ŢĂRILE

ŢĂRILE ROMÂNE
ROMÂNE ŞI
ŞI
PROBLEMA
PROBLEMA
ORIENTALĂ
ORIENTALĂ
 CONTEXT
• 1683-înfrângerea armatelor otomane la asediul
Vienei
• Debutul crizei orientale
• Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria
• Transilvania va fi anexată de către Habsburgi
• În Moldova şi Ţara Românescă – ultimii domni
pământeni Dimitrie Cantemir – Moldova,
Constantin Brâncoveanu- Ţara Românească
- începutul secolului
fanariot
 SECOLUL FANARIOT

• Instaurat în 1711 – Moldova

1716 – Ţara Românească
• Domnitor Nicolae Mavrocordat
• Domnitorul era numit de Poarta Otomană şi era
considerat un simplu funcţionar al Porţii
• Politica externă controlată de turci
• Dese schimbări de domnie 40 în Ţara Românească, 36
Moldova
• Exploatarea excesivă a resurselor ţării – haraci,
peşcheşuri, mucarerul mare, mucarerul mic, monopol
turcesc asupra comerţului
• Reformele înfăptuite de fanarioţi i-a aşezat pe unii
dintre ei alături de despoţii luminaţi
REFORMISMUL
FANARIOŢILOR
• Eforturi de reformare
a societăţii româneşti;
agravarea dominaţiei
otomane şi
pauperizarea populaţiei;
• Importante pierderi
teritoriale, în
favoarea imperiilor
învecinate.
 REFORMELE LUI
CONSTANTIN
MAVROCORDAT
REFORMA FISCALĂ : REFORMA JUSTIŢIEI:
• introducerea unui • separarea
impozit unic, plătibil atribuţiilor
în patru rate. judecătoreşti de cele
REFORMA administrative.
ADMINISTRATIVĂ: REFORMA SOCIALĂ :
• instituie salarizarea • desfiinţarea şerbiei
dregătorilor. (servituţii personale).
 RĂZBOAIELE RUSO – AUSTRE - TURCE
• 1698 – 1699 – război austro- otoman, se încheie cu pacea de la
Karlowitz- Transilvania – sub stăpânire habsburgică
• 1710 -1711- război ruso – turc- cetatea Hotin –1716 – 1718-
război austr –otoman – prin pacea de la Passarowitz Banatul şi
Oltenia trec sub stăpânirea Imperiului Habsburgic
• 1735 -1739- război ruso- austro- turc – Pacea de la Belgrad
Oltenia restituită
• 1768 -1774 război ruso –otoman- Ţările Române sunt scutite de
tribut 2 ani, confirmată autonomia Principatelor,dreptul Rusiei
ţariste de a interveni în Principate, Imperiul Habsburgic
anexează Bucovina
• 1787- 1791- război ruso – austro – otoman- Rusia ajunge vecina
Moldovei
• 1806 1812 – război ruso – otoman – Basarabia – cedată Rusiei
ţariste
PRINCIPATELE ROMÂNE ŞI MARILE PUTERI

