RESURSE SI DESTINATII TURISTICE IN CIPRU

CHIRILA FILIP

Clasa a I V-a D
 Caracterizarea geografica si geopolitica a
statului CIPRU

Cap. I
1. Denumirea ţării:
Denumirea oficială este Republica Cipru iar denumirea convenţională scurtă este
Cipru.
Notă: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscută sub numele de “ Republica
Turcă a Ciprului de Nord”, regiune recunoscută numai de Turcia.

2. Poziţia geografică:
Statul Cipru este o insulă din Marea Mediterană, situată în sud-estul Europei,
avînd coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E.

3. Suprafaţă:
Suprafaţa totală a Ciprului este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formează uscatul
iar 10 km2 apa.
Insula are o lungime maximă de aproximativ 225 km, de la Cape Andreas, situat
în nord-estul insulei, la extremitatea vestică a insulei.
Lăţimea maximă, de la Cape Gata, situat în sud, la Cape Kormakiti, situat în
nord, este de aproximativ 97 km.
Lungimea liniei de coastă este de 648 km.
Notă:- 3.355 km2 reprezintă suprafaţa cipriotă turcă

4. Vecini:
Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria şi 270
km vest faţă de Kastellorizon(extremitatea sud-estică a Greciei).
Cap. II

5. Caracterizarea condiţiilor naturale:

Insula are o formă neregulată, partea de nord-est avînd o formă ascuţită spre
direcţia coastei de vest a Siriei, formînd Peninsula Karpas.
Activitatea seismică este moderată.

2. Relieful:
Majoritatea uscatului este neted.Această parte netedă a uscatului este situată în
interiorul insulei, purtînd numele de Mesaoria (greacă- “între munţi”).Mesaoria se
întinde de pe coasta de vest până pe coasta de est fiind încadrată de lanţuri
muntoase; la nord lanţul de munţi Kyrenia, paralel cu linia de coastă, lanţ muntos
ce se întinde până în Peninsula Karpas;punctul cel mai înalt al acestui lanţ muntos
atinge cota de 1.019 m.
La sud se află Munţii Troodos, care acoperă majoritatea porţiunii sud-vestice a
insulei.Ţărmul din această parte a insulei este abrupt şi stâncos.Vârful cel mai înalt
al acestui lanţ muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m.

3. Condiţii climatice:
Ciprul are o climă temperat-mediteraneeană, cu veri arzătoare şi uscate dar şi un
sezon răcoros şi ploios care începe din luna octombrie şi durează până în luna
martie. Temperatura medie anuală este de 20,6 grade Celsius (având temperatura
medie de 140 – 150 în ianuarie şi 300 – 370 în iulie ).Precipitaţiile cad îndeosebit
iarna şi sunt mai bogate pe pantele de vest ale munţilor Tróodos (Trikoukkia, 875
mm/an ) şi pe litoralul de Nord (Kirénia, 552 mm/an ) şi mai scăzute în Mesoreea
(Nicosia, 335 mm/an ). Volumul mediu de precipitaţii anual nu depăşeşte 500 mm.

4. Hidrologia:
Ciprul nu are cursuri de apă permanente; doar câteva albii inundă câmpia
Mesaoria pe timpul primăverii, datorită ploilor căzute pe timpul iernii, dar pe o
perioadă scurtă din an. Insula mai are câteva lacuri cu apă dulce şi două lacuri cu
apă sărată. Astfel, insula are resurse de apă limitate, ceea ce a intensificat
preocuparea locuitorilor cu problema „Lipsa apei pe pămînt ”. În perioada
dezvoltării industriale intense aceste rezerve acvatice au fost supuse poluării
rezultate din canalizări şi deversări industriale. Acum, statul cipriot realizează un
proiect naţional, care include aspecte practice şi teoretice privind soluţionarea
acestei probleme de ordin economic, şi nu în ultimul rînd de ordin ecologic. Cu
privire la resursele de apă potabilă, proiectul vizează încercarea de a reduce
folosirea surselor de apă, care se alimentează de la ploi, un plan permanent de
desalinizare, proiectat pe asimilarea a 40,000 m³ de apă marină, deci sărată, şi
convertirea acesteia în apă potabilă.Acest proiect funcţionează cu succes din anul
1997. La acesta au mai fost adiţionate prin anumite intervenţii articole de proiect
direcţionate, de asemenea, pe desalinizarea apei.
5. Vegetaţia şi fauna:
Vegetaţia naturală, în mare parte înlocuit de culturi agricole şi păşuni, este
etajată altitudinal : în Mesoreea este stepă, iar în zonele înalte sunt păduri de pin
de Alep şi stejar (1000 m ) şi păduri de pin negru 8PESTE 1000 M ). Pe
versantul vestic al munţilor Tróodos se dezvoltă păduri de cedru
cipriot.Padurile de pin, cedru si chiparos acopera aproximativ 1/7 din
suprafata totala a Ciprului, in principal in zonele muntoase. Printre alti
arbori indigeni putem mentiona ienuparul, stejarul, maslinul, roscovul.
Eucaliptul a fost plantat extensiv in scopul forestificarii insulei, masura
impunatoare, in special, in urma defrisarii unor fisii enorme de padure. In trecut,
imensele paduri cipriote realizau un areal de vietuire pentru o diversitate
considerabila de pasari migratoare si animale, fapt pentru care erau recunoscute
adevarate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fisia forestiera care
acoperea cindva partea centrala a insulei a fost utilizata de oameni in scopuri
economice, dar nu a mai fost restituita complet. Anumite eforturi in acest sens
au fost efectuate de Marea Britanie in timpul colonizarii insulei din sec.18 si
19. O dauna considerabila i-a fost adusa invelisului forestier prin incendii, in
timpul conflictelor armate a partizanilor greci si turci din 1974.
Ciprul are putine animale salbatice, in schimb, insula este vizitata de o mare
varietate de pasari migratoare. Printre alte specii intalnite pe insula putem aminti
becatele, pitpalacul, sitarul. Un animal care este ocrotit, aici, de lege este muflonul.
Cu scopul de a asigura protectia biodiversitatii teritoriului sau, in cadrul
proiectului mentionat mai sus, in Cipru s-au delimitat citeva rezervatii si o regiune
forestiera cu statut de rezervatie nationala, statul luind astfel sub o protectie
special directionata 8.1 % din suprafata totala a insulei numai in 1996. Pe parcurs,
anumite teritorii aproximate au fost aditionate in shemele rezervatiilor.De
asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de conventii
internationale privind protectia biodiversitatii si a speciilor pe cale de
disparitie, mentinerea stratului de ozon, limitarea poluarii aerului, schimbarea
climei, problemele poluarii
transporturilor si multe alte probleme ecologice de ordin mondial.

Cap III
1. Condiţiile socio-umane:
Majoritatea societatii cipriote este formata de doua populatii: greaca si turca,
alaturi de acestea regasindu-se o importanta comunitate de armeni.
Sistemul educational este separat, acesta fiind mentinut de comunitatile grecesti
si turce. Invatamantul grecesc cipriot este administrat de Ministerul Educatiei.
Zece ani de scoala elementara sunt obligatorii pentru toti copiii cu varsta cuprinsa
intre 5 si 15 ani. La inceputul anilor ’90, in invatamantul primar grecesc cipriot se
inscriau aproximativ 63.000 de copii anual. Studiile superioare erau oferite de
University of Cyprus, Intercollege s.a. Invatamantul turcesc cipriot este
administrat de Republica Turca a Ciprului de Nord. Rata analfabetismului este
scazuta in ambele comunitati.
Limbile oficiale ale statului sunt limba greaca si turca, acestea fiind folosite in
institutiile statale oficiale, si de asemenea in limbajul cotidian. Datorita extensiei
turismului si rolului acestuia in economia cipriota, o alta limba, cea engleza, este
vorbita in majoritatea oraselor spre a asigura anumite facilitati turistilor.

