Pachete de instruire pentru profesionistii din sanatate in vederea

imbunatatirii accesului si calitatii serviciilor de sanatate pntru migranti si

minoritati etnice, inclusiv populatia roma

MODULUL SUPLIMENTAR 2: PROBLEME SPECIFICE

DE SANATATE

Unitatea 4. Sanatatea sexuala si reproductiva

Elaborat de:Victoria Lopez Ruiz, Scoala Andalusiana de Sanatate Publica, 2015

Adaptat de: Alexandra Cucu, INSP
Tradus de: Silvia Teodorescu
2015
 Definitia sanatatii sexuale

Caracteristici ale sănătății reproductive și sexuale ale migranților și ale minorităților etnice

Sanatatea perinatala

Accesul la screeningul pentru cancer

Populatia roma

Mutilarea genitala feminina

"... O stare de bunăstare fizică, emoțională, mentală și socială în raport cu
sexualitatea; aceasta nu este doar absența bolii, disfunctiilor sau infirmitatii.
Sănătatea sexuală necesită o abordare pozitivă și de respect pentru sexualitate și
relațiile sexuale, precum și posibilitatea de a avea experiente sexuale placute si
sigure, fără constrangeri, discriminare și violență. Pentru ca sănătatea sexuală să
fie atinsa și menținuta, drepturile sexuale ale tuturor persoanelor trebuie să fie
respectate, protejate și împlinite. "(WHO, 2006)
 Rate ridicate de sarcinii nedorite

Număr mare de sarcini insuficient controlate

Mortalitate neonatala crescuta

Accesarea greoaie a programelor de screening pentru cancerul de col, uterin și de sân

Creșterea numărului de ITS

Vârstă fragedă la prima sarcina si sarcini multiple în Populația Roma

Keygnaert I et al. 2014; De Graaf JP, et al. 2013
Factori posibili ce afecteaza sanatatea sexuala si reproductiva a migrantilor

 Valorile anterioare și experiențele de imigrare:

o Nivelul de educație.
o Acceptarea culturală și religioasă a planificarii familiale și a
locului de origine.
o Accesarea contracepției..

 Dificultăți din mediul nostru:

o Lipsa de informații cu privire la
contracepție
o Bariere de acces la planificarea
familială, si serviciile de ocupare a fortei
de munca

UNFPA-IOM Expert Group meeting New York, Mai 2006.

 Factori important de a controlat la consultatia unei femeie cu antecedente de
migrare

 Țările de origine și ultimul  Factori de stres

sejur
 Țările pe care indivizii le-au
tranzitat
 Durata șederii în țară
 Caracteristicile locuinței și
locatarilor
 Bolile transmisibile cele mai
frecvente în rândul populației
migrante (TBC, ITS, HBV si
VHC, HIV)
 Statutul activității fizice și
ocupării forței de muncă
 Starea de vaccinare
(vaccinarea înregistrata)
 Istoria exhaustiva obstetricala
 Istoria ginecologica de ITS,
EIP
 Planificarea familială
 Accesul la programele de
screening-ul al cancerului
 “PARADOXUL
EPIDEMIOLOGIC”

Migranții nu sunt dezavantajati în mod obligatoriu din punct de

vedere ai factorilor de risc pentru problemele de sănătate sexuală și
reproductivă

 Sugarii migranților nord-africani sunt raportati a avea greutatea la nastere

mai mare decat omologii lor din Belgia (Vahratian et al., 2004)
 Migrantii din Asia, Africa de Nord și sub-sahariana au un risc mai mare de
mortalitate feto-infantilă decât "majoritatea" care a primit aceste populații, iar
migranții asiatici și africani sub-saharieni au risc mai mare de nastere
prematura

EAT/UNFPA. 2006.
Gagnon a J, Zimbeck M, Zeitlin J, Alexander S, Blondel B, Buitendijk S, et al. Migration to western industrialised
countries and perinatal health: a systematic review. Soc Sci Med [Internet]. 2009 Sep;69(6):934–46
Femeile imigrante din tari non europene sunt mai rar testate pentru cancerul de
col uterin și de sân

