FLUORIZAREA SISTEMICĂ

CE ESTE FLUORIZAREA SISTEMICĂ

= ingerarea de preparate pe bază de fluoruri

01

- se cantonează la nivelul structurilor dentare în formare

02
- oferă în același timp și protecție topică (fluorurile fiind
prezente și în saliva)
 ROLUL FLUORULUI ÎN PREVENȚIA
C A R I E I D E N TA R E

La sfârșitul anilor ’50 și

’60:
Semnalată de peste 100 de
s-a demonstrat
ani
eficiența fluorizării apei
potabile
SURSE DE FLUOR

în anumite în pastele de Soluții de

alimente dinți clătiri orale

în aplicații
topicecu
fluoruri.
FLUORURI ÎN
S U R S E N AT U R A L E
În concentrații mai mici:
• în fructe și vegetale crude
• 0.01-0.1ppm (Connet,2012)
• în ouă și produse lactate
• 0.01 -0.03 ppm (Connet,2012)

În concentrații mai mari:

În frunze de ceai:
• 1-4 ppm
FLUORIZAREA PE CALE SISTEMICĂ
- ROL CARIOPROTECTOR

În trecut: Astăzi se cunoaşte faptul că:

aportul pre-eruptiv de fluor şi înglobarea efectul post-eruptiv, efectul topic, local al

acestuia în smalţul dentar era considerat decisiv fluorului joacă un rol mult mai important
pentru efectul cario-protector al fluorului
Hidroxiapatita: Ca5(PO4)3OH. Fluoroapatită: Ca5(PO4)3F
F L U O R O A PAT I TA - FA
CA5(PO4)3F (CALCIUM
F L U O R O P H O S P H AT E )

Doar 10% dintre ionii hidroxili ai apatitei sunt substituiți cu ioni de

fluor pre-eruptiv.

Prin urmare, formarea FA în timpul formării dentare contribuie

doar într-o măsură mică la inhibiţia cariei prin fluor.
.

Are pH-ul critic: 4,5 – ceea ce ofera rezistență mai mare la atacul acid
 Eficienţa cea mai mare o are pe:
• suprafeţelor netede ale
EFICIENȚA dinţilor,
FLUORIZĂRI • apoi pe zonele
I PE CALE aproximale.

GENERALĂ
Concentraţia cea mai scăzută
se înregistrează la nivelul
suprafeţelor ocluzale, în
fosete si şanţuri (sub 40%) .
EFECTUL FLUORIZĂRII SISTEMICE:

Efect post-eruptiv, topic:

Fluorul este prezent în salivă și se

concentrează în placa dentară

concentrația fluorului în placa bacteriană este de

50-100 de ori mai mare decât în salivă

Efect
Efectul pre-eruptiv al antibacterian:
fluorizării sistemice
• are eficiență mai redusă decât interferează cu activitatea
protecța post-eruptivă a cariei dentare enzimatică bacteriană și
( prin măsuri de fluorizare locală)
Controlează pH-ul
intracelular
 (1) conversia hydroxyapatitei în fluoro-apatită

EFECTUL
CARIOPREVENTIV (2) scăderea producției de acid produsă de către
AL FLUORULUI microorganismele plăcii bacteriene
PE CALE
SISTEMICĂ

(3) remineralizarea smalțului dentar (demineralizat

prin acizii produși de bacteriile cariogene)
 Fluorul pătrunde în organism pe cale sistemică
(generală) atunci când este inclus în apa
potabilă, în băuturile îndulcite sau ca şi
supliment în alimente sau tablete.

