Comentaţi aforismul

Răspundeţi la întrebări:
 Care sunt părţile componente ale intestinului
subţire şi a colonului?
 Care sunt semnele clinice în boala diareică acută?
 Ce caracter are scaunul în salmoneloză?
 Ce prelevate se recoltează în infecţiile intestinale
pentru examen bacteriologic?
 Ce nevoi sunt perturbate şi care sunt problemele
de sănătate în BDA?
 Ce organe se referă la tractul gastrointestinal?
 Ce măsuri de prevenire a infecţiilor intestinale
cunoaşteţi?
REPARTIZAŢI-VĂ ÎN ECHIPE CONFORM NUMĂRULUI
NOTAT PE VERSO FRUNZEI

1 2 3

4 5
 REZOLVAŢI INTEGRAMA ŞI STABILIŢI
SUBIECTUL LECŢIEI:
1. Manifestare a procesului epidemic.
2. Toxiinfecție alimentară severă, numită 1
Bomba din conserve.
2
3. Particularitate caracteristică bolilor
infecțioase. 3
4. Boală infecțioasă carantinabilă. 4
5. Denumirea unuia din mecanismele de
5
transmitere a bolilor infecțioase.
6. Cale de transmitere a bolilor infecțioase. 6

7. Grupă de agenți patogeni responsabili de 7

declanșarea infecțiilor nosocomiale.
8
8. Pronumele celei mai renumite purtătoare
de Sallmonella typhi din SUA, începutul 9
secolului XX. 1
9. Metodă specifică de întrerupere a 0
mecanismului de transmitere.
10. Prima perioadă în evoluția bolii
infecțioase.
SUBIECTUL LECȚIEI
FORMULAŢI ŞI NOTAŢI OBIECTIVELE DE ÎNVĂŢARE

Ce?
Cine? Unde?
De ce?

De cine? Cum?
DIZENTERIA

Ce fel de?
Cît?

Cu ce? Cînd?

Pentru ce?
Care?
DIZENTERIA BACTERIANĂ
(SHIGELLOZA).
NURSING SPECIFIC

Olga Rusu, profesor

la unitatea de curs boli infecţioase
cu nursing specific, grad didactic doi
PLANUL TEMEI:

1. Definiţie. Caracteristica generală

2. Etiologie şi epidemiologie
3. Patogenie. Clasificare.
4.Tablou clinic în şigheloza acută şi cronică
5. Diagnostic pozitiv. Diagnostic deiferenţial
6. Tratamentul şi îngrijirea bolnavilor
7. Profilaxie. Măsurile antiepidemice în focar
 DIZENTERIA / SHIGELLOZA
 Denumirea actuală a maladiei a fost dată de
Hipocrate în sec. IV î.e.n.
 Provine de la cuvintele:

,,dis”- dereglare
,,enteros”- intestin subţire
 În trecut întrunea toate bolile

ce evoluau cu diaree.
 Boala frecvent însoţea calamităţile sociale şi naturale,
având răspândire rapidă.
 ACTUALITATE

În trecut dizenteria frecvent era înregistrată sub

formă de epidemii:
Războiul civil SUA (1861 – 1865) – 2
milioane bolnavi şi 45558 decedaţi
Epidemia din Olanda (1779 – 1783) –
mortalitatea a atins 50% din populaţie
Epidemia din Franţa (1400 – 1401) în oraşul
Bordeaux au murit 14.000 persoane
 ACTUALITATE

Între anii 1966-1997 au fost înregistrate 160 mln

de cazuri la nivel mondial, 69% din ele au fost
înregistrate la copii de vârstă sub 5 ani.
Numărul anual de decese pe plan mondial a fost
între 500000-1,1mln.
Conform datelor OMS dizenteria constituie una
din cauzele principale de îmbolnăvire şi decese
în ¾ din ţările lumii.
Anual în Republica Moldova se înregistrează
5000 -6000 cazuri
 DEFINIŢIE
Dizenteria – boală infecţioasă acută, specifică
umană, cu caracter endemo-epidemic,
determinată de şighelle, transmisă prin mecanism
fecal-oral, caracterizată prin afectarea
segmentului distal al intestinului gros şi
manifestată clinic prin semne toxice generale,
dureri abdominale în crize,
scaune frecvente cu mucus
şi striuri de sânge.
 ETIOLOGIE