Harta distributiei etnografice in Cipru inainte de invazia turca din 1947

2. Populaţia-structură, religie:
Populaţia totală a insulei este de aproximativ 762.887, estimare făcută în iulie
2001, din care 78% reprezintă populaţia greacă cipriotă (99,5% locuiesc în
regiunea cipriotă grecească; 0,5% locuiesc în regiunea cipriotă turcă), 18%
reprezintă populaţia turcă cipriotă (1,3% dintre aceştia locuiesc în regiunea
cipriotă grecească; 98,7% locuiesc în regiunea cipriotă turcă), iar restul de 4%
este ocupat de alte etnii (99,2% locuiesc în regiunea cipriotă grecească iar 0,8%
în regiunea cipriotă turcă).
Structura pe vîrstă poate fi urmărită pe diagrama nr. 1.

1 2
3
 D i a g r a m a nr.1 Structura pe
vîrste

1. 0 -14 ani

22.95 %

2. 14 - 65 ani

66.26%

3.peste 64 ani10.79
% Natalitatea este de 13,08 naşteri/1.000 locuitori.
1,05 m/f
la naştere locuitori.
Mortalitatea este de 7,65 decese/1.000
Longevitatea medie este de sub ani -74,6 1,05
15ani:
76,89 ani lam/f
bărbaţi
5-64 ani -79,3 ani1,02lam/f
femei
Diviziunea pe sexe peste 65 0,77 m/f
populaţia
ani totală 1,00 m/f
Din totalul populaţiei cipriote, 78 % sunt adepţii religiei ortodoxe, 18 % sunt
musulmani, iar 4% alte religii.
Minoritatea turcă este în marea majoritate de religie musulmană.
Celelalte mici grupări religioase includ religiile Romano-Catolică, Creştină-
Arabă, Evreiască.

3. Aşezări umane- principalele oraşe:

Principalul oraş este Nicosia, acesta fiind şi capitala ţării.
Teritoriul Ciprului este împărţit în 6 districte:Famagusta(populaţie-20.516),
Kyrenia, Larnaca (populaţie-59.600), Limassol(populaţie-129.700), Nicosia,
Paphos.
4. Prezentarea capitalei .
Capitala ţării, Nicosia(gre. Levkosia;turc.Lefkosa), avea o populaţie, estimată
în anul 1991, de aproximativ 205.996 - 166.500 de partea zonei cipriote greceşti şi
39.496 de partea zonei cipriote turceşti.
Oraşul este situat în nordul Ciprului fiind străbătut de râul Pedias.Nicosia este
mai cu seamă un centru comercial şi administrativ, industria prelucrătoare fiind
scăzută;regăsim totuşi câteva fabrici de îmbrăcăminte, textile,
încălţăminte.Capitala este deservită de aeroportul internaţional din Larnaca, situat
la 34 km sud-est de aceasta.
 Ca edificii culturale putem enumera Moscheea Selimye(1209-1325), pe
vremuri fiind catedrala St. Sophia, Muzeul Naţional, Muzeul de Istorie, Muzeul
Artei Populare.
Unul dintre cele mai vechi oraşe din lume, Nicosia a fost centrul
regatului independent, până în secolul 7 î.c.
Cunoscut, în vremurile străvechi, sub numele de Ledra, oraşul a fost sub
tutela bizantină în secolul 4 d.c. iar apoi sub stăpânirea regilor Ierusalimului, în
1192, fiind cucerit apoi de veneţieni în 1489, de imperiul otoman în 1571 iar
apoi de britanici în 1878.
Fiind colonie britanică, Nicosia a devenit capitala acesteia în anul 1925 iar
în 1960 a devenit capitala Ciprului independent.
Oraşul a fost divizat în partea cipriotă turcă şi grecească, în urma
invaziei turceşti din anul 1974.

Cap IV
1. Consideraţii economice:
Produsul intern brut al statului estimat de Banca Mondială este de $ 9 bilioane,
astfel pe cap de locuitor revine $11,880. Situaţia economică prosperă a Ciprului
poate fi estimată în baza unui raport favorabil pe industrie (diagrama 2), care
indică prioritatea sferei de deservire şi a industriei, fapt care e un indice clar al
dezvoltării economice a statului cipriot. Aceeaşi concluzie o obţinem la analiza
încadrării populaţiei în muncă, şomajul fiind foarte redus, iar forţa de muncă fiind
în majoritatea ei calificată.
După ostilităţile din 1974, ce au condus la împărţirea insulei în două zone
autonome, economia Ciprului a avut mult de suferit. Din această situaţie , cel mai
rapid şi-a revenit economia din partea cipriotă grecească. Aici economia este
prosperă .Condiţiile economice din vestul Europei din anii 1990 s-au reflectat în
economia Ciprului printr-o fluctuaţie mare a numărului de turişti. Politica
economică este focalizată pe acceptarea ţării în Uniunea Europeană.
70
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4
 Diagrama nr. 2. Repartiţia forţei de muncă pe ramurile
economiei
1. populaţie încadrată în
agricultură, pescuit şi apicultură 9%
2. populaţie încadrată în
industrie 24 %
3. populaţia încadrată în
sfera serviciilor 63 %
4. populaţia neîncadrată în muncă 3%

Lipsa apei, pe partea turcească, este o cauză principală a dezvoltării

economice reduse a acesteia. Fiind recunoscută numai de Turcia, partea cipriotă
turcească se confruntă cu mari dificultăţi în reglementarea finanţărilor străine, şi
într-un mod firesc firmele străine ezită să investească în această zonă.
Pentru a compensa dificultăţile economiei locale şi pentru a-şi menţine
poziţia strategică în teritoriu, Turcia acordă sprijin direct sau indirect în turism,
educaţie, industrie, etc.
Unitatea monetară din sectorul grecesc este lira sterlină grecească care
echivala în ianuarie cu 0,6146 $, iar de partea turcească este lira ( 1 $ = 677621
TRL)

2. Resurse:
Principala resursă minerală este cuprul, după care a şi fost denumită ţara(grec.
Kypros- lat. Kuprum ).Cipru a fost principalul furnizor de cupru al lumii antice.
Printre alte minereuri putem menţiona azbestul, gips, crom, minereu de fier.
Altă resursă naturală importantă a ţării este pământul arabil, acesta fiind o sursă
importantă de venituri pentru mulţi locuitori ai insulei.
Una dintre cele mai importante resurse natureale ale Ciprului îl constituie
peisajele muntoase şi cele de litoral, asigurînd funcţionarea facilă a turismului.

3. Agricultura:
Aproximativ 47% din terenul arabil este cultivat; majoritatea fermierilor, cei
din regiunea sudică a Ciprului, sunt organizaţi în asociaţii mici, private şi
utilizează o tehnologie foarte dezvoltată. Totuşi, agricultura nu este ramura
principală a
economiei cipriote, fapt care se pune în vizor şui prin simpla analiză a structurii
terenului cultivabil. (diagrama 3)

1 2 3 4
5

Diagrama nr. 3 Repartiţia terenurilor

cultivabile

1- teren arabil, 2 - păduri, 3 – păşuni, 4 - culturi cerealiere, 5 -

altele

Terenul cultivabil este împărţit astfel :- 12% teren arabil

- 5% culturi cerealiere
- 0% păşuni
- 13% păduri
- 70% altele
Deoarece se confruntă cu deficienţe în ceea ce priveşte resursele de apă, sunt
irigaţi aproximativ 390 km2.Principalele culturi sunt cele de cartofi, viţă de vie,
citrice, orz, grâu, măsline.
Importantă este şi creşterea animalelor:oi, capre, porci, vite, măgari, cai.