Circuitul fluorurii în organism:

CIRCUITUL
FLUORULUI
ÎN absorbit prin tubul gastro-intestinal, în sânge de

ORGANISM
unde se distribuie în tot organismul.

oase şi

Majoritatea fluorurii neeliminate se depune în

ţesuturile tari, ca de ex. dinţii

• Fluorul pătrunde în organism pe
cale sistemică (generală) atunci
când este inclus în apa potabilă, în
băuturile îndulcite sau ca şi
supliment în alimente sau tablete
• absorbit prin tubul gastro-intestinal,
în sânge de unde se distribuie în tot
organismul.
• Majoritatea fluorurii neeliminate se
depune în: oase şi ţesuturile tari, ca
de ex. dinţii
S

Sabine Guth si colab. Toxicity of fluoride: critical evaluation of evidence for human developmental neurotoxicity in epidemiological studies, animal experiments
and in vitro analyses. Archives of Toxicology (2020) 94:1375–1415 https://doi.org/10.1007/s00204-020-02725-2
FLUORUL:

Fluorul din alimente (de origine animală și Fluorul din apă:

vegetală):
trece mai greu bariera gastro-intestinală. este absorbit rapid și in totalitate
este mai puțin solubil și difuzează mai greu.
• mai ales în cazul alimentelor lactate, datorită formării fluorurii
de calciu, foarte greu solubilă (Thriller si colab, Grivu)
concentraţia depinde de solul din care provine precum şi de apa
folosită la prepararea alimentelor (industrială sau casnică).
 = este un halogen electronegativ,
• nu se găseşte liber în
natură, datorită unei
reactivităţi chimice foarte
FLUOR-UL mari.
• se găsește sub forma de
fluoruri
SURSELE TERAPEUTIC
NATURALE
DE FLUOR E
 solul

apele naturale:

• în Covasna: conc de fluor în apele minerale sub 1%, cu

reducerea incidenței cariei;

SURSE • în Globul Craiovei – se constată fluoroza dentară, conc. >1,5 mg

F/l)

N AT U R A L E D E particulele atmosferice

FLUOR • praf de fluor vehiculat de vânt din apropierea de soluri bogate în

fluoruri (roci eruptive)
• poluarea atmosferei de către industriile sticlei, aluminiului și
cărămizilor

în majoritatea alimentelor :

• lapte de cocos,
• somon, morun,
• ficatul de oaie, ficatul de vită,
• carnea de miel, untul, brânza, oase
 SURSELE
TERAPEUTIC 1. Apa potabilă
E DE FLUOR 2. Sarea de bucătărie
(PE CALE 3. Laptele
SISTEMICA) 4. Comprimatele de fluor
 1 . F L U O R I Z A R E A A P E I P O TA B I L E

NATURAL: Artificial:

• în Covasna: conc de fluor în • Concentraţie optimă de 1mg F/l

apele minerale sunt sub 1%, cu
reducerea incidenței cariei
dentare;
• în Globul Craiovei – se constată
fluoroza dentară, conc. >1,5 mg
F/l)
apă (0.7-1,2 parts per million
(ppm) per litru).
• în SUA din 1931
• Aprox. 400 milioane de oameni
trăiesc în zone cu apă potabilă
fluorizată.
FLUORIZAREA
APEI
P OTAB I L E Î N
SUA
 prevenirea cariei
= cea mai eficientă şi dentare şi
profilaxia sănătaţii
ieftină măsură de orale,
sănătate publică în pe toată durata vieţii
unui individ.

FLUORIZAREA
APEI
P O TA B I L E
Caria dentară
Protecție pentru: • și
Caria radiculară
 Este sigură.

Agentia de Protecția a mediului (EPA) a determinat

cantitatea optimă a apei în fluoruri:
• între 0.7-1,2 parts per million (ppm) per litru

FLUORIZAREA Conform a 140 de studii bine documentate realizate în

APEI peste 20 ţări ale lumii în deceniile precedente
P O TA B I L E • 144 milioane cetățeni din SUA din 10.000 localități consumă apa
fluorizată artificial prin adiâia de fluorură de sodiu.
• Un procent redus consumă apă din izvoare private care conțin apa
fluorizată artificial