Participarea femeilor olandeze la depistarea cancerului de san in 2007-2008

a fost ridicata (83%). Ratele de participare pentru femeile migrante ce provin
din Africa, Asia sau America Latină (63%), femeile din Turcia (62%) și mai
ales femeile marocane (54%), au fost semnificativ mai mici (Vermeer și col.
2009)
Source: Sanz-Barbero, B; Regidor, E; Galindo, S. Impact of geographic origin on gynecological cancer
screening in Spain. Rev. Saúde Pública[online]. 2011, 45(6):1019-26; Lasch, V; Maschewsky- Schneider, U.;
Sonntag, U. Equity in Access to Health Promotion, Treatment and Care for All European Women. The European
Women´s health Network (EWHNET). 2010
Femeile imigrante din tari non europene sunt mai rar testate pentru cancerul de
col uterin și de sân

Participarea femeilor olandeze la depistarea cancerului de san in 2007-

2008 a fost ridicata (83%). Ratele de participare pentru femeile migrante ce
provin din Africa, Asia sau America Latină (63%), femeile din Turcia (62%)
și mai ales femeile marocane (54%), au fost semnificativ mai mici (Vermeer
și col. 2009)
Sanz-barbero, B et al. 2011; Lasch, V et al. (EWHNET). 2010.
 Mutilarea genitala feminina

Toate procedurile care implică îndepărtarea

parțială sau totală a organelor genitale feminine
externe sau alte leziuni la organele genitale
feminine din motive culturale și alte motive non-
terapeutice

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza

ca aproximativ 100-140 milioane
femei din intreaga lume au fost supuse MGF. FGM
a fost documentată în 28 de țări din Africa și în
câteva țări din Asia și Orientul Mijlociu.

World Health Organization, 2008.

Mutilarea genitala feminina

World Health Organization, 2008.

 Riscurile asupra sanatatii ale FGM
 Riscuri imediate: durere severă, hemoragie, tetanos și alte infec ții, septicemia sau chiar
deces
 Pe termen mai lung:
o Infectii recurente ale tractului urinar și infec ții pelviene
o Dificultate sau anularea menstruatiei
o Dificultăți la naștere
o Fistule
o Sensibilitate sexuală redusă
o Durere în timpul relatiilor sexuale
o Tulburări de comportament
o Sentimente de incompletitudine, anxietate si depresie, iritabilitate și suferinta cronica,
frigiditate, conflicte conjugale sau chiar psihoze
Guidance from the British Medical Association. 2011.
Riscurile asupra sanatatii ale FGM
Immediate risks: severe pain, haemorrhage, tetanus and other infections,
septicaemia or even death
In the longer term:
o Recurrent urinary tract infections and pelvic infections
o Difficulty with voiding or menstruating
o Difficulties with childbirth due
o Fistulas.
o Sexual sensitivity reduced
o Painful in sexual relaciones
o Behavioural disturbances
o Feelings of incompleteness, anxiety and depression, and suffer chronic irritability,
frigidity, marital conflicts, or even psychosis
Vissandjée B et al, 2014; Guidance from the British Medical Association. 2011.
 Populatia Roma
Orice discuție despre sănătatea reproductiva a romilor trebuie să țină seama de practica de
sterilizare forțată a femeilor de etnie romă, raspandita in unele tari, dar si de efectul său posibil
asupra comportamentului actual

• Avorturile au fost mai frecvente decât în ​

populația majoritară (2.41 avorturi la o
femeie, cu 33% dintre femei care au avut
mai mult de trei)
• Doar 61% folosesc contraceptive regulat
• Femeile rome au avut prima sarcină
precoce.