Agentul patogen Şighella / Bacilul dizenteric

(Genul Şighella, Familia Enterobacteriaceae)
bastonașe cu capetele rotungite
gram negative
asporulate
imobile
facultativ anaerobe
formează endo și exotoxină
 ETIOLOGIE
GENUL SHIGELLA DUPĂ CRITERII ANTIGENICE ȘI
BIOCHIMICE SE ÎMPARTE ÎN 4 SUBGRUPE:
S/gr A - Shigella Disenteriae (10 serotipuri)
S/gr B - Shigella Flexneri (6 serotipuri)
S/gr C - Shigella Boydii (15 serotipuri)
S/gr D - Shigella Sonnei (1 serotip)

Shigelele se multiplică pe mai

multe medii sintetice de cultură
INCIDENȚA MORBIDITĂȚII PRIN DIZENTERIE ÎN
RM

Флекснер
Зонне
 VIABILITATE
Rezistenţa Sensibilitatea

 Sol – 2-3 luni  Se inactivează la t0 +470C

 Unt – 5 luni
 Obiecte de menaj – 2 săpt.
 Apa de canalizare – 2-3 zile
 În praf la t018-200C – 6
săptămâni
 t0 600C – 30 min
 t0 1000C – pier momentan
 Sol. dezinfectante – 30 min.
 Acţiunea directă a razelor
solare – 30 min.
 Acţiunea remediilor
antibacteriene: nitrofurane,
acidul nalidixic, fluorochinolone.
NOTAŢI ŞI EXPUNEŢI

3 proprietăți
morfologice a shigellle

2 proprietăți de
rezistență a shigellei

O proprietate de
sensibilitate a shigellei
 EPIDEMIOLOGIE

Dizenteria - răspândire globală, sub formă endemo-

epidemică în zonele temperate și tropicale, iar țările
dezvoltate economic are caracter sporadic.
În țările dezvoltate predomină Shigella sonnei, iar în
cele în curs de dezvoltare
Shigella dysenteriae, Shigella
flexneri
 EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infecţie - omul
bolnav cu forme acute tipice și atipice de boală
purtătorii convalescenți (elimină agentul patogen
timp de câteva săptămâni)
purtătorii sănătoși (1-5% din populație)
bolnavii cu forme cronice
MECANISMUL DE TRANSMITERE
DIGESTIV / FECAL – ORAL
 CĂILE DE TRANSMITERE
1.Contact indirect/habitual – factori de transmitere:
mâinile murdare
obiectele de menaj
jucăriile
mânerele de la ușă
obiectele de îngrijire, vesela
 CĂILE DE TRANSMITERE

2. ALIMENTARĂ:
fructe, legume nespălate
produse lactate
produse din carne
 CĂILE DE TRANSMITERE:

3. HIDRICĂ - apa de băut din

bazine infectate, spălatul
veselei, mâinilor, în timpul
scăldatului, irigației
 VECTORI DE TRANSMITERE
Insectele
(muştele, gândacii,
furnicile) -vectori pasivi
servesc ca transmiţători
mecanici a infecţiei din
locurile contaminate cu
excremente pe alimentele
neprotejate
MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIC

Receptivitatea – generală, contagiozitatea este

înaltă iar doza infectantă este mică (10-100
microrg.)
Mai frecvent se îmbolnăvesc copiii de vârstă
preşcolară şi şcolară. Predispuși printre
persoanele mature sunt cele cu afecțiuni cronice
gastrointestinale (gastrită hipoacidă)
MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIC
Sezonalitatea – vară – toamnă
prevalența muștelor
abuzul de fructe, legume nespălate
migrația populației
scăldatul în bazine neautorizate
temperatura mediului înaltă
Imunitatea după boală – tipospecifică de scurtă
durată (3 luni), reîmbolnăviri frecvente.
Vaccinarea nu se efectuează.
 COMPLETAŢI ÎN SCHEMĂ FACTORII ŞI MANIFESTĂRILE
PROCESULUI EPIDEMIC ÎN DIZENTERIE
Sursa de Calea de Căile de Factorii de Receptivitatea Caracter Imunitatea
infecție eliminare transmitere transmitere sezonier
 CLASIFICAREA CLINICĂ

• colitică
Dizenteria • gastroenterocolitică
acută • gastroenteritică

Dizenteria • recidivantă
cronică • perpetuă (continuă)

