În satul Vadul-Raşcov, judeţul

Soroca, în prezent, raionul

Şoldăneşti, la 20 octombrie 1939
se naşte un mare patriot şi luptător
Dumitru Matcovschi.

“Vatră mai dulce-n lume nu-i

Şi nu-i o lume mai aproape…”
 Dumitru Matcovschi este al doilea
copil din cei cinci ai ţăranilor
înstăriţi Eudochia şi Leonte.

După studiile primare şi secundare, în anul

1956, Dumitru Matcovschi devine student la
Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din
Chişinău, facultatea „Istorie şi Filologie”.
Ultimul an de studiu (1960-1961) îl face la
Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat
din Chişinău, din cauza fuzionării acestor două
instituţii universitare.
• Îşi începe activitatea în calitate de redactor în
1963 la ziarul „Moldova socialistă”; apoi apare
şi prima sa plachetă de versuri, “Macii în rouă”.
• Un an mai tîrziu devine membru al
Partidului Comunist a Uniunii Sovietice.

• În anii 1966–1970 a fost redactor-şef adjunct la

saptămânalul „Cultura” , funcţie pe care este
forţat s-o părăsească din motive ideologice.

• Între 1988-1997 este redactor-şef al revistei

„Nistru” În această calitate, publică articolul
“Veşmântul fiinţei noastre” de Valentin
Mândâcanu, cu care a contribuit la renaşterea
naţională a Moldovei.
Se căsătoreşte la
21 octombrie
1962 cu
Alexandrina
Şoldan,
studentă la
Facultatea de
Litere, fiică de
profesor, avînd
ulterior două
fete, Dumitriţa
şi Adriana.
“Au trecut
sărbătorile tinere
într-o Miercure,
într-o Vinere,
am ajuns în
amiezile dorului,
călătorului,
călătorului.”
(Nunta de argint)
“Dor vocalele în slovă,
Dor silabele în vers,
Dor cuvintele-n poem,
Unul scris şi altul
şters.”
• Fiind autor a peste 50 de volume de poezie,
proză şi piese de teatru, poetul nu renunţă să
scrie nici în momentele grele ce-l apasă.
• Apar volumele “Vad”-1998, “Crucea”-1999,
“Veşnica toamnă”-2001, “Pasărea nopţii de
casă”-2003, “Amarele confesiuni”-2011 ş.a
 Dumitru
Matcovschi a primit
distincţii de stat ca:
 1989 - Scriitor al Poporului;
 1996 – Cavaler al Ordinului RM;
 1996 – Membru titular al Academiei de
Ştiinţe a R. Moldova;
 2000 – Cavaler al Ordinului “Steaua
României”;
 2012 – Cavaler al Ordinului “Meritul
Cultural”.
 La 14 iunie 2013 distinsul scriitor a fost
supus unei intervenţii chirurgicale repetate,
după ce a fost internat cu diagnosticul
tumoare cerebrală post-traumatică, ca
urmare a acumulării de sînge.
La 26 iunie, acelaşi an, poetul Dumitru
Matcovschi a încetat din viaţă.

“Vă rog să mă-ngropaţi la vatră

Să ştiu că am o ţară cu străbuni,
Pe mal de Nistru candela să-mi
ardă…”
 “Viaţa e una întotdeauna
Şi-i ca lumina, a tuturor,
Numai de viaţă, numai de viaţă,
Numai de viaţă îmi este dor…”
Ceaicovschi Aurelia
profesoară de limba şi
literatura română
gr. didactic II
Liceul Teoretic “George Meniuc”
Chişinău, Republica Moldova