Departamentul de Sănătate și

Dezvoltare Umană - DSDU

ELEMENTE DE ANALIZA
INSTRUMENTALA

curs 3

Suceava
An universitar 2022 - 2023
 Departamentul de Sănătate și
Dezvoltare Umană - DSDU

Emisia şi absorbţia atomică a radiaţiei

Clasificarea metodelor
instrumentale de analiza
Metode spectrale
Metode electrochimice
Metode cromatografice
Metode termice
Metode spectrale de analiza
Spectroscopia - stiinţa care se ocupă cu studiul interacţiunii
radiaţie electromagnetice cu substanţa
Spectrometria Se ocupă cu măsurarea interacţiunii radiaţiei cu
substanţa
Radiaţia electromagnetică poate fi emisă, absorbită,absorbită si
apoi reemisă
De asemenea radiaţia este reflectată sau dispersată prin probă
Analize spectrale
Calitative când se identifică componentele din probă
Cantitative când se determină concentraţia componentelor
Radiatia electromagnetica
Cele două componente, componenta electrică şi cea
magnetică, oscilează în planuri perpendiculare unul
faţă de altul şi faţă de direcţia
de propagare a radiaţiei.
Caracterul radiatiei electromagnetice
Caracterul
dual al
radiatiei

Caracter
Caracter
de
de unda
particula

Radiatiile trec prin

Radiatiile sunt proba, sunt Radiatiile afecteaza
reflectate de
suprafete
dispersate prin energia atomilor si sunt:
proba
emise de proba, absorbate
de proba si absorbate si
remise de ea
1. Caracterul de unda se exprima prin:
1. lungime de unda (λ)
2. frecventa (γ)
3. Numar de unda

1.Lungimea de undă (λ) este distanţa dintre două

puncte corespunzătoare de pe curbă
2. Frecventa
– reprezinta numarul de oscilatii care trec printr-un
punct in unitate de timp
 - este caracteristica sursei care emite si nu se modifica
la trecerea prin mediu. La trcerea prin mediu se
schimba viteza si lungimea de unda

c- viteza luminii in vid 3*108 m/s

v – viteza radiatiei la trecerea prin mediu
Lungimea de unda si frecventa la trecerea prin medii
diferite
2. Caracterul de particula
Se exprima prin:
1. Puterea radianta (P)
2. Intensitatea (I)

Clasificarea metodelor spectrale

Metode spectrale:
1. Dupa puterea interactiunii radiatiei cu substanta
2. Dupa natura interactiunii radiatiei cu substanta
(metodologia de lucru)
Metode spectrale:
Dupa puterea interactiunii radiatiei cu substanta
Spectrul electromagnetic
 Metode spectrale bazate pe interactiuni cu atomi, ioni, molecule. Nivele
energetice cuantificate

Nivele energetice cuantificate:

- atomi si ioni – nivele electronice

- molecule – nivele electronice, vibrationale, rotationale
Spectrometria de emisie si/sau
absorbţie atomică se aplică în special
pentru analiza elementelor cu caracter
metalic
 Emisia şi absorbţia atomică a
radiaţiei
Emisia şi absorbţia atomică a radiaţiei în
domeniul ultraviolet şi vizibil

Emisia şi absorbţia razelor X

 Emisia şi absorbţia atomică a radiaţiei în
domeniul ultraviolet şi vizibil

Emisia şi absorbţia radiaţiei de către atomi

în domeniul ultraviolet şi vizibil se
datorează unor tranziţii între stări
energetice ale electronilor periferici.
 Emisia şi absorbţia atomică a radiaţiei în
domeniul ultraviolet şi vizibil

Un atom nu poate absorbi decât radiaţiile

pe care, în anumite condiţii, le poate emite.


 Emisia şi absorbţia atomică a radiaţiei în
domeniul ultraviolet şi vizibil
 Emisia atomică se datorează atomilor aflaţi în stare excitată.
 Atomii excitati prin revenire la stări cu energie mai mică, emit radiaţii
caracteristice.
 Aceleaşi radiaţii pot fi absorbite de către aceleaşi specii atomice aflate
în stări cu energie mai mică, acestea trecând astfel în stări excitate.
 Emisia şi absorbţia atomică a radiaţiei în
domeniul ultraviolet şi vizibil
emisia atomică în vizibil şi UV stă la baza
spectrometriei de emisie atomice
în flacără şi plasmă,
de emisie în arc şi scânteie electrică;
absorbţia atomică a radiaţiei din vizibil şi
UV stă la baza spectrometriei de
absorbţie atomică.
Emisia şi absorbţia atomică a
radiaţiei
Spectrometria de Emisie Atomica (AES)