4. Industria:
Este dezvoltată industria extractivă (cupru, fier, azbest), textilă(îmbrăcăminte,
încălţăminte) cea a materialelor de construcţie, chimicalelor.
Industria energetică produce anual aproximativ 2.951 miliarde kWh şi consumă
cam tot atât, de aceea importurile şi exporturile de energie electrică fiind nule.
Combustibilul folosit pentru obţinerea energiei electrice este 100% combustibil
solid.
Veniturile anuale .ale părţii greceşti sunt (estimare anul 2000) de aproximativ 2,9
miliarde dolari, iar veniturile anuale ale părţii turceşti(est.2000) de aproximativ
294 milioane dolari.
 Cap V

1. Transporturile şi comunicaţiile:
Ciprul dispune de o reţea de şosele cu o lungime totală de aproximativ 10.780
km de parte greacă şi de 2350 km de partea turcă, fiind cel mai convenabil
transport naţional şi unind toate oraşele principale (tabelul 2) . Statul nu are nici
un fel de sistem de căi ferate.
Harta principalele aeroporturi

Aeroporturi sunt în număr de 15 din care 3 sunt internaţionale: Larnaka şi

Paphos, pe teritoriul cipriot grecesc, şi Tymbou (Ercan), pe teritoriul cipriot
turcesc; helioporturile sunt în număr de 7.
Porturile cele mai importante sunt la Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol,
Paphos, Vasilikos. Ciprul dispune de 1328 nave comerciale, 438 cargouri, 23 nave
pentru transport chimicale, 6 pentru transport gaz lichid, 143 tancuri petroliere, 8
nave pentru pasageri.
Reţeaua de telefonie internă este dezvoltată, utilizîndu-se tehnologia modernă în
acest sens. Legăturile telefonice cu continentul sunt făcute cu ajutorul a 3 cabluri
coaxilare şi 5 cu fibră-optică; există 6 mari furnizori de servicii de internet (ISP)
iar numărul utilizatorilor de internet este de aproximativ 80.000. Este de asemenea
dezvoltată şi telefonia mobilă.

2. Relaţii comerciale:
 Exporturile din sectorul grec erau la începutul anilor ’90 , de aproximativ 872
milioane dolari, includeau în principal produsele agricole:cartofi, citrice.Se mai
exportau vinuri, îmbrăcăminte, încălţăminte.Importurile erau îndeosebi cele
petroliere, materiale textile, cereale, ajungînd la 2,9 miliarde dolari.Marea
Britanie este principalul partener în relaţiile comerciale cu această zonă.
De partea turcă exporturile erau de aproximativ 52 milioane dolari iar
importurile de 301 milioane dolari.Principalul partener comercial este Turcia dar o
mare parte din exporturi se fac către Anglia.

3. Potenţial turistic:
Cipru este o ţară mică, însă o insulă mare şi generoasă, ce găzduieşte peisaje de o
varietate impresionantă, cu forme geografice uimitor de contrastante, mergând de
la plaje cu nisipuri aurii până la munţii majestuoşi împăduriţi, la câmpii neatinse
de mâna omului şi la sate captivante prin aşezarea lor.
Ca şi clima însorită a Ciprului, oamenii de pe insulă sunt întodeauna bine
dispuşi, veseli, deschişi, mereu pregătiţi să întâmpine turiştii cu un zâmbet.
Cipru este o insulă cu posibilităţi de a descoperii noi lucruri nelimitate.
Vizitatorii aleg Cipru pentru că această insulă oferă o întreagă gamă de moduri de
petrecere a timpului în aer liber, aproape în tot timpul anului, datorită
climatului mediteraneean propice. Cu minunatele sale plaje şi munţii săi
majestuoşi, cu oraşele sale cosmopolite, cu satele sale idilice şi oamenii
ospitalieri, Cipru a devenit o destinaţie turistică populară pentru cei care doresc
să-şi petreacă vacanţa la mare, făcând plajă la soarele mediteraneean.
Pentru pasionaţii de cultură, Cipru este o adevărată comoară de muzee şi
monumente ale trecutului, de la templele greceşti şi ruinele romane până la biserici
bizantine şi castele ale cruciaţilor, care amintesc despre civilizaţiile ce au stăpânit
insula de-a lungul secolelor. Dar numai civilizaţia greacă, apărută în insulă în
timpul războaielor troiene, a dat Ciprului identitatea sa proprie.
Scăldată de un soare fără de sfârşit în timpul lungilor veri fierbinţi, insula este un
adevărat paradis pentru înotători şi entuziaştii sporturilor nautice. În scurta
perioadă de iarnă, zăpada care se aşează în Munţii Tróodos permite desfăşurarea
sporturilor de iarnă, ca o schimbare de la schiul nautic practicat pe Marea
Mediterană.
Cipru este o insulă mai mult exotică decât se poate imagina şi mai accesibilă
decât se poate gândii.
Ca oraşe turistice mai importante sunt: Nicosia, Limassol, Larnaka, Agia Napa,
Pafos, Famagusta, Tróodos etc.

Nicosia
 Este situată în partea central-nordică a ţării în Câmpia Mesaoria, , la o altitudine
de 159 m. Este capitala ţării înca din secolul al XII-lea, fiind un oraş cu o istorie
bogată, ale cărei urme sunt vizibile şi astăzi. Nicosia este centrul unui sector
admnistrativ, şi în prezent este singura capitală divizată din lume, partea nordică
(grecească ) şi partea sudică (turcească ) fiind despărţite de o „Linie Verde “, o
zonă demilitatizată menţinută de ONU. Oraşul este un centru comercial, care
produce textile, ceramică, şi alte produse. Mine de cupru se află în apropiere.
Cunoscut sub numele de Ledra sau Ledrae în antichitate, oraşul devine
scaunul regilor Ciprului în 1192. În 1489 a intrat sub autoritatea Veneţiei şi a fost
ocupată de turci în 1571.
Nicosia este un activ punct turistic în Mediterana răsăriteană. Primul centru
cultural şi de învăţământ al ţării. Unul dintre cele mai apreciate locuri este centrul
vechi al oraşului cu zidurile sale construite de veneţieni; printre obiectivele
turistice este: Muzeul de Arheologie, Muzeul de Artă Folclorică, Muzeul Bizantin,
Catedrala Sf. Ion, palatul episcopal datând din secolul al XIII – XIV-lea, moscheea
Selimiyé (fostă catedrală catolică, în Secolul al XIII-lea ), reşedinţa preşedintelui
republicii datând din secolul al XX-lea, şi frumoasele biserici bizantine. Pe lângă
aceste obiective în capitală, precum şi în celălalte oraşe turistice de la malul mării
sau în staţiunile litorale al Ciprului, mai este apreciat de către turişti viaţa de
noapte, care este continuă şi diversă cu manifestări pentru toate gusturile. Totodată
vizitatorii insulei apreciază că magazinele din Cipru sunt irezistibile.
Parcul Naţional Forestier din Athalassa este situat la periferia sud-estică a
capitalei, acoperind o suprafaţă de 840 ha,fiind întins pe o suprafaţă de 20 de km.
Împădurirea a început în 1904 cu plantarea de variate specii forestiere, în special
aduse din străinătate. Peste 500 de copaci, arbuşti şi plante au fost plantaţi în parc,
12 dintre acestea sunt plante endemice.
Mormintele Regale Tamassos din Politico. Acestea sunt situate în satul
Politico, la 17 km sud-vest de Nicosia. A fost un bogat oraş-regat în Ciprul antic,
fiind recunoscut pentru minele sale de cupru. Excavaţiile de aici au adus la lumină
Mormintele Regale, care sunt foarte renumite în Cipru. La o jumătate de kilometrii
de Mormintele Regale se află Mănăstirea Agios Irakleidios.
Mănăstirea Arhangelului Mihai se află în afara Nicosiei, pe drumul către
Athonopolis, la 10 minute de Nicosia. Biserica mănăstirii datează din perioada
bizantină şi a fost fondată de către Arhiepiscopul Nikiforos, a cărui mormânt se
poate vedea în această biserică. Iconostasul din biserică datează înainte de 1650 şi
acolo se găseşte o frescă al Arhanghelului Mihai, care datează din 1785.
Mănăstirea lui Macarie se află la 41 km la sud de Nicosia, între satele
Deftera şi Pera. A fost fondată de către doi călugări în 1148, când o icoană a
Fecioarei Maria a fost găsit într-o peşteră alăturată.
 În Muzeul Arheologic din Nicosia, care este Casa Tezaurelor Arheologice,
se găsesc 14 galerii din piese originale datând din secolul VIII î.e.n până la
sfârşitul anticului; preţioase şi fascinante colecţii ale ciprioţilor antici şi comori
datând din perioada neolitică până în perioada timpurie bizantină.
Centrul Municipal al Artelor din Nicosia. Este un exemplu de arhitectură
industrială în Cipru. Scopul său este de a promova creativitatea contemporană la
un nivel înalt prin organizare de importante şi prestigioase expoziţii.
Catedrala Agios Ioanis a fost construit de Arhiepiscopul Nikiforos în 1662.
Picturile de pe pereţi, datând din secolul VIII, descriu scene din Biblie. Această
biserică este dedicat lui Agios Ioannis Teologul.
Biserica Faneromeni a fost construit în 1872. Este cunoscut ca fiind cea
mai mare biserică din Nicosia. Marmura mausoleului, din estul bisericii, cuprinde
relicve executate de episcopii şi preoţii turci în 1821.
Muzeul Etnografic din Nicosia conţine colecţii etnografice al Ciprului din
secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX-lea, incluzând sculpturi, tapiţerii,
broderii, obiecte de ceramică, costume naţionale şi altele.
Muzeul Etnografic – Casa lui Hadjigeorgakis Kornesios este cea mai
importantă construcţie din secolul VIII din Nicosia, care după ce a fost restaurat a
câştigat în 1988 Premiul Europa Nostra. Singura reşedinţă a lui Dragoman
Chatzigeorgakis Komesios, acum este casa Muzeului Etnografic al Ciprului.
 Catedrala Agios Universitatea din Nicosia
Ioannis