• acut – pînă la 3 luni după boală

Stare de • cronic - mai mult de 3 luni după boală
purtător • tranzitor – cîteva zille
 TABLOUL CLINIC
1. Perioada de incubaţie 1-7 zile (mai frecvent 2-3
zile)
2. Perioada prodromală - frecvent lipseşte sau este
scurtă până la o zi:
debut acut
febră
astenie, anorexie
cefalee
disconfort abdominal
scaune diareice apoase, voluminoase
 TABLOUL CLINIC

3. Perioada de stare
Manifestări toxice generale:
vertij, cefalee
febră, frisoane
astenie, adinamie
nausee şi vome (în formele atipice
de boală)
 TABLOU CLINIC
3. Perioada de stare
Manifestări dispeptice:
dureri abdominale sub formă de
colici, localizate în regiunea iliacă
stângă
scaune frecvente între 10-30 ori/zi
tenesme
chemări false la actul de defecare
nausee, vomă (în formele atipice)
semne de deshidratare
nepronunțate
CARACTERUL SCAUNULUI
foarte frecvente
cantități reduse
afecaloide
cu produse patologice
(mucozități -50% cazuri, puroi,
striuri de sânge – 40% cazuri)
Aspect - scuipat rectal
 MANIFESTĂRILE CLINICE
DUPĂ GRADUL DE SEVERITATE
MANIFESTĂRI
FORMĂ UŞOARĂ FORMĂ MEDIE FORMĂ GRAVĂ
CLINICE
FEBRĂ N ori t0 subfebrilă 380-390C (2-5 zile) > 390 ori 360

FRECVENŢA
10 ori pe zi 10-25 ori pe zi > 30 ori
SCAUNULUI

Puţin contractată şi Contractată, Contractată,dureroasă

SIGMA
dureroasă dureroasă moderat , infiltrată

TENESME Pot lipsi Pronunţate Chinuitoare, frecvente

T/A Normală 90-100 mm col mg 80-90 mm col mr

Insomnie, cefalee, Apatie, depresie,

SNC Slăbiciune
vertij convulsii
DURATA 1-2 săptămâni 2-4 săptămâni 4-5 săptămâni
MODIFICĂRI A
Eroziuni, hemoragii
MUCOASEI Colită catarală Ulceraţii, eroziuni
punctiforme
INTESTINALE
 EXAMENUL OBIECTIV
tegumentele palide, uscate, fierbinți cu
acrocianoză
limba saburală, uscată
abdomenul retractat, dureros la palpare,
garguiment intestinal
sigma contractată, dureroasă
SEMNE DE DESHIDRATARE

Paloarea tegumentelor
Cianoză de diferit grad
Scăderea turgorului și elasticității
Crampe musculare
Convulsii
Hipotonie
Tahicardie
SELECTAŢI SEMNELE CLINICE SPECIFICE
DIZENTERIEI
 FACTORII CRONICIZĂRII DIZENTERIEI

 Nerespectarea igienei personale

 Nerespectarea regimului dietetic
 Consumul de alcool
 Terapia incorectă
 Sistem imun deprimat
 Hipoavitaminoză
 Boli asociate a tractului digestiv (helmintiaze, gastrita
hipo- şi anacidă, colecistita)
 Reinfecţia
 DIZENTERIA CRONICĂ
Forma recidivantă:
Se înregistrează mai frecvent după 2-3 luni de la
vindecare:
 Semnele toxice generale slab pronunţate;
 Dureri abdominale persistente, cu intensificare la
mişcări;
 Scaun frecvent (1-5 ori/24 ore), păstos, cu mucus,
uneori cu striuri de sânge;
 Sigma dureroasă, infiltrată;
 Disconfort abdominal, meteorism, intoleranţă la unele
produse alimentare.
 DIZENTERIA CRONICĂ
Forma perpetuă:
 Remisiile lipsesc;
 Scaun zilnic de 2-5 ori cu mucus, sânge, puroi;
 Dureri abdominale persistente de diferită
intensitate;
 Poate servi ca factor cauzal al:
 polipozei intestinale
 colitei atrofice
 colitei ulceroase
 dismicrobismului
 cancerului intestinal
 COMPLICAȚII