Spectrometria de Absorbtie Atomica

(AAS)
 Spectrometria de Emisie
Atomica (AES)
In AES proba este incalzita la temperaturi
inalte pentru a o atomiza si pentru a excita
atomii rezultati.
 La revenirea la starea fundamentala atomii
emit o radiatie caracteristica.
Intensitatea radiatiei emise este data de
concentratia atomilor in proba analizata.
Spectrometria de Absorbtie
Atomica (AAS)
 In AAS o raza de lumina avand o anumita
lungime de unda trece printr-un nor de gaz
atomic.
Gazul atomic este produs prin incalzirea
probei intr-un atomizor.
Din raza de lumina atomii absorb o cantitate
de lumina
Cantitatea de lumina absorbita este
determinata de concentratia atomilor in
proba.
 AES versus AAS
In AAS caldura este folosita numai pentru
atomizarea probei, prin urmare
temperaturile sunt mai mici decat cele
folosite in AES.
Spre deosebire de spectrele de emisie,
spectrele de absorbţie sunt mai simple,
pentru rezolvarea lor necesitând utilizarea
unui monocromator mai puţin pretenţios.
Emisia şi absorbţia razelor X

Razele X se obţin în urma unor interacţii

neelastice între atomi şi fascicule de
particule (de obicei electroni) sau radiaţii
(eventual tot raze X) care au o energie mai
mare decât cea necesară expulzării unor
electroni din straturile interne ale atomilor.

Locurile rămase libere sunt apoi ocupate de

electroni mai îndepărtaţi de nucleu.
Emisia şi absorbţia razelor X

Spectrele de raze X ale elementelor au mai

puţine linii, sunt mai simple şi mai uşor de
interpretat decât spectrele corespunzătoare
din domeniul vizibil şi UV.
Spectrometria de Absorbție Atomică
(AAS)
 Spectrometria de Absorbție
Atomică (AAS)
Pentru efectuarea unei determinări prin
absorbţie atomică, radiaţia de la sursa de excitare, de
obicei o lampă cu catod cavitar, este trecută prin
vaporii atomici ai elementului de determinat, obţinuţi
pe cale termică şi se măsoară atenuarea intensităţii
radiaţiei transmise.
 Spectrometria de Absorbție
Atomică (AAS)
Pentru a avea loc absorbţia, energia radiaţiei trebuie să
fie egală cu diferenţa de energie între starea cu energie
mai mică, în care atomul se găseşte şi o stare cu
energie mai mare, corespunzătoare unei stări excitate.
 Spectrometria de Absorbție
Atomică (AAS)
O parte din radiaţia absorbită va fi emisă spontan la
aceeaşi lungime de undă, prin revenirea atomului la
starea cu energie mai mică, dar, deoarece această
radiaţie este emisă izotropic, fracţiunea ce ajunge la
detectorul de radiaţii este practic nesemnificativă.
AAS Principiul metodei
Ionii din soluţia de analizat, prin pulverizare (sau
nebulizare) pătrund o dată cu gazul purtător într-o
zonă cu temperatura ridicată (de ex. o flacără) şi devin
atomi.
Aceştia trebuie aduşi într-o stare energetică potrivită
în vederea favorizării absorbţiei şi reducerii la minim a
emisiei.
Acest lucru se realizează în flăcări cu temperaturi din
domeniul 2000-3000K (obţinute de exemplu folosind
arzătoare cu aer-acetilenă).
AAS Principiul metodei
AAS Principiul metodei
Prin măsurarea intensităţii radiaţiei transmise
I = (1 – x)Io,
se poate determina absorbanţa ce are valoarea
A =log Io/I
 şi este proporţională cu concentraţia speciei atomice
în sistemul de atomizare.
 AAS
Surse de lumină utilizate in AAS: lampa cu catod
cavitar;

http://romspectraimpex.ro
 AAS
Sisteme de atomizare:
 flacăra,
sistemele de atomizare electrotermice:
 cuptoarele de grafit

http://romspectraimpex.ro
 Tipuri de flacără utilizate în AAS
flacăra aer - acetilenă care poate atinge temperatura de
2000 - 2300 oC, este utilizată :
pentru analiza elementelor ușor atomizabile: metalele
alcaline, Mg, Ca, Zn, Cu, Cd, Pb, Mn, Fe, Cr
flacăra oxizi de azot – acetilenă care poate atinge
temperatura de 2800-3000 oC, este utilizată:
pentru elemente greu atomizabile (Ba, V, Mo, Al, Si, B,
etc.);
pentru analiza altor elemente (Ca, Mg, Fe) în matrici
dificile (conținând fosfați, silicați).
 TEHNICI AAS

Spectrometrie de Absorbție Atomică în Flacără (FAAS)

