UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Disciplina:Testare psihologică 1
Psihodiagnoza personalităţii-Chestionarele

T6. Chestionarele de temperament -Strelau-STI R şi Rusalov-CST

Lect. univ. dr.

Gheorghe Perţea
 Cuprins

1. Chestionarul de temperament Strelau-STI R

dimensiuni, interpretare

2. Chestionarul de structură a temperamentului

Rusalov-CST
-descriere, concept, grilă de corecţie, etalon în note T
 Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare
 Dimensiunile circumscrise în aria temperamentului sunt
trăsături ale personalităţii care implică aspecte
psihofiziologice-dinamico- energetice, formale ale acesteia, cu
accent pe intensitatea trăsăturilor avute în vedere (mai puţin
pe frecvenţa comportamentului înregistrat):
 Strelau este unul din autorii europeni ( ceh) deja cunoscut de
decenii prin studiile sale experimentale şi interculturale privind
trăsăturile temperamentale, sau a configuraţiilor de trăsături,
creatorul chestionarului STI(Strelau Temperament Inventory)
care prezintă o versiune revăzută – STI- R (1983) şi una mai
recentă FCB-TI-Inventarul de temperament privind
caracteristicile formale ale comportamentului (1993).
Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare
 Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează
pe o strategie raţional-empirică şi pe o teorie
reglatorie a temperamentului (RTT), ca structură a
personalităţii având ca punct de pornire teoria lui
Pavlov privind tipurile de ANS (Activitatea
Nervoasă superioară).

 Proprietăţile SNC, ca trăsături generale se pot

evidenţia în toate tipurile temperamentale, în
caracteristicile motorii, în activitatea verbală, în
reacţiile emoţionale.
 Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare
Dimensiuni şi interpretare
Cele 4 scale sunt:
 1. SE- forţa excitaţiei;
 2. SI – forţa inhibiţiei;
 3. MO – mobilitatea proprietăţilor SNC (sistemului
nervos central;
 4. B – echilibrul proprietăţilor SNC.
 Proprietăţile SNC (forţa excitaţiei şi inhibiţiei) sunt
considerate de către Strelau şi colaboratorul său
Angleitner, ca trăsături generale, foarte stabile care se
pot evidenţia în toate tipurile de temperamente, în
caracteristicile motorii, în activitatea verbală şi în reacţiile
emoţionale.
 Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare
 Dimensiuni şi interpretare
 SE – forţa excitaţiei
 Definiţie : capacitatea funcţională a SNC care se
manifestă în abilitatea de a suporta o stimulare intensă
sau de lungă durată, fără a trece la inhibiţia de protecţie
(transmarginală).
 Sursele de stimulare pot fi multiple: situaţii, medii,
sarcini şi stimuli discreţi ( caracterizaţi printr-un nivel dat
de variaţie, noutate, intensitate, complexitate,
semnificaţie) activităţi diferite, care prezintă aspecte
variate de ameninţare, risc, tensiune şi un impact în
creşterea nivelului de activare(Strelau, Angleitner,
Bantelman, Ruch,1990).
 Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare
 Dimensiuni şi interpretare
- Scala SE privind forţa excitaţiei a fost construită iniţial din 90 itemi,
referitori la 7 componente:
1.rezistenţa la factorii ameninţători pentru acţiunile planificate
anterior;
2. tendinţa de a începe o acţiune în condiţii înalt stimulative;
3.preferinţa pentru activităţi care presupun risc;
4.rezistenţa emoţională când se desfăşoară o activitate cu
încărcătură socială şi fizică;
5. stabilitatea performanţei în situaţii înalt stimulative;
6. rezistenţa la oboseală când persoana este implicată în activităţi de
durată sau intense;
7. capacitatea de a reacţiona adecvat la tensiuni emoţionale
puternicie
Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare

Dimensiuni şi interpretare


Scala SI-de forţă a inhibiţiei(inhibiţie condiţionată-

Pavlov).
- se măsoară prin abilitatea de a menţine o stare de inhibiţie
condiţionată, de persistenţă a inhibiţiei ce se manifestă şi se
evaluează prin cantitatea de timp în care SNC este capabil
să rămână în starea de inhibiţie.
- circumscrie 5 componente:
1. Capacitatea de a se reţine de la reacţii şi acte
comportamentale care sunt indezirabile social;
2. Capacitatea de a aştepta fără dificultate indeplinirea unei
acţiuni când se impune întârzierea acesteia;
 Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare

Dimensiuni şi interpretare
3. Capacitatea de a întrerupe în plină desfăşurare o reacţie sau
acţiune când aceasta se impune;
4. Capacitatea de a întârzia reacţia faţă de stimulii externi dacă
circumstanţele o cer;
5. Capacitatea de a-şi reţine exprimarea emoţiilor la nevoie.
Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare
Dimensiuni şi interpretare
Scala MO – mobilitatea proceselor nervoase (excitaţia şi
inhibiţia) este definită ca abilitatea SNC de a forma uşor noi
reflexe condiţionate, de a răspunde adecvat şi cât mai rapid
posibil la schimbările continui de mediu ( înţeleasă diferit de
“labilitatea” proceselor nervoase definită prin viteza cu care sunt
generate şi oprite procesele SNC).
Include 5 componente:
1. reacţia adecvată la schimbările neaşteptate de mediu;
2. adaptare rapidă la noi circumstanţe/împrejurări;
3. trecerea facilă de la o activitate la alta;
4. scimbarea facilă a dispoziţiei ( de la pozitiv la negativ şi invers);
5. preferinţa pentru situaţii care solicită realizarea simultană a unor
activităţi diferite.
 Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare

Versiunea adaptată în România a STI-R

- Chestionarul de bază STI-R conţine 252 itemi şi constituie punctul de
plecare a unor versiuni adaptate şi experimentate într-o serie de state
din lume -Germania, Polonia, SUA, Rusia, Coreea de Sud, Italia,
Grecia, Franţa, Japonia, China şi România.
- Studiu de experimentare a variantei româneşti, STI-RR, Minulescu,
1992, a reşinut un total de 48 itemi cu scale în 4 trepte ( 1. Acord total,
2. Acord moderat, 3. Dezacord moderat, 4. Dezacord total) câte 16
itemi pentru fiecare din cele 3 scale primare, având următoarele date
tehnice:
Chestionarul de temperament Strelau-STI R
-dimensiuni, interpretare

Versiunea adaptată în România a STI-R

1.Scala SE, coeficient alpha .844, m= 38,39,SD=9,04;
2. Scala SI coeficient alpha .730, m=48,39, SD= 7,15;
3. Scala MO coeficient alpha .804,m=47,88, SD= 7,65;
N= 399 subiecţi dintre care 247 bărbaţi, vârsta medie =
28,06;
( textul complet al versiunii româneşti, fără grila de corecţie
este anexat la cartea, Minulescu Mihaela, Chestionarele
de personalitate în evaluarea psihologică, Ed. GARREL
PUPLISHING HOUSE, 1996, Bucureşti).
CHESTIONARUL DE STRUCTURĂ A TEMPERAMENTULUI
CST – RUSALOV, VARIANTA ROMÂNEASCĂ(PERŢEA, 1993)

