CONSILIEREA

PSIHOPEDAGOGICĂ
PENTRU DEZVOLTAREA
AUTOEFICACITĂȚII LA
COPIII DE VÂRSTĂ
PREȘCOLARĂ ȘI ȘCOLARĂ
MICĂ
Coordonator, Lucrare de licență
Lector universitar doctor Student,
Angelica Andrei Andrei Mădălina Andreea
 Cuprins
• Consilierea psihopedagogică
• Caracteristici ale dezvoltării
la copiii de vârstă preșcolară
și școlară mică.
• Autoeficacitatea la copii
• Studiu privind consilierea
psihopedagogică pentru
dezvoltarea autoeficacității
la copiii de vârstă preșcolară
și școlară mică
 Consilierea
Consilierea educațională, este o formă specializată de consiliere
care se concentrează pe sprijinirea persoanelor implicate în
procesul educațional să depășească provocările academice legate
de procesul de învățare.
 Principiile consilierii
Principiul Principiul abordării bazate pe Principiul învățării continue
individualizării punctele forte

Principiul dezvoltării Principiul abordării holistice Principiul reflectării și

încrederii în forțele proprii
evaluării

Principiul centrării pe copil Principiul orientării spre Principiul respectării

obiective diferențelor culturale
 Caracteristici ale dezvoltării
preșcolarilor

Dezvoltarea fizică Dezvoltarea cognitivă

Copilul dobândește abilități motorii de bază, își dezvoltă un implică trei arii: limba și comunicarea,
control mai bun asupra grupelor mari de mușchi, permițându-i rezolvarea problemelor și abilitățile
astfel să alerge, să sară, să se cațere și să se echilibreze mai
prematematice
bine.

Dezvoltarea socio-emoțională
copiii devin din ce în ce mai conștienți de emoțiile lor, își dezvoltă
abilități sociale de bază și stabilesc relații puternice cu semenii și
adulții, devin mai capabili să-și recunoască și să numească emoțiile de
bază, cum ar fi: fericirea, tristețea, furia și frica
 Caracteristici ale dezvoltării
școlarilor mici

Dezvoltarea fizică Dezvoltarea cognitivă

Abilitățile motorii fine și grosiere se îmbunătățesc semnificativ.
Ei devin mai coordonați în activități precum mersul pe
bicicletă, folosirea uneltelor și a ustensilelor, legarea șireturilor
și scrisul de mână
pot înțelege concepte precum conservarea (masă, volum),
clasificare și sortare. Abilitățile lor de rezolvare a
problemelor se îmbunătățesc și pot lua în considerare mai
mulți factori atunci când iau decizii.

Dezvoltarea socio-emoțională
Dezvoltă relații de prietenie cu colegii de clasă, încep să înțeleagă mai
bine cum funcționează relațiile interumane. Stima de sine crește direct
proporțional cu nivelul de interacțiune pe care îl are copilul cu oamenii
din afara familiei sale.
 Autoeficacitatea la
copii
Un copil cu un nivel crescut de autoeficacitate crede
despre sine că posedă abilitățile necesare care să-l
ajute în atingerea obiectivelor
Factori ce influențează nivelul de
autoeficacitate
Experiența indirectă
Experiența în performanță
performanțele și experiențele
experiențele anterioare și conexe ale
observate ale altora într-o situație
copilului
similară

Persuasiunea socială Experiența imaginară

ncurajarea sau descurajarea verbală în capacitatea copilului de a-și imagina
ceea ce privește capacitatea unui individ și vizualiza succesul pe care îl va
de a evolua avea

Stările fizice și emoționale

modul în care cineva experimentează
senzațiile fizice și stările emoționale pe care le
experimentează atunci când se confruntă cu o
sarcină sau provocare
 Metode de dezvoltare a
autoeficacității
• oferirea de oportunități
• stabilirea obiectivelor realiste
• încurajarea efortului
• oferirea feedback-ului constructiv
• oferirea unui model de autoeficacitate
• încurajarea explorării
• sprijinirea independenței
 Studiu privind consilierea
psihopedagogică pentru
dezvoltarea autoeficacității la
copiii de vârstă preșcolară și
școlară mică
 Metodologia cercetării