Muzeul Municipal din Nicosia Poarta Famagusta din

Nicosia

Paphos, „sãlaşul zeilor", este unul dintre cele mai frumoase şi atractive
destinaţii turistice. Acesta este aşezat în partea de vest a Ciprului, unde soarele
arzător apune chiar peste porţiunea de mare din care Afrodita, zeiţa dragostei şi
frumuseţii, a răsărit. Capitala insulei în vremurile romane şi locul de naştere al
Zeiţei Afrodita, Paphos, deşi este o staţiune turisticã, îşi pãstreazã şarmul antic.
Pafos, însuşi, este un centru principal al Mediteranei, care fascinează prin
mozaicuri, care se pot vedea în casele lui Dionis şi a lui Aion, pe Coloana lui
Sfântu Paul, pe Mormintele Regale şi multe altele. Tot oraşul este o Moştenire
UNESCO de pe Lista Lumii.
 Alături de peninsula Akamas şi a regiunii insulei, acolo sunt mănăstiri
frumoase, aşa ca şi Mănăstirile Agios Neofytos şi Chrysorrogiotissa; sate pitoreşti
şi poteci naturale. Mai departe, la nord, aproape de Peninsula Akamas şi de Băile
Afroditei se aşterne oraşul-staţiune al Polisului, la care se adaugă frumosul Golf
Chrysochou, alături de fermecătoarele refugii pentru pescuit al oraşului. Latsi.
Peninsula Akamas, pe vârful răsăritean este a treia zonă floristică principală
a Europei. Aici se găsesc peste 600 de specii de plante din care 35 de specii sunt
endemice. Varietatea faunei este de asemenea impresionantă, are: 168 specii de
păsări, 12 specii de mamifere, 20 specii de reptile şi specii de fluturi. Fluturii sunt
endemici, denumite „fluturii Glancopsyche de Pafos “ şi se spune că sunt simbolul
regiunii.Numele peninsulei Akamas provine conform unei versiuni, al unei
mitologii greceşti, de la eroul Akamas, fiul lui Tezeu, care a venit în Cipru după
Războiul troian şi a întemeiat Akamasul. Akamas a fost deasemenea locul unde
Afrodita şi Adonis au avut trista lor iubire. Acesta este o regiune cu o natură de o
frumuseţe incompatibilă. Akamas este un loc ideal pentru plimbări, ciclism,
înnot,scufundări, pescuit, explorări, pentru navigări şi observarea păsărilor.
Fortăreaţa Medievală Pafos este originală din perioada bizantină, a fost
reconstruit de către Lusignani, în secolu al VIII-lea, a fost dărâmat de veneţieni în
1570 şi iarăşi reconstruit de către otomani, după ce au capturat insula în secolul al
XVI-lea.
Mormintele Regale din Pafos. Se află pe o vastă zonă. Aceste impresionante
morminte subterane datează dinaintea secolului IV î.e.n. Ele sunt sculptate, pe
dinafară, cu piatră solidă şi cu câteva decoraţiuni dorice. Aici au fost înmormântate
înaltele oficialităţi, şi mai ales regii.
Mănăstirea Agios Neofytos este situat la 9,5 km nord de Pafos. A fost
Construit la sfârşitul secolului al XII-lea de către pustnicul cipriot şi scriitor
Neofytos. Mănăstirea are o prăjină, care are o înălţime de 612 m, fiind trecut în
Cartea Înălţimilor sub numele de Melissovouno sau „Muntele mierii “. Neofytos a
acoperit mănăstirea cu fresce frumoase, care persistă şi astăzi. Mănăstirea are un
muzeu, grădini bine îngrijite şi un magazin de unde se poate cumpăra miere
proaspătă de Melissovouno.
Mănăstirea Panagia tou Sinti. Este o mânâstire situată pe malurile râului
Xeros.
Naosul central al mănăstirii datează din secolul al XVI-lea, fiind într-o
condiţie bună este considerat una dintre cele mai importante construcţii din
perioada veneţiană. În 1977 a primit premiul Europa Nostra pentru restaurare şi
conservare

Basilica lui Agios Georgios şi lui Pegeia sunt situate în satul Pegeia, la 19
km nord-vest de Pafos. La 4,5 km de Pegeia este un bun loc de pescuit şi ruinele a
două bazilici din perioada creştină timpurie, care conţine câteva foarte interesante
mozaicuri zugravite cu animale. Deasemenea satul Pegeia mai este faimos pentru
fântânile pavate în piatră.
Biserica Panagia Chryseleousa din Empa. Satul Empa este situat la 3 km
nord de Pafos. Biserica Panagia Chryseleousa îmbină două biserici. Partea estică a
fost prima construcţie, datând din secolul al XII-lea, posibile pe ruinele unei vechi
bazilici creştine, fiind o biserică cu o cupolă cruciformă. Mai târziu, în secolul al
XIII-lea s-a extins spre est, construindu-se încă o cupolă, care deţine ziduri, care au
fost pictate în secolele XII, XIII, XV şi XVI.
Basilica Panagia Limeniotissa este situat în apropierea portului Pafos. A
fost construit în secolul V şi dedicat Femeilor Adăpostite. A fost aproape de tot
distrus de bombele raidurilor arabe din secolul VII.
Muzeul Colonizaţiei Miceniene din Cipru. Este un loc foarte important din
Cipru deoarece este locul unde se regăseşte cultura grecească originală din insulă.
Micul muzeu conţine arhitecturi speciale din operele lui Andrea Bruno, fiind
profesor la Universitatea Turin şi unul dintre marile arhitecţi ai Europei. Muzeul a
fost zidit de coloniştii greci din Cipru.
Alte obiective turistice mai importante din zona Pafosului sunt: Grădina
Botanică din satul Pano Akourdalia; Galeria Municipală Pafos; Insula Cove,
Golful mic al aventurilor din Pafos; Parcul păsărilor, care este un parc interesant
cu păsări tropicale: papagali, vulturi, struţuri, flamingi, etc.