Fluorizarea este considerată între primele 10 realizări

ale sănățatii publice din secolul trecut.
FLUORIZAREA
APEI
P O TA B I L E ,
ARTIFICIAL SI
N AT U R A L
 Asociația Dentară Canadiană: Raport asupra fluorizării apei
potabile:
– 20-40% mai puține carii dentare în zonele cu fluorizare a
apei potabile
– Adulții : 27% reducere a cariei dentare (Wilkins, 2013)
REDUCEREA – Populația vârstnică a prezentat o reducerea a cariilor
CARIEI radiculare de pâna la 50%(Wilkins, 2013)

D E N TA R E – Copii prezintă reducerea cariilor dentară de 40% (Wilkins,

2013)
 În Europa:

FLUORIZAREA
ARTIFICIALĂ
Marea Britanie, Spania, Portugalia and Irlanda.
A APEI
P O TA B I L E :

În SUA, the Environmental Protection Agency

(EPA) recommandă concentrația de fluoruri 0.7
mg/L (PHS 2015).
 REDUCEREA
AFECȚIUNILOR
PA R O D O N TA L E
ȘI A • Fluorurile au contribuit la o
densitate mai mare a oaselor și o
PIERDERILOR
rezistența crescută față de
DINȚILOR
resorbția osoasă (Wilkins, 2013).
 C O S T- E F I C I E N ȚĂ

Fluorizarea apei potabile:

• are efect carioprotector pentru toți indivizii unei colectivități la un preț scăzut(CDA, 2014)
• Cea mai ieftină variantă de a oferi carioprotecție pentru toti membrii unei comunități

Este importantă menținerea concentrației optime a apei fluorizate pentru a

obține o balanță corectă între beneficiile în ceea ce privește prevenirea cariei
dentare și riscul de fluoroză dentară (ADA,2014)
 Calculele statistice arată că pentru o populație de
20,000 de persoane, costul per persoană este aprox.50
cents, dacă apa potabilă este fluorizată

C O S T-
E F I C I E N ȚĂ Centrul pentru Controlul si Prevenția a
Afecțiunilor(CDC) estimează faptul că pentru fiecare
dolar cheltuit pentru fluorizarea apei potabile se
economisesc aprox. 38 de dolari echivalent costul de
tratament stomatologic (CDC, 2013).
2. FLUORIZAREA SĂRII DE
BUCĂTĂRIE
a fost introdusă în 1955 în
Elveţia de către Wespi
Este o măsură de prevenţie
economică şi eficientă
200 mg fluorură de sodiu la 1 Astfel 4 g sare/zi corespunde
kg sare bucătărie la 1 mg F
Țări care folosesc sarea ca
vehicul al fluorului:
Nu este necesară o sursă • Elveția (din 1958), Franța (din 1986),
Costa Rica (din 1987), Jamaica (din
centralizată de apă 1987), Germania (din 1991), Mexic,
Spania, Columbia, Brazilia , Ungaria
 FLUORIZAREA SĂRII

CONCLUZIILE WHO COMITETULUI EXPERT

Concentrația optimă: 250 mg F-/kg sare

Când se RECOMANDĂ fluorizarea cu
• Procesul tehnologic –trebuie monitorizat
sării? • Concentrația sării trebuie să figureze pe ambalaj
Când fluorizarea apei potabile nu poate fi
efectuată din motive: Studii asupra cariei dentare și fluorozei
dentare TREBUIE să se efectueze periodic
- tehnice,
- financiare,
-socio-culturale

Consumul de sare este cel mai redus in

Aspecte negative: Variații individuale în aportul de sare
copilărie
• Consumul de sare fluorurată diferă de la o țară la alta.
• În Elveția și Germania, ~ 85% și ~ 67% din sarea domestică este fluorurată,
• în timp ce sarea fluorurată este folosită doar rar în alte țări europene (Marthaler 2013).
• În America Latină, au fost raportați peste 100 de milioane de utilizatori de sare fluorurată,
• iar în mai multe țări s-a atins o acoperire de aproximativ 90–99% (Marthaler 2013).
RECOMANDĂRI
ACTUALE
REFERITOR LA
FLUORURI IN
E LV E T I A ( 2 0 2 0 )
F L O R I A N W E G E H A U P T
G I O R G I O M E N G H I N I .
U P D A T E F L U O R I D
S W I S S D E N T A L J O U R N A L
S S O V O L 1 3 0 9 P 2 0 2 0
 = o altă variantă de fluorizare
sistemică.