Descriere
- CST este un chestionar interesant prin concepţie şi
construcţie, aproape necunoscut în literatura anglo-saxonă
de specialitate cât şi la noi ,realizat de autorul rus Rusalov
pentru diagnoza structurii temperamentului uman,
publicat în Psihologhiceski jurnal ( nr. 1/1989, Moskva)
prin studiul intitulat, Aspectele obiectual şi
comunicaţional ale temperamentului uman
- În 1990 CST a fost tradus din limba rusă, adaptat şi
experimentat de noi în evaluarea psihologică a unor
categorii de personal din armată; mult mai târziu a fost
publicată şi la noi prima referinţă despre acest instrument
(Perţea, Gh. 2002, Psihologie militară aplicată, Ed.
Academiei de Înalte Studii Militare , Bucureşti).
CHESTIONARUL DE STRUCTURĂ A TEMPERAMENTULUI CST –
RUSALOV, VARIANTA ROMÂNEASCĂ(PERŢEA, 1993)
Descriere
- conţine 105 itemi cu răspuns dihotomic (DA,NU) repartizaţi în 9
scale (8 scale de bază a câte 12 itemi-in total 96 itemi + scala L
cu 9 itemi) pentru a mări capacitatea de discriminare a scalelor,
în versiunea noastră itemii scalelor au fost ponderaţi pe o scală
de la 1 la 4 puncte în baza coeficientului de corelaţie item-scală);
scalele sunt:
1. PEA – potenţialul energetic în activitate;
2. PEC – potenţialul energetic în comunicare;
3. PA – plasticitatea în activitate;
4. PC – plasticitatea în comunicare;
5. TA - tempo-ul în activitate;
6. TC - tempo-ul în comunicare;
7. SEA - sensibilitatea emoţională în activitate;
8. SEC - sensibilitatea emoţională în comunicare;
9. L - scala de dezirabilitate, tendinţa spre disimulare:
Conceptul chestionarului structurii temperamentului –CST
- Rusalov
 Noul model teoretic în 8 dimensiuni al structurii
temperamentului uman este fundamentat de Rusalov printr-o
metodă raţional-empirică- analiza latent- structurală ( ca metodă
statistică), cât şi pe concepţia sistemului funcţional a lui Anohin.
 S-a stabilit că numărul dimensiunilor (scalelor) fundamentale
măsurabile ale temperamentului, cât şi conţinutul lor corespund
celor 4 stadii ale sistemului funcţional din neurofiziologie şi
psihofiziologie, şi anume:
1. Sinteza aferentă – potenţialul energetic (PE);
2. Programarea ( luarea deciziei) – plasticitatea (P);
3. Execuţia – tempo-ul (T);
4. Legătura inversă (autoreglarea) – sensibilitatea emoţională
(SE).
PE _____________P_________T__________SE
Conceptul chestionarului structurii temperamentului –CST
- Rusalov

1.Spre deosebire de chestionarele de temperament construite

până la el, CST ia în considerare manifestarea formelor tipice
de comportament în cele două sfere ( aspecte) distincte şi
importante ale activităţii umane - obiectuală şi comunicativă
( în psihologia rusească s-a stabilit de multă vreme cele
2 aspecte distincte ale interacţiunii om – mediu, şi anume:
interacţiunea subiect – obiect – activitatea obiectuală şi
interacţiunea subiect-subiect sau activitatea de
comunicare( societatea).
2. Astfel, fiecare din cele 4 scale de bază ale temperamentului
este ramificată în 2 subscale: una orientată pe activitatea
obiectuală şi alta orientată pe activitatea de
comunicare(1.PEA, 2. PEC, 3.PA, 4.PC, 5. TA, 6. TC, 7. SEA,
8. SEC)
Conceptul chestionarului structurii temperamentului –CST
- Rusalov

- Pornind de la însuşirile formale ale

comportamentului uman care au o bază biologică,
psihologia rusească consideră temperamentul ca
fiind substructura cea mai stabilă a individualităţii
omului reprezentând complexul de caracteristici
formale, spre deosebire de aspectele de conţinut
sau valorice(aptitudinile şi calităţile de
personalitate, caracterul, interesele,setul de valori,
credinţele,aspiraţiile,cunoştinţele şi deprinderile,
abilităţile etc..) ce constituie, la un loc,
particularităţile personalităţii.
Conceptul chestionarului structurii temperamentului –CST
- Rusalov