Biserica Crysopolitisa Mormintele Regale din

Pafos
 Mănăstirea Neofytos Agios Odeonul din Pafos

Plaja de corali din Pafos

Tróodos se întinde dealungul părţii centrale a Ciprului şi atinge 1952 m în

Munţii Olympos. Din punc de vedere al reliefului, muntele este neregulat, dar uşor
accesibilă.
Munţii Tróodos, într-un minunat contrast cu zona de coastă, sunt
răcoroşi, umbroşi şi împăduriţi cu păduri de pin, chiar dacă se află la numai o oră
de mers cu maşina faţă de litoral. Această regiune a Tróodos-sului este bogată
în biserici, datând din secolele XII – XV, sate cu vinuri de calitate, mănăstiri care
datează din perioada bizantină. Principalele staţiuni ale Tróodos-sului sunt
Platres şi Kakopetria, sate cosmopolitane, care atrag prin brutării, magazine şi
prin natura alpină înviorătoare.
 Mănăstirea Kykkos se află la 12 km după satul Pedoulas în regiunea
muntoasă a Tróodos-sului. Este cea mai faimoasă şi mai bogată mănăstire din
Cipru. A fost clădit în 1100 şi dedicat Fecioarei Maria. Ea posedă una dintre cele
trei icoane supravieţuitoare a Sfântului Luca. Icoana este făcută din argint. Primul
preşedinte al Ciprului, arhiepiscopul Makarios al III-lea a servit aici ca şi ucenic.
El a vrut să fie înmormântat la Throni, la 3 km vest de mănăstire, şi nu în satul său
natal de la Panagia.
Mănăstirea Trooditissa se situează la 5 km nord-vest de Platres, la 40 km
de Limassol, pe drumul Platres – Prodromos. Este o mănăstire frumoasă, care a
fost clădit în secolul al XIII-lea. Biserica de azi datează din 1731, conţine multe
icoane preţioase, incluzând o icoană inestimabilă a Fecioarei Maria placat cu
argint din Asia Mică, Mănăstirea este închisă pentru vizitatori.
Biserica Agia Mavri din satul Koilani. La 2 km de sat este cripta bisericii
Agia Mavri, tipic din secolul al XII-lea, cu arhitecturi murale datând din secolul
XV.Satul are un muzeu eclesiastic şi viticultural.
Biserica Agios Nikolaos din Kakopetria este situat la 5 km nord de satul
Kakopetria. Această biserică aparţine unei mănăstiri. Este complet pictată cu
murale, datând din secolele XI, XII şi este considerată, ca fiind una dintre cele mai
interesante biserici bizantine de pe insulă. Biserica şi-a primit numele de la
înălţimea abruptă a acoperişului său de lemn, care a fost construit pentru a proteja
împotriva condiţiilor climatice.
Biserica Arhanghelului Mihai din Pedoulas este situată în partea de jos a
satului Pedoulas, şi datează din 1471. La câteva metrii de biserică se găseşte
Muzeul Bizantin Pedoulas.
Biserica Panaghia Chrysokaurdaliotissa din Kourdalia. Este o biserică cu
trei strane, acoperişul lui are o înălţime grandioase şi este făcută din ţiglă plană.
Biserica a fost construită în secolul al XVI-lea, ca biserică a mănăstirii dedicată
Fecioarei Maria. Picturile de aici sunt toate din aceeaşi perioadă şi câtena au
influenţe vestice. Iconostasul este un frumos exemplu de sculptură din lemn din
secolele XVI, XVII-lea
Biserica Panagia tou Araka din Lagoudera. Este o biserică din secolul al
XII- lea, fiind situată în afara satului. Are freşce din cele mai fine în stilul
comnean.
Biserica Panagia tou Moutoulla este o capelă mititică, care se află la
o înălţime extravagantă şi frescele sale datează din 1280.
Parcul Naţional Forestier Tróodos este situat în centrul insulei şi ocupă o
suprafaţă de 9337 ha. Cel mai înalt punct al parcului este în Chionista sau
denumit Olympos, iar cel mai jos se situează Pădurea Moni la 1700 m. Regiunea
este magnifică şi potrivită pentru activităţi variate: excursii, schiat, ciclism
montan, studii naturale şi picnicuri. Aici există peste 770 specii de plante, ceea ce
face din
Parcul Naţional Forestier Tróodos una dintre cele mai bogate grădini botanice al
Ciprului. Arealul său geologic este renumit în toată lumea. De-alungul traseelor
se pot vedea specii importante de roci, care au fost create prin cristalizarea
magmei şi care se găsesc între 2000 şi 6000 de m sub ocean.
Pitsylia este o regiune montană, la est de Tróodos. Cele mai importante sale
sate din punct de vedere turistic sunt: Palaichori, Agros, Alona, Askas, Polystypos,
Platanistasa, Kyperounta, Pelendri şi Kato Mylos. Regiunea este înţesită cu rare
frumuseţi naturale şi cu o mare varietate de peisaje şi ecosisteme. Principalele
produse din Pitsylia sunt merele, perele, cireşele, piersicii, grafuitele şi vegetaţia
sezonieră. În zona Pitsyliei sunt trei biserici bizantine, care merită să fie văzute şi
sunt incluse în lista UNESCO.
Biserica Agios Nicolaos din Kakopetria Răsărit de soare în Cipru

Limassol este al doilea oraş ca importanţă din Cipru. Este un oraş de coastă
prosper şi o staţiune de vacanţă atractivă, în partea de sud al insulei. Hotelurile
sale situate pe malul mării oferă o mare varietate de categorii de cazări. Pe lângã
toate acestea, Limassol este si un important centru viticol, fiind cunoscut ca
inima comerţului cu vin din întreaga insulã. Fâţii lungi de plajã, paralele cu
soseaua (~ 10 km), Munţii Troodos, un adevãrat paravan al oraşului, restaurante
diverse, ieftine, baruri, discoteci, cafenele, magazine moderne, pieţe pline cu
fructe proaspete, legume, carne şi peşte, un captivant castel medieval în centrul
vechi, renumit prin gãzduirea cãsãtoriei lui Richard Inimã de Leu cu Regina
Berengaria, acestea si multe altele alcãtuiesc oferta acestui oras mediteraneean.
Locul Arheologic Amathous este un antic oraş-regat al Ciprului, unde potrivit
mitologiei, Theseu a lăsat-o pe gravida sa soţie, Ariadne în grija locuitorilor de aici
şi apoi el a plecat să lupre cu minotaurul. Un cult foarte important a Afroditei a
înflorit aici. Escavaţiile au descoperit părţi din regiunile Acropolei şi Agorei
greceşti. Rămăşiţele include cinci bazilici din perioada creştină timpurie datând
din perioada arhaică, romană şi creştină.
Castelul Medieval Kolossi datează din perioada Lusignanilor, din secolul al
XIV-lea şi a fost folosit pentru o vreme de Marea Comanderie a Cavaleriei din
Ordinul St. John al Jerusalimului. Pământul le-a fost dat Lusignanilor şi cavalerii
au cultivat trestie de zahăr, vi-ă de vie, producând un vin dulce pe care l-au
denumit Commandaria. De la castel este o privelişte excelentă spre Peninsula
Akrotiri.
Locul Arheologic Kourion. Este un important oraş-regat antic, fiind una dintre
cele mai spectaculoase locuri arheologice din insulă, unde descoperirile au adus la
suprafaţă noi tezaure delicate. Un astfel de exemplu este magnificul teatru greco-
roman a cărui construcţie originală datează din secolu II d.Hr. şi a fost restaurată în
totalitate în zilele noastre. Un alt exemplu este casa lui Eustolios, care esre o vilă
originară romană, a devenit un centru de recreaţie publică. Basilica, de aici,
datează din perioada creştinismului timpuriu din secolul V. Casa lui Ahile şi Casa
Gladiatorilor deţine mozaicuri frumoase. Nimfoeumul, dedicat nimfelor apei, are
o structură romană elegantă.
Sanctuarul lui Apollo Ylatis. Apollo Ylatis, Dumnezeul Pădurilor, a fost
protectorul oraşului lui Kourion. Cultul lui Apollo a fost celebrat aici din secolul
VIII î.Hr. până în secolul IV d.Hr. În partea sud-vestică este templul care a fost
renovat şi descoperirile, care au avut loc aici au dezvăluit alte structuri din acest
sanctuar important; aşa este Baia complexă, Salonul pelerinilor şi incinta sfântă.
Mănăstirea Agios Georgios Alamanos este situat pe autostrada Nicosia –
Limassol, la 19 km de Limassol. Mănăstirea originală a fost fondată în secolul al
XII-lea. Călugăriţele care locuiesc aici se mai ocupă cu pictatul icoanelor,
cultivarea florilor şi a plantelor şi producând miere.
Biserica Agia Anastasia. Acesta îmbină două biserici. Cel mai vechi, datează
aproximativ din secolul XII-lea, fiind situat în est are o cupolă în formă
încrucişată. Cea de-a doua biserică este situat în vest a fost adăugat în secolul
XIV-lea. De-a lungul timpului picturile murale de aici au rămas în bună stare;
ele datează din secolele XIV, XV.
Muzeul Medieval al Ciprului – Castelul Medieval din Limassol. Casa Muzeului
Medieval al Ciprului a fost construit în secolul XVI-lea în locul unui vechi castel
bizantin. Aici a fost, conform tradiţiei, unde Richard Inimă de Leu s-a căsătorit cu
V. Bavarre, care a fost încoronat ca regina Angliei în 1191.
 Centrul Informaţional Akrotiri. Scopul centrului este de a expune şi de a servii
cu informaţii vizitatorii despre importanţa şi caracterul unic al Peninsulei Akrotiri,
precum şi despre posibilele Activităţi care se pot desfăşura în zonă. Pe lângă
aceste obiective Limasool mai are şi multe galerii de artă, biserici, castele,
muzee, plaje pitoreşti, care atrag prin frumuseţea lor proprie.
Bazilica Kourion Castelul
Kolossi

