- Rx.-distrucţia primelor două coaste
- deseori, sdr. Horner se asociază cu sdr.Pancoast
invazia venei cave superioare: SDR. DE VCS
 cefalee matinală
 edem facial
 edeme periorbitale
 edem toracic superior-în “pelerină”
 circ. colaterală pe per. toracic ant.
 jugulare dilatate, nepulsatile

extensia cardiacă:
• tamponadă
• aritmii
• insuficienţă cardiacă

extensia limfatică pulm. - limfangita carcinomatoasă - dispnee severă

Diagnosticul paraclinic al cancerului bronşic
Rgf. PULMONARĂ

55
BRONHOSCOPIA
eficienţa diagnostică depinde de:
• localizarea t. - utilă în neoplasmele cu dezvoltare centrală, nu și în cele
periferice
• dimensiunea t.

BIOPSIA TRANSTORACICĂ CU AC FIN - tumorile pulm. periferice

56
 TRATAMENTUL
CANCERULUI
PULMONAR

CANCERUL CANCERUL
NONMICROCELULAR MICROCELULAR

chirurgical chimioterapie
paliativ: tratamentul durerii 57
58