- există 4 parametrii funcţionali ai organizării

formale a comportamentului uman: 1. amplitudinea
sintezei aferente, potenţialul energetic; 2.
capacitatea de comutare rapidă de la anumite
programe de comportament la altele mai adaptative
– plasticitatea ( flexibilitatea) adaptării
comportamentale; 3. viteza de execuţie unui
program comportamental sau altul – tempo-ul; 4.
nivelul sensibilităţii emoţionale la necoincidenţa
posibilă a rezultatului acţiunii cu acceptorul
rezultatului acţiunii ( sensibilitatea emoţională care
afectează autoreglarea, de ansamblu, a
personalităţii).
Conceptul chestionarului structurii temperamentului –CST
- Rusalov

Conform teoriei susţinute de Nebâliţin şi

Teplov structura temperamentului poate fi
grupată şi bidimensional, astfel:
1 – activismul -1.1. potenţialul energetic;
-2.1. plasticitatea;
-3.1. viteza ( tempo-ul);
2 – emoţionalitatea ca reacţie la feedbackul
rezultatului acţiunii ( obiectuale şi comunicative)
 Conţinutul psihologic al scalelor CST după Rusalov
PEA – POTENŢIALUL ENERGETIC ÎN ACTIVITATE –exprimă:
- nivelul trebuinţei de însuşire a lumii obiectuale;
- setea de activitate fizică şi intelectuală;
- gradul de implicare în activitatea de muncă concretă(practică)-v. tipul
workahoolic.
PEC – POTENŢIALUL ENERGETIC ÎN COMUNICARE, exprimă:
- nivelul trebuinţei pentru contactele sociale şi pentru
comunicarea interpersonală;
- dorinţa de însuşire a formelor sociale de activitate (munca cu
oamenii);
- tendinţa spre liderat;
- nevoia de comunicare interpersonală şi de implicare în activităţi
sociale.
Conţinutul psihologic al scalelor CST după Rusalov
PA – plasticitatea în activitate, reflectă:
- uşurinţa sau dificultatea comunicării de la un obiect de
activitate la altul;
- rapiditatea sau dificultatea trecerii de la unele
procedee de gândire la altele în procesul interacţiunii cu
obiectul muncii;
- dorinţa spre varietate sau monotonie în alegerea
formelor de activitate obiectuală:
PC – plasticitatea în comunicare, se referă la :
- uşurinţa sau dificultatea comunicării cu persoane foarte
diferite;
- varietatea sau sărăcia programelor comunicative;
- varietatea sau sărăcia formelor neconştientizate de
comunicare spontană cu ceilalţi.
Conţinutul psihologic al scalelor CST după
Rusalov
TA – tempo-ul în activitate se exprimă prin:
- viteza în executarea anumitor operaţii de muncă;
- viteza actelor motorii implicate în executarea activităţii concrete
(practice);
- TC – tempo-ul în comunicare vizează:
- viteza exprimării verbale, debitul verbal:
 Conţinutul psihologic al scalelor CST după
Rusalov
SEA – sensibilitatea emoţională în activitate se exprimă:
- în sensibilitatea emoţională faţă de necoincidenţa dintre rezultatele
aşteptate, planificate şi rezultatele acţiunii concrete, reale de muncă;
- sensibilitatea faţă de insuccesele în activitate;

SEC – sensibilitatea în comunicare se exprimă prin:

- sensibilitatea emoţională în sfera comunicării cu alţii;
- sensibilitatea faţă de insuccesele înregistrate în comunicarea
interpersonală şi la aprecierile celorlalte persoane.