Nu este foarte răspândită

FLUORIZAREA
LAPTELUI

dependentă de obiceiurile
eficienţa fluorizării alimentare ale individului,

prin lapte: respectiv de cantitatea de

lapte consumată zilnic.
EXPUNEREA LA FLUORURI DIN
S U R S E A L I M E N TA R E Î N E U R O PA
• Date fiabile și reprezentative privind aportul total de fluor al populației europene nu sunt disponibile (EFSA 2013).
• În Franța, aportul de fluor prin alimente (excluse apa, pastă de dinți și suplimente) a fost estimat la aproximativ 2 mg/zi pentru adulți (29 μg/kg bw/zi pentru o persoană de
70 kg) (AFSSA 2003) .
• În Marea Britanie, aportul mediu total de fluor al populației adulte, inclusiv ceaiul, dar cu excepția apei de băut, a fost estimat din Studiul privind dieta totală din 1997 la 1,2
mg/zi (17 μg/kg bw/zi pentru o persoană de 70 kg). ) (EFSA 2013; EVM 2001).
• Anterior, un aport de fluor de 1,78 mg/zi atât din alimente, cât și din băuturi (25 μg/kg corp pentru o persoană de 70 kg) și de 0,4 mg/zi numai din alimente (6 μg/kg
corp/zi pentru o persoană de 70 de ani). kg) pentru adulți din Regatul Unit au fost estimate (EFSA 2013; Taves 1983).
• În Suedia, aportul de fluor al adulților din alimente și băuturi din zonele cu concentrații scăzute de fluor în apa de băut (<0,4 mg/L) a fost estimat la 0,4–1,0 mg/zi (6–14
μg/kg bw). /zi pentru o persoană de 70 kg), în timp ce în zonele cu concentrații de fluor de 1 mg/L în apă, aportul mediu a fost estimat la 2,1–4,4 mg/zi (30–63 μg/kg bw/zi
pentru o persoană de 70 kg) (Becker și Bruce 1981; EFSA 2013).
• În Germania, aportul alimentar de fluor (solide și băuturi) a fost estimat la 0,379 mg/zi la adulți (5 μg/kg b.w./zi pentru o persoană de 70 kg) (Bergmann 1994; EFSA 2013).
Acest aport a fost crescut considerabil atunci când a fost prezentă o concentrație mare de fluor de 1 mg/L în apa de băut sau a fost utilizată sare fluorurată (0,25 mg fluor per
gram de sare) (Bergmann 1994; EFSA 2013)
• Recent, un studiu alimentar total privind aportul de fluor în Irlanda, care a luat în considerare expunerea de la alimente, băuturi și apă fluorurată a fost efectuat în rândul
copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 12 ani, precum și la adulți (FSAI 2018). Expunerea medie la fluor în rândul copiilor preșcolari (1–4 ani) și copiilor (5–12 ani) a fost de
23 și, respectiv, 17 μg/kg bw/zi, care au fost mai mici decât nivelurile măsurate la adulți (40 μg). /kg bw/zi). Expunerea mai mare a adulților s-a datorat preponderent
consumului de fluor de către ceaiul negru, care a contribuit cu aproximativ 76% din expunerea totală.
 EXPUNEREA LA FLUORURI DIN
S U R S E A L I M E N TA R E Î N E U R O PA

În general, expunerea medie în zonele europene:

- cu concentrație scăzută de fluoruri în apa potabilă a fost estimată la 5–14 μg/kg pe kg corp/zi,
în timp ce în zonele cu:
- concentrație crescută de fluoruri în apa potabilă a fost estimată la 30–40 μg/kg kg corp /zi (maximum: 63 μg/kg kg
corp /zi).