 Șocul toxiinfecțios
 Prolapsul rectal
 Dismicrobism
 Hemoragia intestinală
 Perforația ulcerelor
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Toxiinfecţiile alimentare
 Salmoneloza
 Amebiaza
 Holera
 Escherichioza
 Colita cronică nespecifică
 Invaginaţia intestinală
 Cancer al intestinului rect
 Intoxicaţii cu ciuperci
 DIAGNOSTIC POZITIV
Metoda expres diagnostic -de imunofluoriscenţă
bazată pe formarea complexului antigen-anticorpi la
prelucrarea frotiului din mase fecale cu ser specific
marcat cu substanţă fluorescentă.
Rezultatul pozitiv – 3-5 ore.
 DIAGNOSTIC POZITIV
Metoda bacteriologică -coprocultura
Pentru un rezultat pozitiv recoltarea se
efectuează în perioada diareei, înainte de
inițierea tratamentului specific și din scaun nativ.
Rezultatul pozitiv – la 3-4 zile.
 DIAGNOSTIC POZITIV
Metoda serologică – RHAI, RA, Testul ELISA
Se efectuează în lipsa rezultatului pozitiv la coprocultură
de la a 4-5 zi de boală.
Se repetă în dinamică peste 7 zile pentru determinarea
creșterii titrului de anticorpi în ser.
Rezultatul pozitiv – peste 24 ore.
 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Bacteriologică Imunologică
Metode de investigaţie
(coprocultura) (RA, RHAI, ELISA)

Material materii fecale (1) sânge

Modalitate de prelevare după defecare 1-2 ml sânge din venă

Persoane posibile pentru bolnavii, suspecţii,

convalescenţii
examinare purtătorii

confirmarea diagnosticului, confirmarea diagnosticului,

Scopul investigaţiei
determinarea portajului diagnostic retrospectiv

din prima zi de boală ori

de recoltare în perioada de convalescenţă
conform indicaţiilor
Termenii
răspunsul
peste 5 zile a doua zi
laboratorului

Fiabilitatea metodei +++ ++

laboratorul CMP ori

Categoria laboratorului laboratorul CMP (2)
CNŞPMP
 METODE INSTRUMENTALE

Rectosigmoidoscopia
diferențiază alte patologii
ale colonului sigmoid și rect
confirmă dizenteria
cronică și starea de portaj

Se efectuează la finele perioadei de

convalescență pentru prevenirea complicațiilor
RECTOSIGMOIDOSCOPIA
 SOLUŢIONAŢI CAZUL CLINIC

Bolnava, în vârstă de 25 de ani, ajutor de bucătar la o cantină, prezintă de trei

zile febră, cefalee, dureri abdominale sub formă de colici, scaune frecvente.
Epidemiologic - contact recent, la domiciliu, cu un preşcolar cu BDA febrilă, tratat
din proprie iniţiativă cu antibiotice. Condiţiile de locuit sunt precare: supraaglomerare
familială, deficit în aprovizionarea cu apă curentă şi în îndepărtarea rezidurilor
fecaloid-menajere.
Anamnestic - iniţial scaune lichide, dar de aproximativ 24 de ore scaunele s-au
redus cantitativ, au devenit afecaloide, cu conglomerate muco-sanguinolente, în plus
au apărut tenesme rectale. Pacienta şi-a autoadministrat ceaiuri, antidiareice şi
antispastice (carbonat de calciu, No-Spa)
La internare - temperatura subfebrilă, buze uşor uscate. Se notează sensibilitate
spontană la palpare în fosa iliacă stângă şi prezenţa unei “coarde colice dureroase”.
1.Ce maladie suspectaţi. Argumentaţi.
2.Ce prelevate se vor recolta de la bolnav?
3.Ce metode specifice de laborator vor confirma diagnosticul clinic?
 TRATAMENT
 Internare în staţionar conform indicaţiilor epidemiologice
şi clinice
 Regim de activitate II-III
 Dieta Nr. 4 în perioada de stare, iar în perioada de
convalescenţă Nr.2 (alimentele sunt preparate fierte sau
la aburi, sub forme lichide, semilichide.
Se exclud:sosurile picante, condimentele, afumăturile,
conservele, ridichea, usturoiul, portocalele, surplusul de
grăsimi şi alcoolul.
Trecerea la alimentaţia obişnuită se face treptat, curs de 1-
2 luni, după însănătoşire.
 TRATAMENTUL ETIOLOGIC
 Nitrofurani (furazolidon)
 Oxichinolone (enteroseptol)
 Fluorochinolone (ofloxacină, norfloxacină,
ciprofloxacină, azitromicina)
 Sulfanilamidelor (ftazină, sulfadimetoxină)
Notă! În formele uşoare durata tratamentului
este de 2-3 zile, în formele medii şi severe 5 –
7 zile.
Contraindicații:stările de portaj (conduce la
dismicrobism, reţine eliberarea organismului de
şighele).
TRATAMENTUL NESPECIFIC
Terapia de dezintoxicaţie și
rehidratare: sol. Orolit, Gesol,
sol. UNICEF, Enterodez, sol.
polionice, coloidale, etc.
Imunomodulatoare:
metacil, pentoxil, vit.C, etc.
 TRATAMENTUL NESPECIFIC
 Enzimatice: pancreatină,
panzinorm, festal, mezim
 Spasmolitice: no-şpa,
papaverină, tanalbină, decoct
din coajă de stejar, coajă de
rodii, infuzie de muşeţel,
sunătoare
 Preparate eubiotice și probiotice
biologice bacteriene: bificol,
bifidumbacterină,colibacterină
IDENTIFICAŢI NEVOILE PERTURBATE
ŞI PROBLEMELE DE SĂNĂTATE