L – scala de minciună a fost introdusă pentru controlul veridicităţii

răspunsurilor date la chestionar, provine din chestionarul
EPI(Eysenck).
Tehnica de analiză latent-structurală a lui
Lazarsfeld pentru construirea CST
- Este o tehnică folosită de psihologii ruşi pentru adaptarea
chestionarelor de personalitate la populaţia rusă şi pentru
crearea de chestionare noi din combinarea itemilor şi
scalelor chestionarelor de personalitate consacrate, din
occident (v. 14PF din MMPI şi 16 PF).
- Programul de analiză latent – structurală a raportului item-
scală ( analiza de item) oferă 2 tipuri de informaţii:
1. Coeficientul de corelaţie (liniară simplă) al fiecărui item al
unei scale cu scala nominală de care aparţine ( nivelul de
apartenenţă la scală);
2.Nivelul legăturii fiecărei variante de răspuns ( DA sau NU)
al fiecărui item cu scala de apartenenţă şi cu celelalte scale:
 Tehnica de analiză latent-structurală a lui
Lazarsfeld pentru construirea CST
- Scalele CST sunt consistente intern, omogene şi valide
pentru că itemii reţinuţi în formă finală a chestionarului au
coeficienţi de corelaţie mari; peste 0,50 şi coeficienţi de
corelaţie mai mici, dar semnificativi (0,37) statistic pentru
sensul scalei; de exemplu pentru scala PEA cea mai
mare pondere (0,63) o are itemul 58. “De regulă simţiţi că
dispuneţi de un surplus de energie (forţă) încât aţi vrea
să desfăşuraţi o activitate deosebit de grea, dificilă?”.
- Pentru a creşte ponderea unor itemi în raport cu alţii şi a
face fiecare scală mai discriminativă, am scalat
coeficienţii de corelaţie al fiecărui item cu scala de
apartenenţă, în intervale de 4 puncte; astfel punctajul
brut maxim posibil de obţinut de pe fiecare scală, a
crescut de la 12 puncte la 30 de puncte
(versiunea românească a CST, Perţea, 2002).
Calităţile psihometrice ale CST

- Scalele referitoare la potenţialul energetic şi la

plasticitate nu corelează între ele pe cele 2 faţete
ale comportamentului obiectual şi comunicativ, ceea
ce confirmă relevanţa mecanismelor distincte pentru
performarea celor două laturi ale interacţiunii cu
lumea obiectuală şi cu ceilalţi.
- Scalele de sensibilitate emoţională şi de tempo pe
cele 2 aspecte, obiectual şi comunicativ, corelează
semnificativ între ele, rămânând totuşi valabilă
distincţia unei posibile autonomii, în ceea ce
priveşte variabilitate interindividuală.
Calităţile psihometrice ale CST

- Rusalov a dovedit validitatea externă a CST cu ajutorul metodei

experţilor prin culegerea datelor criteriului extern în grupuri
autoanalitice competente, cu durata de cel puţin 2 ani(a folosit
metoda aprecierii interpersonale-peer rating- aplicată membrilor
grupului privind cele 9 trasături ale CST);a solicitat membrilor grupului
să se noteze reciproc şi independent, într-un formular, cu puncte de
la 0 – 12, în privinţa aprecierii manifestării în comportament a
fiecăreia dintre cele 9 trăsături ale chestionarului.

- Coeficienţii de corelaţie-validitate, dintre autoevaluarea cu ajutorul

CST şi interevaluarea cu ajutorul metodei experţilor s-au situat între
valorile de 0,60 şi 0,80.
 Grila de corecţie CST – RUSALOV - PERŢEA

Scala R Nr. de item/ valoare nr.i v.

DA 4(2),8(1),15(1),22(3),42(4),50(2), 58(4), 64(3),98(1) 12
1. PEA NU 27(2), 83(3),103(4) 30
DA 11(3),30(2),57(1),62(4),78(1),86 (1) 12
2.PEC NU 3(3),34(2),74(3),90(2),105(4) 30
DA 20(2), 25(3),38(1),47(1),66(49,71(4),76(2),101(4),104(1) 12
3.PA NU 54(2),59(3) 30
DA 2(4),9(3),26(2),45(2),68(4),85(2),99(2) 12
4.PC NU 31(4),81(2),87(1),93(1) 30
 Grila de corecţie CST – RUSALOV - PERŢEA

Scala R Nr. item / valoare Nr.i v.