Prin urmare, aportul mediu de fluor din alimente, apă și băuturi a fost în general:
sub nivelul de aport adecvat (AI) de 50 μg/kg corp, recomandat pentru protecția împotriva cariilor pentru toate grupele
de vârstă și în special pentru copii.

• Acest nivel ar putea fi ușor depășit în zonele cu fluor ridicat în apa potabilă (≥ 1 mg/L) și niveluri maxime de aport.
 PRODUSE DE IGIENA ORALĂ

Pasta de dinți, gelurile și clătirile care conțin fluoruri pot crește aportul total de fluoruri.

Copiii mici și unii adulți tind să înghită pasta de dinți, care a fost estimată a adăuga între 0,016 și 0,15
mg absorbție de fluoruri per procedură de curățare (EFSA 2013)

Pasta de dinți poate reprezenta până la 25% din doza sistemică totală pentru copiii cu vârsta cuprinsă
între 2 și 6 ani, în funcție de cantitatea de pastă de dinți înghițită în timpul periajului (SCHER 2011).

Aportul mediu de fluoruri din pasta de dinți a fost estimat la aproximativ 1,4 μg/kg corp/zi pentru
adulți și 11,5 μg/kg corp/zi pentru copii (EFSA 2013).
 S U P L I M E N TA R E A D E F L U O R
TA B L E T E ( C O M P R I M AT E )
Este condiţionată de o bună
colaborare,
• nu poate fi considerată o măsură
de tratament în masă.
Adminstrarea de
comprimate de fluor la copii
se recomandă, începând de
la vârsta de 6 luni până la
16 ani.
PRIN
Fluorizarea prin comprimate
Diferenţa mare între
favorizează o reducere între
rezultate se pune pe seama
28 şi 61 % (în studii
complianţei variabile.
controlate).
Indicaţia fluorizării prin
comprimate:
Pe baza de rețetă, la
doar la copii care trăiesc în indicatia medicului
zonă cu apă nefluorizată
(artificial sau natural).
 TEXT

FLUORIDE SUPPLEMENTS

F
F in drinking water

AGE <0.3ppm 0.3- >0.6ppm

0.6ppm

6m-3y 0.25 0 0

3-6y 0.5 0.25 0

6-16y 1.0 0.5 0

Academy of Pediatric Dentistry current

recommendations
 *1.0ppm=1mg/litru
** 2.2 mg de fluorură de sodiu conţine 1 mg de
ioni de fluor.

Varstă Nivelul ionului de fluor în apa potabilă (ppm)*

<0.3 ppm 0.3-0.6 ppm >0.6 ppm

De la naştere Nu se
Nu se administrează Nu se administrează
până la 6 luni administrează

6 luni – 3 ani 0.25 mg/zi** Nu se administrează Nu se administrează

3-6 ani 0.50 mg/zi 0.25 mg/zi Nu se administrează

6-16 ani 1.0 mg/zi 0.50 mg/zi Nu se administrează

 1. Nu se vor utiliza două surse de
fluorizare sistemică.
• Pt a evita supradozarea cu
fluor, prin cumularea de fluor
din alte surse (alimente,
ingestie de paste de dinți
fluorizată în perioda
copilăriei,etc)
SUPRADOZAREA 2. Monitorizarea continuă a
CU FLUOR -
expunerii la fluor, pentru a realiza
CUM SE EVITĂ?
un echilibru între:
• efectul maximal
cariopreventiv și
• riscul minim de fluoroză
dentară
RELAȚIA FLUOR ȘI FLUOROZĂ
ÎN FUNCȚIE DE PPM
CALCIUL FLUORID