• În contextul războaielor ruso- austre- turce s- a

manifestat mişcarea politică naţională
• 1768- 1774- memorii adresate comisiei de la
Focşani şi delegaţiilor Rusiei şi Austriei
• Apare ideea formării unui stat tampon sub
protecţia marilor puteri, idee ce va fi reluată mai
târziu şi de Ecaterina a II –a
• Franţa şi Anglia manifestă interes pentru zona
balcanică
 ANUL 1821
• Începutul secolului al XIX-lea – marcat de adâncirea
crizei orientale,accentuarea mişcărilor de eliberare
naţională, creşterea influenţei Rusiei ţariste la
Dunărea de Jos
• În aceste împrejurări se declanşează mişcarea
condusă de TUDOR VLADIMIRESCU
• Cauze: fiscalitate excesivă
abuzuri administrative
dominaţia otomană
înlăturarea regimului fanariot
• Eteria- societate secretă grecească- pregătea revolta
grecilor împotriva stăpânirii otomane, condusă de
ALEXANDRU IPSILANTI
• Scopul urmărit- declanşarea unei răscoale generale în
Balcani, cu sprijin rusesc, împotriva jugului turcesc
 ANUL 1821
• Insurecţia urma să izbucnească în Ţara Românească sub
conducerea lui Tudor Vladimirescu
• 23 ianuarie 1821- Proclamaţia de la Padeş- cu scopul de a
chema ,, norodul sub arme şi să se facă folos neamului
creştinesc şi patriei noastre’’
• Se constituie Adunarea Norodului, organism politic şi
militar, se ajunge la o înţelegere cu boierii
• Februarie 1821- ,, Cererile norodului românesc’’- program de
reforme: numirea în funcţii după merit, libertatea
comerţului, desfiinţarea vămilor interne, armată naţională
 ANUL 1821
• înţelegerile cu eteriştii eşuează- forţele greceşti
acţionează la Târgovişte, ţarul dezavuează ambele acţiuni
• Martie 1821- lansează Proclamaţiile către ţară
• Mai 1821- trupele otomane pătrund în Moldova şi Ţara
Românească, Al. Ipsilanti pune la cale arestarea, judecarea
şi executarea lui Tudor, acuzat de trădare
• Armata de panduri a lui Tudor s-a destrămat, iar la
Drăgăşani eteriştii sunt înfrânţi de turci
• Consecinţele mişcării conduse de Tudor Vladimirescu:
- revenirea la domniile pământene
- consolidarea curentului reformator
• Tudor Vladimirescu (1780 - 1821) a fost conducătorul
revoluţiei de la 1821.
• S-a născut în satul Vladimiri (Gorj), dintr-o familie de
moşneni. A învăţat carte şi limba greacă în casa boierului
aromân Ioniţă Glogoveanu, din Craiova, care a făcut din
inteligentul şi destoinicul băiat administrator de moşie şi
care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ, mai ales la
exportul de vite.
• Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare
de pământ, făcând comerţ pe cont propriu. S-a emancipat
din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor -
armată cu obligaţii semipermanente - şi participă la războiul
ruso-turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialităţile ruse
cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir, clasa a III-a.
• În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloşani, adică
administrator al unui district de munte, funcţie pe care o va
deţine până în 1820. În perioada 14 iunie-26 decembrie 1814
a efectuat o călătorie la Viena, în perioada Congresului
de Pace de la Viena (1814-1815), pentru a lichida moştenirea
soţiei lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ioniţă Glogoveanu),
decedată la Viena, şi pentru a-i aduce în ţară fetiţa.
• Cunoscător al limbii germane, Tudor Vladimirescu a putut să
urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă
în capitala Imperiului Austriac. Întors în ţară la începutul
anului 1815, Tudor a aflat că garnizoana otomană din Ada-
Kaleh, care cutreierase judeţele Mehedinţi şi Gorj,
distrusese şi gospodăria lui de la Cerneţi şi îi luase toate
bucatele.
• Prezent apoi în capitala ţării pentru susţinerea unui proces
de moşie în faţa Divanului, Tudor află de hotărârea Eteriei
de a porni mişcarea de eliberare a Greciei. Considerând
momentul prielnic pentru a ridica poporul la luptă, are unele
discuţii cu reprezentanţii Eteriei pentru cooperare militară,
pentru ca „pandurii să înlesnească trecerea lui Ipsilanti
peste Dunăre“.
 TRATATUL DE LA
ADRIANOPOLE
• 1828- 1829- război ruso- otoman, pacea de la Adrianopole-
autonomie administrativă pentru Principate
- restituirea raialelor Turnu, Giurgiu,Brăila
- graniţa cu turcii pe talvegul Dunării
- numirea domnilor pe viaţă
- libertatea comerţului
- menţinerea suzeranităţii otomane
- instaurarea protectoratului rusesc
- elaboarea unor regulamente administrative
 REGULAMENTELE ORGANICE
• Au la bază principiul separării puterilor în stat
• Puterea executivă- Domn, ales pe viaţă de o Adunare
Obştească Extraordinară, avea drept de inioţiativă şi
sancţiune a legilor, ajutat de un Sfat compus din şase
miniştri
• Puterea legislativă- ADUNAREA OBŞTEASCĂ- compusă din
boieri şi înalţi funcţionari, adopta legile şi prezenta domnului
rapoarte despre starea ţării
• Puterea judecătorească- ORGANELE DE JUDECATĂ-
Înaltul Divan Domnesc- instanţa supremă, organizat corpul
de avocaţi şi serviciul procuraturii
 REGULAMENTELE ORGANICE
• SISTEMUL FISCAL-impozit unic- ,, capitaţia’’,
desfiinţate vămile interne, adoptat principiul
bugetului
• MODERNIZAREA INSTITUŢIILOR- reorganizarea
învăţământului, reînfiinţarea armatei naţionale,
îmbunătăţirea unor servicii publice: sanitar, poştă,
pompieri, înfiinţarea Arhivelor Statului
• ASPECTE NEGATIVE se păstrau vechile privilegii ale
boierilor şi clerului, scutite de impozite, nu se rezolva
problema agrară
• Au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi
1832 în Moldova
• Au deschis calea unor profunde transformări, dar şi
dreptul de imixtiune a Imperiului otoman şi ţarist în
problemele interne ale Principatelor Române
 CONCLUZII
• Pierderile teritoriale, modificările intervenite
afectează instituţiile fundamentale- domnia,
sfatul domnesc, sistemul administrativ – politic
• Sub aspect economic şi politic secolul fanariot a
reprezentat un regres evident, ceea ce a dus la
izbucnirea mişcărilor din 1821
• Revenirea la domniile pământene şi elaborarea
Regulamentelor Organice constituie o nouă etapă
în evoluţia Principatelor Române în secolul al XIX-
le