Variabilele independente: genul profesorilor, vechimea în învățământ, gradul

didactic, nivelul de învățământ la care predau
Variabile dependente: percepția cadrelor didactice cu privire la procesul de
consiliere școlară, percepția cadrelor didactice cu privire la dezvoltarea
autoeficacității copiilor
Ipotezele studiului:
I1: Cadrele didactice consideră că procesul de consiliere este o
modalitate eficientă prin care le pot dezvolta copiilor nivelul de
autoeficacitate.
I2: Cadrele didactice au o perspectivă pozitivă asupra procesului de
consiliere și consideră că acesta este esențial în dezvoltarea armonioasă a
copiilor.
 Instrumentul de cercetare
Instrumentul de cercetare folosit a fost chestionarul format atât din itemi
la alegere și itemi de tip răspuns scurt. Chestionarul a fost format din 3 secțiuni,
după cum urmează:
- prima secțiune ce a cules date demografice despre participanți: genul,
vechimea în învățământ, gradul didactic și nivelul de învățământ la care predau;
- a doua secțiune, referitoare la procesul de consiliere școlară, care a fost
alcătuită dintr-un item cu răspunsuri prestabilite- multiple pe o scală tip Likert, în
care cadrele didactice au votat principalele roluri pe care ar trebui să le aibă
consilierul școlar, dar și din itemi cu răspuns liber/ întrebări deschise în care cadrele
didactice au descris modul în care colaborează cu consilierul școlar și cum ar putea
fi îmbunătățită această colaborare;
- a treia secțiune referitoare la autoeficacitatea copiilor, care a fost alcătuită
dintr-un item cu răspunsuri prestabilite multiple, pe o scală tip Likert în care cadrele
didactice au votat cât de importante sunt anumite activități în dezvoltarea
autoeficacității copiilor.
Participanți

Participanții au fost reprezentați de

42 profesori pentru învățământul
primar și preșcolar.
 Perspectiva cadrelor didactice despre cele mai
importante roluri ale consilierului școlar

Asigură informarea și consilierea elevilor, părinților, cadrelor didactice pe diferite subiecte:

cunoaștere/autocunoaștere, dezvoltarea personală a elevului, adaptarea elevilor la cerințele școlare și a
activităților din școală la particularitățile copiilor.

Asigură prevenirea și diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de

risc sau disconfort psihic, absenteism școlar.

Efectuează, la cerere, examinări psihopedagogice ale elevilor din unitatea școlară

Inițiază și realizează activități de orientare a carierei elevilor din unitatea școlară

Asigură servicii de consiliere și asistență psihopedagogică pentru copiii cu cerințe educative speciale.
 Cazuri în care au intervenit
consilierii școlari

• în cazul copiilor cu CES, făcând ore remediale cu aceștia

• atunci când un elev are un comportament neobișnuit, păstrează o bună colaborare
cu părinții și propune soluții pentru problemele ivite,
• sprijină atât cadrul didactic, cât și elevul, discutând cu elevii și aplanând situațiile
conflictuale dintre aceștia,
• vizitează elevii la începutul anului pentru a-i cunoaște
• 8 profesori au afirmat că nu intervine consilierul școlar deoarece e prea mare
numărul de copii la clasă sau pentru că este prezent în școală doar 2 zile pe
săptămână,
• 4 cadre didactice au răspuns că nu știu aceste aspecte
 soluții prin care ar putea fi
îmbunătățită colaborarea cu
consilierul școlar
Răspunsurile profesorilor au fost legate de disponibilitatea consilierului, considerând
că este necesar să existe în permanență un consilier în școală, care să discute cu
fiecare elev măcar o dată în timpul anului școlar.
Mai mulți profesori au afirmat că au nevoie de consilier în soluționarea problemelor
de comportament sau a divergențelor care pot apărea între aceștia, iar o parte au
considerat că și profesorii debutanți au nevoie de sprijin și suport din partea
consilierului școlar.
 Perspectiva cadrelor didactice despre cele mai
importante modalități de dezvoltare a auto-
eficacității elevilor

Oferirea oportunităților variate pentru dezvoltarea abilităților.

Stabilirea obiectivelor realiste: Încurajarea copiilor să își stabilească obiective

realizabile pe baza abilităților și intereselor lor.

Încurajarea efortului pe care îl depun preșcolarii/elevii.

Expunerea la diverse experiențe, activități și provocări.

Încurajarea perseverenței atunci când copiii întâmpină provocări.

 Concluziile cercetării
Prima ipoteză

Prima ipoteză s-a confirmat doar parțial, deoarece cadrele didactice consideră că
modul cel mai util prin care le pot dezvolta elevilor autoeficacitatea este
„Oferirea oportunităților variate pentru dezvoltarea abilităților”, iar cel mai puțin
util este „Încurajarea rezolvării problemelor fără ajutorul adultului”.
„Accesul la servicii de consiliere psihopedagogică pe măsura nevoilor și
interesul copiilor” ca modalitate de îmbunătățire a autoeficacității copiilor a avut
un scor mediu spre limita inferioară, deci cadrele didactice nu consideră
consilierea școlară ca fiind modalitatea principală de a le dezvolta copiilor
autoeficacitatea
 Concluziile cercetării
A doua ipoteză

În ceea ce privește a doua ipoteză, aceasta s-a confirmat, deoarece analizele

statistice și calitative ale răspunsurilor profesorilor au identificat faptul că
profesorii consideră că rolul principal al consilierului școlar este de a „asigura
informarea și consilierea elevilor, părinților, cadrelor didactice pe diferite
subiecte: cunoaștere/autocunoaștere, dezvoltarea personală a elevului, adaptarea
elevilor la cerințele școlare și a activităților din școală la particularitățile
copiilor”, iar rolul cel mai puțin important este de „a asigura servicii de
consiliere și cursuri pentru părinți.”