Castelul medieval din Limassol

 Portul din Limassol
Larnaca, situatã pe coasta de sud a insulei, este o destinaţie relaxantã, unul
dintre cele mai vechi oraşe locuite din lume. Principala atracţie, este faleza,
îngrãditã de palmieri şi plinã de cafenele, restaurante, taverne. La capãtul falezei,
se aflã marina şi portul, iar la 200 m distanţã, cel mai mare centru comercial al
oraşului. Larnaka se mai mândreşte cu multe biserici frumoase, castele, etc.
Aeroportul internaţional se aflã în imediata apropiere a oraşului.
Colonia Neolitică din Choirokoitia. Partea antică a Choirokoitia este inclusă
din 1988 în Lista Oficială UNESCO a Lumii. Acesta este partea colonizării
neolitice.
Hala Sultanului Tekke se află în Dromolaxia, la 3 km de oraşul Larnaka. A
fost construit în anul 1816 peste mormântul lui Umm Haram. Mochea este un
important loc de pelerinaj. Profetul Mahomed a murit în acest locşor în anul 649,
în timpul primelor raiduri arabe.
Colonizarea neolitică Kovassos Tenta. Este situat la 40 km de oraşul
Lrnaka. Tenta este unul dintre cele mai importante colonizări din apropierea
Kalavassos.
Aşezarea Arheologică Kition. Este situată la aproximativ 500 NV de
Muzeul Arheologic Districtual. Este unul dintre cele mai importante oraşe regate a
cărui rămăşiţe arheticturale datează din-naintea secolului XIII î.Hr. care a renăscut
sub mâna grecilor nicenieni.
Mănăstirea Agios Minas . Este situată în apropierea Lefkarei. Este o
mănăstire care datează din secolul XV având o biserică în centrul său. Călugăriţele
de aici pictează icoanele mănăstirii.
 Biserica Agios Lazaros. Sf. Lazăr este sfântul susţinător al Larnakei.În
Kition a venit , în a doua sa casă, după ce el l-a înviat pe Hristor şi a trăit aici încă
30 de ani. El l-a îndreptat pe episcopul Kitionului la sfinţii Barnabas şi Marcu. În
secolul IX o biserică magnifică a fost înalţată peste mormântul lui Emperor Leo al
VI-lea. Biserica este una dintre exemplele frumoase ale arhitecturii bizantine din
Cipru, a fost restaurată mai bine în secolul XII şi iconostasurile lui sunt unele
dintre excelentele exemple de sculpturi baroce din lemn din Cipru.
Biserica Angeloktisti din Kiti . Satul Kiti este situat la 11 km vest de
Larnaka. Această biserică din secolul XI a fost înălţată pesete ruinile unei vechi
bazilici creştine. Aici se găseşte o piesă importantă din arta bizantină, un mozaic
rar a Fecoarei Maria din sec. VI şi statuia unui copil între doi arhangheli care sunt
rivalele Mozaicului Ravena.
Capela Regală din Pyrga. Satul Pyrga este situat la 35 km sud de Nicosia şi
la 32 km de Larnaka. Capela a fost construită de regele Lusignan Janus în 1421
conţinând operete pictate de rege cu soţia sa Charllotte de Bourbon, pe unul dintre
pereţi. Acesta este considerat ca fiind unul dintre cele mai interesante structuri care
a supravieţuit de-a lungul perioadei franceze.
Muzelul Medieval din Larnaka (Fortul Larnaka ). Fortul Larnaka a fost
construit în 1625. Acesta a fost folosit ca şi închisoare timp de 4 ani de regimul
britanic. Este casa Muzeului Medieval Districtual.
Muzeul Paleontologic Tornaritis din Pierides. Muzeul este casa unei
colecţii unice de fosile, care sunt de la animale foarte vechi care au trăit cândva pe
Pământ. Colecţia include de asemenea fosile antice rămânând de la elefanţii
pigmei şi hipopotami care au trăit odată pe insulă.
Biserica Agios Lazaros
 Hala Sultanului Tekke

Plaja Pissouri din Larnaka

Ayia Napa .Este alegerea ideală pentru cei care caută soare, plajă si multă
distracţie. Un mic sat pescăresc, transformat intr-o modernă staţiune turistică, cu
nenumărate baruri, discoteci si restaurante, magazine si un parc acvatic care ii
incantă atât pe copii cât si pe parinţi. Imprejurimile staţiunii meritâ vizitate: un mic
port pescaresc unde se servesc preparate din peste proaspăt si traditionala meze,
oraselul Paralimni, orasul fantoma Farmagusta, orasul Liopetri si statiunea
Protaras. Supranumita vara si replica cipriota a Ibizei, Ayia Napa ramane unul din
putinele locuri cu sezon pe toata durata anului. Cu toata acestea, fluxul de turisti
nefiind tot atat de ridicat, veti gasi aici o oaza de liniste perfecta pentru o vacanta
de iarna mediteraneana.