Nevoia Nevoia
___________ ___________

DIZENTERIA

Nevoia
___________ Nevoia
___________

Nevoia
___________
 PROFILAXIE

Depistarea la timp, izolarea şi tratarea

sursei de infecţie
 PROFILAXIE
Supravegherea epidemiologică activă a teritoriului
(colectivităţi de copii, adolescenţi, cămine de
bătrâni, unităţi militare, etc.)
 PROFILAXIE
Controlul periodic a persoanelor încadrate în
sectorul alimentar, colectivităţi de copii, instalaţii de
aprovizionare cu apă, pentru depistarea izvoarelor
oculte de infecţie
 PROFILAXIE
Controlul permanent, măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor
igienico-sanitare, aplicarea sistematică a dezinfecţiei şi
dezinsecţiei profilactice în colectivităţi cu risc de
transmitere a infecţiilor cu poartă de intrare digestivă,
controlul sistematic al apei potabile
 PROFILAXIE
Respectarea normelor igienico-sanitare
 PROFILAXIE
Amenajarea localităţilor, existenţa canalizaţiei şi
a apeductului, salubrizarea lor, evacuarea
gunoiului, deşeurilor, dezinfectarea lor,
dezinsecţia
 PROFILAXIE

Educaţia sanitară a populaţiei în vederea

respectării regulilor de igienă individuală,
colectivă în familiile şi colectivităţile profesionale
 LUPTA ÎN FOCAR
 Izolarea şi tratarea bolnavilor în staţionar (la
domiciliu) pe toată perioada de contagiozitate
 Externarea din staţionar a convalescentului după
însănătoşire clinică şi 1-2 examene bacteriologice
negative a materiilor fecale executate cu intervale
de 2-3 zile nu mai devreme de 2 zile de la finisarea
tratamentului specific.
 Raportarea nominală a cazului de boală confirmată
la CSP
 LUPTA ÎN FOCAR

 Anchetarea epidemiologică - depistarea persoanelor

contactate şi supravegherea lor timp de 7 zile cu:
 termometrie zilnică;
 palparea abdomenului;

 examenul zilnic al scaunului;

 examenul bacteriologic al maselor fecale.

 Măsuri de dezinfecţie curentă şi terminală

 Măsuri de dezinsecție
 LUPTA ÎN FOCAR
 Supravegherea activă a focarului de dizenterie timp
de 7 zile de la izolarea ultimului bolnav (purtător)
cu instituirea măsurilor de carantină în colectivităţi
de copii.
 Dispanserizarea convalescenţilor (din sectorul de
risc, cu dizenterie cronică).
 Educaţia sanitară a populației - familiarizarea cu
măsurile profilactice, importanţa respectării
normelor igienico-sanitare, măsurilor de igienă
individuală şi colectivă.
 ELABORAŢI UN ALGORITM AL MĂSURILOR
ANTIEPIDEMICE ÎNTREPRINSE ÎN DIZENTERIE
 BIBLIOGRAFIE
 Sv. Cobîleanschi și a. Boli infecţioase, Chișinău, 2010
 M. Ciotan Boli infecţioase, Editura medicală
Naţională, Bucureşti, 2002.
 V. Ivanova, Boli infecţioase, Sanct-Peterburg, Foliant,
2002.
 E. Şuvalova, Boli infecţioase, Moscova, Medicină,
2001.
 E.Rebedea, Boli infecţioase, Bucureşti, Editura
Medicală, 2000
 ÎN BAZA SURSELOR BIBLIOGRAFICE
STUDIATE ELABORAŢI UN POSTER

Dizenteria
– boala
mâinilor
murdare.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!!!