Spectrometrie de Absorbție Atomică în Cuptor de
grafit (GFAAS)
Spectrometrie de Emisie Optică în Plasma Cuplată
Inductiv (ICP-OES)
Spectrometrie de fluorescență atomică (AFS)
Alegerea tehnicii AAS in funcție
de concentrație
FAAS - Tehnica AAS cu evaporare în flacară este
utilizată pentru determinarea concentrațiilor mai
ridicate de metale de ordinul de zecimi de mg/L până
la zeci de mg/L
https://www.youtube.com/watch?v=-IOuyGEqy_s

GFAAS - Tehnica AAS cu evaporare electrotermică în

cuptoare de grafit este utilizată pentru determinarea
concentrațiilor de metale la nivel de urme și ultra-
urme de ordinul zeci de ng/L p ana la zeci de ug/L
 Aparatură AAS
Spectrometre care folosesc tehnica FAAS
Spectrometre care folosesc tehnica GFAAS
Spectrometre care combină tehnica FAAS și GFAAS

PinAAcle 900Z
http://www.perkinelmer.com
 AAS

Sensibilitatea determinării unor

elemente prin absorbţie atomică în
flacără şi cu atomizare electrotermică
AAS
 SPECTROMETRIE DE ABSORBŢIE
ATOMICĂ ÎN FLACĂRĂ
Element λ, Sensibilita Limita Flacără
nm te, supererioară recomand
mg/l domeniu linear ată*
mg/l
As 193,7 1,0 100,0 A-Ac
Ca 422,7 0,092 5,0 A-Ac
Cd 228,8 0,028 2,0 A-Ac
Cr 357,9 0,078 5,0 A-Ac
Cu 324,8 0,077 5,0 A-Ac
Fe 248,3 0,11 6,0 A-Ac
K 766,5 0,043 2,0 A-Ac
Mg 285,2 0,0078 0,50 A-Ac
Mn 279,5 0,052 2,0 A-Ac
Mo 313,3 0,67 40,0 N-Ac
Na 589,0 0,012 1,0 A-Ac
Ni 232,0 0,14 2,0 A-Ac
Spectrometru portabil
pentru analiza metalelor cu
raze X

http://www.kimet.ro/
spectrometru-portabil-
pentru-analiza-metalelor-cu-
raze-x.html
Spectrometria de Emisie Atomica
AES
Spectrometria de Emisie Atomica
AES
SPECTROMETRIA DE EMISIE ATOMICA
ÎN ARC, SCÂNTEIE ELECTRICĂ ŞI
PLASMĂ

SPECTROMETRIA DE EMISIE ATOMICA

IN FLACARA
 SPECTROMETRIA DE EMISIE ATOMICĂ
ÎN ARC, SCÂNTEIE ELECTRICĂ ŞI PLASMĂ
SPECTROMETRIA DE EMISIE ATOMICĂ ÎN
ARC, SCÂNTEIE ELECTRICĂ ŞI PLASMĂ

Principiul metodei constă în vaporizarea şi excitarea

atomilor probei de analizat, separarea radiaţiilor emise
în funcţie de lungimea de undă, înregistrarea lor,
urmată de interpretarea semnalelor obţinute.
SPECTROMETRIA DE EMISIE ATOMICĂ ÎN
ARC, SCÂNTEIE ELECTRICĂ ŞI PLASMĂ

Vaporizarea şi excitarea atomilor se poate face în

arc electric, în scânteie electrică, în plasmă (cea mai
utilizată fiind cea de argon cuplată inductiv) sau cu un
fascicul laser.

Radiatia emisa de atomii excitati este separata cu

ajutorul unui monocromator, si ulterior focalizata pe
un senzor (detectorul de radiaţii) care este de obicei
un detector fotoelectric sau o placă fotografică.
SPECTROMETRIA DE EMISIE ATOMICĂ ÎN
ARC, SCÂNTEIE ELECTRICĂ ŞI PLASMĂ

Analiza calitativă se face pe baza poziţiilor în spectru

(a lungimilor de undă) a radiaţiilor emise, fiecare
element emiţând un spectru caracteristic.

Analiza cantitativă se face prin măsurarea intensităţii

radiaţiilor emise.
SPECTROMETRIA DE EMISIE ATOMICĂ ÎN
ARC, SCÂNTEIE ELECTRICĂ ŞI PLASMĂ

Analiza AES in arc, scanteie electrica sau plasma se

aplică în primul rând la determinarea unor metale.

In functie de starea de agregare a probei se foloseste:

pentru probele solide se foloseste arcul sau scânteia
electrice ca sursă de vaporizare sau excitare,
pentru probele lichide se foloseste plasma.
SPECTROMETRIA DE EMISIE ATOMICĂ ÎN
ARC, SCÂNTEIE ELECTRICĂ ŞI PLASMĂ

Surse de vaporizare şi excitare:

arcul electric;
scanteia electrica;
fasciculul laser.
Plasma;
 AES cu arc electric
In AES cu arc electric vaporizarea probei se produce
datorită încălzirii ce are loc la trecerea curentului
electric prin proba.
 Temperatura arcului de curent continuu este de
ordinul 4000-6500 grade C.
 Excitarea atomilor probei se datorează atât energiei
termice, cât şi energiei electrice şi este rezultatul unor
ciocniri între atomi, ioni sau electroni de mare
energie.
 AES cu scanteia electrica
Scanteia electrica este o descărcare scurtă şi oscilantă
între doi electrozi aflaţi la o mare diferenţă de
potenţial (10.000-50.000 V).