Mănăstirea din Ayia Napa Plaja Ayia Napa

Cap VI

2. Pagina istorica
Conform descoperirilor arheologice, baştinaşii ce locuiau pe această insulă erau
un popor indo-european care aveau o limbă scrisă, în acest sens descoperindu-se
unele inscripţii;s-a dovedit că în perioada Neoliticului şi Epoca Bronzului,
ciprioţii au avut o civilizaţie dezvoltată.
Arhivele istorice ale Ciprului încep cu ocuparea unei părţi a insulei de
către Egipt, în jurul anului 1450 î.c., în timpul conducerii lui Thutmose III.
Prima colonie grecească se crede că s-a format de către comercianţii din
Arcadia, în jurul anului 1400 î.c., iar apoi insula a fost colonizată de
fenicieni începînd cu anul 800 î.c.
Ciprul a fost sub controlul mai multor imperii ce au dominat partea de est a
Mării Mediterane( ocupaţia Egiptului în anul 550 î.c.,a Persiei în anul 525 î.c.În
timpul ocupaţiei persane, regele Evagoras I a încercat să unifice toate regiunile
insulei avînd succes în anul 391î.c., cu ajutorul Atenei, în revolta împotriva
Persiei, reuşind astfel să fie suveranul întregii insule.La scurt timp după moartea
acestuia insula a redevenit sub ocupaţia Persiei.
 În anul 333 î.c. insula a fost luată Persiei de către Alexandru cel Mare;după
moartea acestuia a urmat stăpânirea egipteană(323î.c.).Roma a câştigat controlul
insulei în anul 58î.c., urmînd stăpânirea bizantină(395d.c.) până în anul 1191
când Ciprul a fost cucerit de Richard I al Angliei.
Turcia a cucerit insula în anul 1571 şi a codus-o până în 1878 când a
pierdut războiul cu Rusia (1877-1878).Temîndu-se de expansiunea Rusiei, Turcia
a cerut ajutorul Angliei.
În urma convenţiei, semnate de Turcia şi Anglia în data de 4 iunie
1878, Anglia a primit controlul total al Ciprului în schimbul unei rate anuale
de 500.000$.
Deoarece Turcia a fost aliatul Puterilor Centrale din Primul Război
mondial, Marea Britanie a anulat tratatul din 1878 în noiembrie 1914 şi a anexat
Ciprul.
Guvernul britanic a oferit Greciei insula în schimbul participării la război
alături de aceştia.Greciei i s-a dat o săptămână pentru a decide.Deoarece decizia a
fost întârziată, Anglia a retras oferta.În urma Tratatului de la Lausanne(1923),
Turcia a recunoscut posesia Ciprului de către Marea Britanie;după doi ani insula a
devenit colonie engleză.
În iunie 1958 englezii au venit cu plan de stabilitate internaţională dar
acesta a fost respins de către arhiepiscopul Makarios şi de guvernele grec şi turc.
Arhiepiscopul Makairos a fost ales preşedinte în 13 decembrie 1959;Fazil
Kuchuk, cipriot turc, a devenit vicepreşedinte.Independenţa a fost proclamată pe
16 august 1960, Ciprul fiind admis de Naţiunile Unite.
Propunerile constituţionale ale lui Makarios din decembrie 1963 au dus la
izbucnirea unui război civil între populaţia cipriotă greacă şi cea turcă;acesta a
fost stopat de intervenţia Naţiunilor Unite.
Discuţiile şi disputele au durat până în aprilie 1975 când, sub auspiciul
Naţiunilor Unite, s-a creat un sistem federal: zona cipriotă greacă(59% din
insulă) şi zona cipriotă turcă(37% din insulă), 4% - zonă tampon a Naţiunilor
Unite.
În noiembrie 1983, preşedintele cipriot turc, Rauf R. Denktash a
proclamat independenţa republicii sale.
 Situl arheologic din Neolitic la
Choirokoitia

Templul lui Apollon Ilatis in afara orasului Limassol

3.Cultura
Cu o istorie permanenta care se intinde pe 10.000 de ani, Ciprul a reprezentat
dintotdeauna un pilon in evolutia culturii europene. De la miticul poet Stasinus,
autorul unui dintre primele poeme din lumea elenistica, la filozoful Steno din
Citium (334 - 262 i.Hr.) fondatorul curentului filozofic cunoscut sub numele de
stoicism, pana la Osman Türkay (1927-2001), unul dintre cei mai cunoscuti
scriitori ciprioti, nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatura in 1998, si
Alkinoos Ioannides, ilustru compozitor si cantaret nascut in 1969 la Nicosia, autor
al unor opera celebre: Pou Disin Os Anatolin (De la Vest la Est), Oi Peripeties enos
Proskiniti (Aventurile unui pelerin), Ektos Topou kai Xronou (In afara spatiului si
a timpului); Ciprul a fost un nesecat izvor de inspiratie pentru reprezentantii
tuturor celor 6 arte.
4. Relaţiile politice:
Guvernarea Ciprului se bazează pe Constituţia din 1960 care a distribuit puterea
între cele două comunităţi: greacă şi turcă.În 1963-1964 turcii ciprioţi s-au retras
de la guvernare, instituţia continuînd să funcţioneze cu mici modificări.
În anul 1974 comunitatea turcă a insulei a preluat conducerea a unei treimi din
nordul insulei formînd astfel Statul Federal Turc al Ciprului iar în anul 1975 şi-au
creat propria Constituţie ce prevedea alegerea populară a unui preşedinte, un
sistem independent legislativ şi judecătoresc.
În noiembrie 1983 comunitatea turcă s-a autoproclamat Republica Turcă a
Ciprului de Nord, aceasta nefiind recunoscută de Naţiunile Unite.
Între 1960-1975 preşedintele executivului era ales de către comunitatea greacă
pe o perioadă de 5 ani iar Camera Reprezentanţilor era formată din 35 ciprioţi greci
şi 15 ciprioţi turci.
În prezent sectorul legislativ este unicameral, numit Camera Reprezentanţilor
sau Vouli Antiprosopon, format din 80 de locuri: 56 de locuri distribuite grecilor
ciprioţi şi 24 distribuite turcilor ciprioţi(dar care sunt de partea comunităţii
greceşti); de partea comunităţii turce, de legislaţie se ocupă Adunarea Republicii
sau Cumhuriyet Meclisi, formată din 50 de locuri, membrii acesteia fiind aleşi prin
vot popular pe un mandat de 5 ani.
Oraşele mari sunt administrate de consilii municipale iar cele mici sunt
guvernate de un conducător numit mukhtar ajutat de o organizaţie a persoanelor
mai în vârstă, un fel de “sfat al bătrânilor”, numită azas.
Sistemul judiciar este condus, în ambele comunităţi, de Curtea Supremă de
Justiţie şi de cele subordonate acesteia.
În ceea ce priveşte relaţiile politice externe, acestea sunt focalizate îndeosebi
pe îndeplinirea condiţiilor de acceptare în Uniunea Europeană.

5. Conflicte:
Aproape fiecare vizitator al Ciprului care vede o ţară divizată şi în special o
capitală europeană divizată, se întreabă cum s-a ajuns în această situaţie.Ciprul a
dobândit independenţa în anul 1960 iar populaţia era ,conform recensământului, de
81,9% ciprioţi greci ,incluzînd mici grupări minoritare, şi 18,1% ciprioţi
turci. Prezenţa turcilor ciprioţi datează din secolul 16 ,urmare a cuceririi insulei de
către otomani, pe când prezenţa grecilor ciprioţi datează de acum 4.000 ani.
Ciprul ,înainte de a deveni republică independentă(1960), a fost colonie britanică
începînd din anul 1878.Relaţiile dintre comunităţile ce locuiau pe insulă erau
prietenoase şi armonioase în perioada de stăpânire britanică , doar înainte cu câţiva
ani înainte de 1960, au avut loc unele tensiuni în interiorul insulei când majoritatea
ciprioţilor greci au cerut unirea acesteia cu Grecia.
 În cele din urmă, independenţa a fost dobândită în 1960 în urma înţelegerii între
cele trei părţi: greci ,turci şi britanici.Britanicii au păstrat pe insulă două baze
militare suverane iar Ciprul urma a fi condus de toate cele trei părţi.Aşa cum era
de aşteptat, regimul astfel instaurat nu a făcut faţă problemelor şi disputelor
apărute şi în anul 1963, Arhiepiscopul Makarios ,primul preşedinte al republicii ,a
propus ,dar nu a impus ,o serie de amendamente care în loc să fie discutate ,au fost
urmate de o revoltă împotriva guvernării, în defavoarea turcilor ciprioţi;insula
era ameninţată de o invazie turcească.
Astfel a fost necesară intervenţia forţelor de menţinere a securităţii şi păcii a
Naţiunilor Unite.
În ciuda multor rezoluţii adoptate de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite
ce recunoşteau independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a
Ciprului(1964-1974), nu s-a ajuns la nici o înţelegere, iar Turcia a invadat insula în
anul 1974, ocupînd 37,5% din teritoriul acesteia.
Astfel Ciprul rămâne o ţară divizată în două cu o line de aproximativ 180
km, numită Linia verde.

Concluzii:

Ciprul, una dintre cele mai vechi aşezări, prezintă o deosebită atracţie
pentru mulţi vizitatori în ciuda faptului că insula este divizată în două.