DA 1(3),13(3),19(2),33(2),46(4),49(2),55(1),77(4) 12
5.TA NU 29(1),43(3),70(1),94(4) 30
DA 24(2),37(3),39(2),51(1),72(1),92(3) 12
6.TC NU 5(4),10(1),16(4),56(3),96(2),102(4) 30
14(3),17(1),28(2),40(3),60(1),61(4),69(2),79(3),88(2),91(1),
DA 95(4),97(4). 12
7.SEA NU 30
DA 6(4),7(2),36(4),41(3),48(1),53(3),63(2),75(3),80(2),84(4),100(1) 12
8.SEC NU 30
DA 32(1),52(2),89(2) 9
9.L NU 12(1),23(3),44(2),65(3),73(3),82(1) 18
ETALON ÎN NOTE T -CST – PERŢEA
N=838, 508 bărbaţi, vârsta medie-35,6 ani
PEA PEC
CB – NT CB – NT CB – NT CB – NT CB – NT
8 22 21 48 0 4 19 15 40 26 55
10 26 22 50 5 26 16 41 27 56
11 28 23 52 6 28 17 42 28 57
13 31 24 54 7 29 18 44 29 59
14 33 25 56 8 30 19 45 30 60
15 35 26 58 9 31 20 47
16 37 27 59 10 32 21 48
17 40 28 61 11 33 22 49
18 42 29 63 12 36 23 51
19 44 30 65 13 37 24 52
20 46 14 38 25 54
Etalon în note T (N=838, 508 bărbaţi, vârsta medie-35,6 ani)
PA PC TA TC
CB - NT CB -NT CB - NT CB - NT CB -NT CB -NT CB - NTCB -NT
7 28 21 47 0 27 16 63 6 25 20 46 0 21 15 46
8 30 22 50 3 34 17 65 7 26 21 47 2 22 16 48
9 32 23 51 4 36 18 68 8 28 22 49 3 26 17 49
10 34 24 52 5 38 19 70 9 30 23 50 4 29 18 51
11 36 25 53 6 41 20 71 10 31 24 52 5 31 19 53
12 37 26 54 7 43 22 75 11 32 25 54 6 32 20 54
13 38 27 57 8 45 23 77 12 34 26 55 7 33 21 56
14 39 28 58 9 47 24 78 13 35 27 58 8 34 22 58
15 40 29 60 10 50 25 80 14 37 28 59 9 36 23 59
16 42 30 61 11 52 15 38 29 60 10 38 24 61
17 43 12 54 16 40 30 61 11 39 25 63
18 44 13 56 17 41 12 41 26 65
19 45 14 59 18 43 13 43 28 67
20 46 15 61 19 44 14 44 29 69
 SEA SEC
CB - NT CB - NT CB - NT CB - NT CB - NT CB - NT
0 - 33 13 – 47 25 – 61 0 – 36 12 – 53 23 - 69
1 -2 -35 14 – 49 26 – 62 1 – 37 13 – 54 24 – 71
3 -36 15 – 50 27 – 63 2 – 39 14 – 54 25 – 72
4 – 37 16 – 51 28 – 64 3 -40 14 – 56 26 – 74
5 – 38 17 – 52 29 – 65 4 – 42 15 – 58 27 – 75
6 – 40 18 – 53 30 – 67 5 – 43 16 – 59 28 – 76
7 – 41 19 – 54 6 – 45 17 – 60 29 – 77
8 – 42 20 – 55 7 – 46 18 – 62 30 – 79
9 – 43 21 – 56 8 – 48 19 – 64
10 – 44 22 – 58 9 – 49 20 – 65
11 – 45 23 – 59 10 – 50 21 – 66
12 - 46 24 - 60 11 - 52 22 - 68
 L

CB - NT CB - NT

0 – 28 9 – 50

1 – 2 - 30 10 – 52

3 – 35 11 – 54

4 – 31 12 – 56

5 – 40 13 – 60

6 – 42 14 - 63

7 – 45

8 - 47
Bibliografie

1. MINULESCU, Mihaela, (1996), Chestionarele de

personalitate în evaluarea psihologică, GARELL
PUBLISHING HOUSE, Bucureşti
2. MUREŞAN, Pavel, Edd., (1991), Inventare multifazice de
personalitate, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
3.PERŢEA, Gh.,(2002), Psihologie militară aplicată, Ed.
Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti