SPAȚIUL GEOGRAFIC AL

ROMÂNIEI
Proiect realizat de
Caragioiu Ana-Maria
Matei Rareș Ștefan
Clasa a 8-a E
CARAGIOIU ANA-MARIA

FORME DE RELIEF
• Relieful țării noastre este variat. Pe teritoriul României se găsesc toate marile forme de relief:
munți, dealuri, podișuri și câmpii. Acestea sunt așezate în trepte, a căror înălțime scade dinspre
centru spre margini. Cele trei trepte de relief ocupă suprafețe aproximativ egale
• Formele de relief se constituie în unități mai mari, fiecare dintre acestea având caracteristici
proprii.
• Aceste unități de relief sunt:

-Depresiunea Colinară a Transilvaniei;

-Munții Carpați;
-Dealurile subcarpatice , Dealurile de Vest;
-Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Mehedinți, Podișul Dobrogei;
-Câmpia Română, Câmpia de Vest;
-Delta Dunării.
• Munţii-sunt cele mai înalte forme de relief, cu înălţimi de peste 800 m. Au pante abrupte.

• Dealurile-au înălţimi cuprinse între 300 şi 800 m. Dealurile prezintă pante mai domoale şi culmi
rotunjite;

• Podişurile-au înălţimi asemănătoare cu ale dealurilor dar sunt mai netede ca acestea.

• Câmpiile-sunt cele mai joase şi mai netede forme de relief. Ele prezintă înălţimi de până la
300m.
 VEGETAȚIA
• Zona stepei – Se întâlnește în sud-estul țării (Bărăgan, Dobrogea, Câmpia Siretului Inferior)

– Climat cu veri fierbinți și ierni geroase

– Vegetația: colilie, năgară, paius (în mare parte înlocuită cu cereale sau pajiști)

– Soluri: cernoziomuri
• Zona silvostepei – Apare în Câmpia Moldovei, sudul podișului Bârladului, sectoare din Câmpia
Română (cu precădere în partea de sud, în mare parte din Câmpia de Vest)

– Din cauza climatului mai umed (spre deosebire de stepă), aici formațiunile specifice zonei de
stepă se îmbină cu pâlcuri de păduri

– Specii de plante: stejar pufos, cer, stejar brumariu

– Soluri din categoria molisoluri

• Zona de padure – Se desfășoară din zona de câmpie până la altitudini de 1600 de metri în
Orientali și 1800 de metri în Meridionali
– Există mai multe etaje de vegetație repartizate astfel:
 Zona subalpină – Se desfășoară între 1800-2000 m
– Specii de plante: afin, merișor, paius, zâmbru, jneapăn, ienupăr
– Soluri brune acide
 Zona alpină – Peste 2000 de m;

-Soluri brune acide, ierburi

 FAUNA
• Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale, în România există o faună bogată și
variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât și elemente relativ tinere.
• Fauna terestră - În România sunt următoarele complexe faunistice:
 Complexul alpin, care constituie domeniul caprei negre, al vulturului bărbos, al cintezei alpine
și scatiului. Dintre reptile ajung până aici vipera comună și șopârla de munte.

 Complexul pădurilor, cu o faună bogată și variată, în care apar: cerbi, urși, râși, jderi, veverițe,
șoareci de pădure, pajura, vulturul pleșuv, ciuful de pădure, huhurezul, uliul, ciocănitoarea
pestriță, pițigoiul, cinteza, gaița, cucul, dumbrăveanca, porumbelul și sitarul.
 Fauna acvatică

• Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:

 Complexul lacurilor alpine, în general cu o faună săracă, datorită condiților și caracterizată prin prezența salmonidelor
 Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioară a pădurilor), caracterizat prin prezența
păstrăvului, a ochianei și a boișteanului.
 Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faună amestecată și foarte variată, formată din animale de
apă dulce, marine și relicte sarmatice. La limita dintre apele dulci și cele ușor salmastre trăiesc scoici, raci,
melcișori.
 Complexul luncilor și al deltei are o faună bogată și variată, alcătuită în primul rând din specii al
căror mod de viață este amfibiu. Pe malurile râurilor trăiesc vidre și nurci. Dintre animalele mai mari
sunt prezente: vulpea, lupul, mistrețul și iepurele. Nu lipsesc reptilele, dintre care mai caracteristice
sunt: broasca țestoasă de baltă, șarpele de apă, broasca de lac, tritonii, buhaiul de baltă.
MATEI RAREȘ ȘTEFAN

EXEMPLE DE MODIFICĂRI PE CARE

LOCUITORII ȚĂRII LE-AU ADUS PEISAJELOR
1. Restaurarea Cetăților Medievale: Mulți locuitori au fost implicați în eforturi de restaurare a
cetăților medievale în scopul conservării istoriei și promovării turismului. Aceste restaurări au
implicat reconstrucția zidurilor, a turnurilor și a fortificațiilor, precum și readucerea la viață a
interiorului cetăților pentru a crea muzee și atracții turistice.
2. Renovarea Bisericilor: Bisericile vechi au fost adesea restaurate sau renovate pentru a menține
patrimoniul religios și cultural al unei comunități. Locuitorii au contribuit la repararea și renovarea
frescelor, vitraliilor, altarului și a altor elemente arhitecturale.
3. Construirea Monumentelor: Uneori, comunitățile decid să construiască monumente noi pentru
a sărbători evenimente importante sau pentru a comemora personalități sau evenimente istorice.
Aceste monumente pot lua forma statuilor, obeliscilor sau monumentelor arhitecturale.
4. Pictarea Muralelor: În orașele și satele din întreaga lume, locuitorii au adus modificări peisajelor
urbane prin pictarea muralelor. Aceste lucrări de artă stradală pot reprezenta scene istorice,
culturale sau sociale și pot contribui la estetica orașului.
5. Îngrijirea Grădinilor și Parcurilor: Locuitorii pot contribui la îngrijirea și amenajarea grădinilor
publice și a parcurilor, adăugând plante și sculpturi artistice pentru a crea spații verzi atractive și
relaxante.
6. Restaurarea Moara Veche: În comunitățile rurale, restaurarea morilor vechi poate fi o
modalitate de a păstra tradițiile și istoria locală. Morile vechi pot fi transformate în muzee sau în
ateliere funcționale pentru a demonstra procesul de măcinare a cerealelor.
7. Adăugarea Elementelor de Artă Urbană: Uneori, locuitorii aleg să aducă elemente de artă
urbană în spațiile publice pentru a anima și a îmbogăți mediul urban. Aceasta poate include
sculpturi, instalații de artă sau chiar graffiti de calitate.
8. Amenajarea Piețelor: Piețele pot fi reamenajate și modernizate pentru a crea spații mai
atractive și funcționale pentru locuitori și turiști. Aceste renovări pot implica adăugarea de
fontane, bănci, iluminat public și alte facilități.

Aceste modificări aduse peisajelor reflectă angajamentul comunităților pentru păstrarea și

promovarea patrimoniului cultural și istoric, precum și dorința de a crea medii urbane și rurale mai
plăcute și funcționale.