Sărbătorile naţionale ale

Ciprului sunt:
1 Ianuarie – Ziua Anului Nou
6 Ianuarie – se sărbătoreşte îndeosebi în oraşele de pe marginea mării şi
în unele oraşe mari, unde apa este sfinţită, se aruncă o cruce
în
apă,
iar tânării înotători sar să o caute.
Lunea Verde – este sărbătorită înainte cu 40 de zile înainte de Paşte
Ziua Carnavalului – are loc înainte cu câteva zile de LENT
25 Martie – este o importantă sărbătoare religioasă
1 Aprilie – este o sărbătoare naţională când elevii claselor gimnaziale
şi studenţii participă la slujbe religioase
Paştele(martie-aprilie) – este cea mai importantă sărbătoare a grcilor ciprioţi
1 Mai –sărbătoarea naţională a tuturor ciprioţilor(nu numai a celor
ce muncesc)
15 August – este o sărbătoare a grecilor ciprioţi
1 Octombrie – ziua independenţei Ciprului;este sărbătorită
printr-o paradă
 militară
28 Octombrie – este o importantă sărbătoare naţională a grecilor cunoscută
şi
sub numele de “Okhi”; în această zi grecii au refuzat
cererea
lui Mussolini din 1940 de a se alătura teritoriului grec.
15 Noiembrie – turcii ciprioţi sărbătoresc ziua independenţei
25 Decembrie – este o sărbătoare religioasă a grecilor ciprioţi; 26
decembrie este de asemenea o sărbătoare naţională

Între timp, Ciprul aspiră să devină membru cu drepturi depline al

Uniunii Europene, aceasta fiind soluţia cea mai potrivită şi viabilă pentru
soluţionarea principalei probleme a insulei : turcii şi grecii pot trăi împreună în
pace şi armonie, pe o insulă nedivizată, la fel ca în trecut.

Ce mancam in Cipru?
Cipriotii, la fel ca si grecii, apreciaza foarte mult in bucataria lor traditionala
legumele proaspete. Se folosesc foarte des castravetii, ardeiul gras, morcovii,
fasolea verde, mazarea si rosiile.Majoritatea felurilor de mancare vor contine o
combinatie intre aceste legume. Nu trebuie sa va temeti in privinta calitatii
acestora deoarece, in cele mai multe cazuri, restaurantele sau tavernele apeleaza la
culturi proprii sau la alte persoane de incredere care le furnizeaza in fiecare zi
legume proaspete.La fel se intampla si cu pestele si fructele de mare. Sunt aduse in
fiecare zi de catre pescarii care pleaca dimineata devreme si se intorc inainte de
deschiderea tavernelor si livreaza peste si fructe de mare direct din mare. Mai
proaspat de atat nu credem ca exista.
Daca aveti ocazia sa ajungeti in aceasta tara de o frumusete rapitoare, aveti
toate sansele sa gustati din halloumi, un fel de branza realizata din lapte de capra
combinat cu lapte de oaie, servita fie proaspata, fie la gratar, ca aperitiv.
Un alt fel traditional cipriot este carnea marinata in coriandru uscat. In afara de
acest fel, nu veti regreta daca incercati souvlaki, un fel de mancare mix, format
din carne de porc si de pui gatita pe carbuni.
Un motiv pentru care mancarea, in Cipru sau Grecia, este foarte gustoasa este
faptul ca nu se congeleaza si, pastrandu-si calitatile naturale, legumele, carnea si
pestele au o savoare deosebita.
Cu siguranta veti fi serviti cu traditionala salata greceasca sau cu calamari.
In meniul din Cipru se regasesc multe feluri de mancare pe care le vom intalni,
mai tarziu, si in Grecia. Alaturarea teritoriilor a permis schimbul de obiceiuri
culinare si nu putem decat sa ne bucuram deoarece un fel de mancare a fost
imprumutat de altcineva si imbunatatit dupa propria reteta, asadar noi vom primi
ceea ce este mai bun.
Dupa ce serviti masa, "atacand" felurile principale, veti fi serviti cu fructe
proaspete, racoritoare dupa o zi calduroasa. Cele mai des intalnite fructe sunt
perele, merele, portocalele, mandarinele, ciresele si capsunile si nu numai. La final
puteti alege intre o inghetata delicioasa si o cafea cu putin brandy tipic Ciprului.
Asadar, nu trebuie sa va faceti griji cu privire la meniul din Cipru, deoarece
este unul bogat si racoritor. La finalul articolului te invitam sa urmaresti un
documentar interesant despre gastronomia din Cipru.
 10 lucruri care nu trebuie ratate!
1.Participa la sarbatoarea Kataklysmos (Rusaliile la ortodocsi). Desi
este sarbatorita peste tot in Cipru, in Larnaca se simte un entuziasm aparte din
partea localnicilor, grupuri mari se aduna pe plaje, canta, danseaza, mananca si
beau.

2.Fa o drumetie printr-una din multele regiuni neatinse din Cipru.

Potecile recomandate include Atalante, Kaledonia si Persephone in regiunea
Troodos, Aphrodite si Adonis in regiunea Akamas, alte poteci in padurile din
Machairas si Limassol.

3.Viziteaza muzeul Ciprului cel mai interesant muzeual insulei,

care gazduieste cea mai buna colectie de artefacte arheologice din Cipru.
Atractiile principale includ: figurinele din teracota descoperite in 1929 la Agia
Irini, in partea de Nord, la Morfou (Guzelyurt).

4.Nicosia. Odata inconjurata de un zid in forma unei stele cu 5

colturi, granitele Nicosiei sunt azi dictate de “Linia Verde” a Natiunilor Unite. Asta
face ca orasul sa ie singura capital divizata din lume. Totusi orasul ramane
linistit si prietenos, cu restaurante bune, muzee si o viata culturala bine dezvoltata.

5.Bucurati-va de soare, nisip si mare. La sud de Limassol, in

peninsula Akotiri, la Lady’s Mile Beach, este o plaja intinsa cu un nisip excellent.
Pe coasta de nord a Paphos-ului, Coral Bay este o statiune care se dezvolta rapid in
jurul unei plaje bune. Pe coasta de Nord , Polis este acum o statiune mereu
aglomerata.

6.Petrece toata noaptea in Aya Napa, despre care se spune ca este una
dintre cele mai mari statiuni de clubbing. Aya Napa atrage si familii catre
plajele sale, parcul acvatic si pista de carting.

7.Intre Larnaca si Aya Napa se gaseste cel mai spectaculos parc acvatic
din Europa, Waterworld, deseori premiat pentru serviciile sale.

8.Stanca Afroditei. Se afla intr-un loc pustiu de pe coasta de sud,

intre Limassol si Paphos, un loc unde pur si simplu se aude doar briza marii.
Aici se poate face baie in mare si, desi nu este nimic amenajat, locul are o
salbaticie care atrage. Este perfect pentru tinerii indragostiti.
 9.In Limassol se poate vizita Time Elevator, un soi de stimulator care
te poarta intr-o calatorie in timp pentru a vedea istoria Ciprului. Costa doar 7
lire cipriote.

10.Mormintele regilor formeaza un complex incredibil de mausolee si

de camere taiate intr-un perete de piatra. Datand in jurul nasterii lui Hristos,
aceste monumente s-au pastratextrem de bine.

Situata in partea rasariteana a Marii Mediterane, insula se bucura de

avantajul uneia dintre cele mai sanatoase clime din zona. Scaldata de un soare
fara de sfarsit in timpul lungilor veri fierbinti, Cipru este un adevarat paradis
pentru innotatori si amatorii sporturilor nautice.
Bibliografie
o Caloianu Nicolae, Gârbacea Virgil, Marin Ion, Rădulescu Ion, (1980 ), Geografia
continentelor: Asia, Australia, Oceania, Antarctica, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
o Coteţ Petre, (1967 ), Europa şi Asia. Geografie fizică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
o Giurcăneanu Claudiu, (1983 ), Statele pe harta lumii, Editura Politică, Bucureşti
o Hobia C. Matei, Neguţ Silviu, Nicolae Ion, Nicolae Şteflea, (1981 ), Enciclopedia
statelor lumii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
Surse electronice:
o www.google.com
o www.cyprustourism.org