Curentul electric în vid

A elaborat Surugiu Marina

 Pentru a obține un curent electric în vid este necesară prezența
purtătorilor liberi. Ele pot fi obținute prin emiterea de electroni din
metale – emisie de electroni (din latinescul emissio – eliberare).
După cum știți, la temperaturi obișnuite, electronii sunt ținuți în
interiorul metalului, în ciuda faptului că efectuează mișcare termică. În
consecință, în apropierea suprafeței există forțe care acționează asupra
electronilor și sunt direcționate în interiorul metalului. Acestea sunt
forțele care apar din cauza atracției dintre electroni și ionii pozitivi ai
rețelei cristaline.
 Dacă electronii emiși de un metal fierbinte
sunt accelerați de un câmp electric, atunci
formează un curent. Un astfel de curent de
electroni poate fi obținut în vid, unde
ciocnirile cu moleculele și atomii nu
interferează cu mișcarea electronilor.
Pentru observarea emisiei termoionice
poate servi o lampă tubulară care conține doi
electrozi: unul sub formă de sârmă dintr-un
material refractar (molibden, wolfram etc.),
încălzit de curent (catod), iar celălalt, un
electrod rece care colectează termoelectroni
(anod). Anodului i se dă cel mai adesea forma
unui cilindru, în interiorul căruia se află un
catod incandescent.
 Proprietăţile electrice ale tubului Edison perfecţionat au fost
cercetate de inginerul englez JohnAmbrose Fleming (1849–1945), care
în 1904 a patentat dioda cu vid. Aceasta prezintă un tubvidat cu doi
electrozi. Unul din ei – anodul – este un cilindru metalic, al doilea –
catodul – unfilament situat de-a lungul axei comune a anodului şi a
pereţilor tubului. Catodul – filamentul – este conectat la o sursă specială
de curent care îl încălzeşte pînă la temperaturi de ordinul a1000°C,
astfel că în jurul lui se formează norul electronic. Admitem că anodul
este conectat la polul pozitiv al unei surse de curent, iar catodul – la cel
negativ.
 Emisia termoelectronică este similară, într-o măsură anumită,
evaporării lichidului. Moleculelecu energii cinetice mai mari decît cea
medie părăsesc lichidul, numărul lor fiind mai mare latemperaturi mai
înalte. În vasul deschis ele se împrăştie tot mai departe de lichid.
Electronii ausarcină electrică negativă, la ieşirea lor din metal acesta se
încarcă pozitiv. În consecinţă,electronii care au părăsit metalul sunt
reţinuţi în vecinătatea acestuia, unde formează un norelectronic. Acest
nor împiedică ieşirea altor electroni din metal. Unii electroni din nor,
mişcîndu-se haotic, se întorc în metal, alţii ies, astfel stabilindu-se un
echilibru dinamic între aceste douăcategorii de electroni. La temperaturi
mai ridicate echilibrul are loc la o concentraţie mai mare aelectronilor în
nor.