Temperatura scânteii electrice este de ordinul 10.000-

30.000 grade C.
 AES cu fascicul laser
Poate fi folosit la analiza unor zone foarte mici de pe
suprafaţa unei probe.

Fasciculul laser, focalizat cu ajutorul unui microscop

în zona de analizat,vaporizeză o cantitate mică de
probă, dând naştere unui crater semisferic cu
diametrul de ordinul 50 μm.
 Atomii din vaporii rezultaţi sunt apoi excitaţi cu
ajutorul unei scântei electrice produsă între doi
electroni plasaţi deasupra probei.
 AES cu fascicul laser
Această tehnică poartă numele de microanaliză
spectrală cu laser.
Metoda permite analiza interiorului celulelor
individuale chiar în organismele vii.
Se pot analiza de asemenea incluziuni în metale şi
minereuri.
 AES in plasma
Temperatura plasmei este de ordinul 9000 K.
Spectrul obţinut este foarte bogat în linii deoarece
tranziţiile electronice ce pot avea loc sunt foarte
numeroase.
Aceasta însă face să crească posibilitatea
interferenţelor spectrale.
Din acest motiv, spectrometrul utilizat trebuie să aibă
o rezoluţie înaltă.
Sensibilitatea şi exactitatea sunt foarte bune.
SPECTROMETRIA DE EMISIE IN FLACARA
SPECTROMETRIA DE EMISIE IN
FLACARA
Principiul metodei:

constă în transformarea în vapori atomici a elementelor

de determinat din proba de analizat şi excitarea acestora;
 aceste procese se realizeaza prin introducerea probei de
analizat într-o flacăra;
ulterior are loc separarea radiaţiilor emise în funcţie de
lungimea de undă, urmată de înregistrarea şi
interpretarea acestora.
SPECTROMETRIA DE EMISIE IN
FLACARA
Prin Spectrometria de emisie in flacara sunt analizate
în special probe lichide care sunt introduse în flacără
sub formă de aerosoli.
SPECTROMETRIA DE EMISIE IN
FLACARA
analiza calitativă se face prin determinarea lungimilor
de undă ale radiaţiilor emise, care sunt caracteristice
diferitelor specii atomice;
analiza cantitativă se face prin măsurarea intensităţii
acestor radiaţii.
SPECTROMETRIA DE EMISIE IN
FLACARA
spectrometria de emisie atomică în flacără se aplică în
special pentru analiza unor elemente cu energie de
excitare mică, cum ar fi metalele alcaline şi alcalino
pământoase;
 aceasta deoarece flăcările au temperaturi mai mici
decât ale celorlalte surse de excitare folosite în
spectrometria de emisie atomică (arcul electric,
scânteia electrică sau plasma);
Flacăra ca sistem de atomizare
şi excitare
Proba de analizat este transportată în flacără sub
forma unui aerosol.
Se poate proceda în două moduri:
 1) – comburantul (gazul care întreţine arderea) şi
carburantul sunt preamestecate înainte de a ajunge la
arzător (transportând proba de analizat sub formă de
aerosol);
2) – cele două gaze vin în contact chiar în flacără, în
care este pulverizată proba de analizat.
Caracteristici ale unor flăcări utilizate în
spectrometria de
emisie atomică
Schemele unor arzătoare folosite în spectrometria de
emisie:
a) fără preamestecarea gazelor,
b) cu preamestecarea gazelor.
Schema unui spectrometru de
emisie atomică în flacără
1. C. Luca, Al. Duca, I. Crişan, Chimie analitică şi analiză
instrumentală, EDP, București, 1983;
2. A. F. Dăneţ. Metode electrochimice de analiză,
Ed.Stiinţifică, Bucureşti, 1995;
3. A. F. Dăneţ. Metode electrochimice de analiză,
Ed.Stiinţifică, Bucureşti, 1996;
4. Pele Maria, Chimie analitica si analiza instrumentala,
Matrix Rom, București, 1999;
5. L.Roman, R.Săndulescu, Metode de separare şi analiză
instrumentală, EDP, Bucureşti, 1999;
6. Doina Bîlbă, Lavinia Tofan, Chimie analitică metode
chimice de analiză, Performantica, , Iași, 2009.
 Departamentul de Sănătate și
Dezvoltare Umană - DSDU

MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE!

73