Hajio S,. Et al. 2000;

 Intervențiile asupra sănătatii
sexuale si a reproducerii ar
trebui să provină dintr-o
abordare holistică și pozitivă
și sa abordeze, de asemenea
promovarea sanatatii sexuale la
adolescenti, femei fără copii,
bărbați, bătrâni, LGBT și
MSWs.

http://whqlibdoc.who.int/hq/2010/WHO_RHR_HRP_
10.22_eng.pdf?ua=1
Caracteristici ale sanatatii reproductive si sexuale la populatia
roma din Romania
Caracteristici ale sanatatii reproductive si sexuale la populatia roma din
Romania

 populația roma este o populație mai tânără

Ponderea nașterilor
decat populatia generala
 Exista traditia mariajelor intre adolescenti: 28%
din fetele 15-19 ani sunt casatorite
 Profilul fertilitatii este unul precoce: varsta
medie a primei nasteri mult mai scăzută decăt
în populația generală -16-19 ani
 indicele de fertilitate este mai mare decat în
populația generală 1,74 fata de circa 1,2
copii/femeie de vârstă fertilă

Sursa: Raport INSP, 2015

Caracteristici ale sanatatii reproductive si sexuale la populatia roma din
Romania
Pe fondul comportamentelor sexuale traditionale (in cadrul mariajului) si al acoperirii
reduse cu asigurari de sanatate majoritatea femeilor nu merg la control ginecologic
In sarcina majoritatea merg la medic dar exista si exceptii (10%) care ajung la medic cu
prilejul nasterii

Controale ginecologice in general Controale ginecologice in sarcina

Sursa: Raport INSP, 2015

Caracteristici ale sanatatii reproductive si sexuale la populatia roma din
Romania examene profilactice
Pe fondul comportamentelor sexuale traditionale (in cadrul mariajului) si al acoperirii reduse cu asigurari de
sanatate majoritatea femeilor nu merg la control ginecologic

Motivul pentru care femeile nu au făcut control ginecologic

Sursa: Raport INSP, 2015

Caracteristici ale sanatatii reproductive si sexuale la populatia roma din
Romania examene profilactice
Exista o lipsă de informare si o proportie redusa a femeilor care au efectuat examene de
screening: - - testul Babeș Papanicolau = 28% dintre femeile care au auzit de test
-mamografie = 7% din respondente l-au şi efectuat .

Examenul Babes Papanicolau Examen mamografic

Sursa: Raport INSP, 2015

 Caracteristici ale sanatatii reproductive si sexuale la populatia roma din
Romania examene profilactice
Comportamentul privind alăptarea: femeile rome și-au păstrat comportamentul tradiţional
copii alăptați = 89% ; alăptat cel puțin 6 luni =80% au alăptat cel puțin 6 luni, 25% până la 1 an și 46% mai
mult de 1 an.

Comportamentul referitor la alăptare Durata în luni a alăptării

Sursa: Raport INSP, 2015

Caracteristici ale sanatatii reproductive si sexuale la populatia roma din
Romania examene profilactice

Motivele neutilizării metodelor contraceptive Utilizarea serviciilor de planificare familială

Sursa: Raport INSP, 2015

 Activitate (1)
Clasa este împărțită în patru grupe.
Fiecare grup se ocupă cu una dintre unitățile modulului, (care constă
din boli cronice, boli transmisibile, de sanatate mintala si sanatatea
sexuala si reproductiva).
 Activitate (2)
În fiecare dintre grupuri membrii discuta experiențele lor din practica
clinică în funcție de subiectul care le este atribuit. Este vorba despre
schimbul de experiență pe care l-au considerat interesant sau dificil,
incidente critice, experiente, etc. ... într-o practică interculturala.
Fiecare grup va trebui să aleagă una dintre experiențele prezentate de
către membrii grupului.
Activitate (3)
În cele din urmă, experiența aleasă trebuie să fie prezentata la clasa *
răspunzând la următoarele întrebări:
o De ce credeți că această experiență ar fi interesanta?
o Care părți ale actiunilor tale, sau ale colegilor, ați schimba? Crezi că sunt
lucruri care ar putea fi îmbunătățite?
o Care lucruri credeți că au fost făcute bine?
Va multumim si asteptam intrebari…

Imagini: Andalusian Childhood Observatory (OIA, Observatorio de la Infancia de Andalucía)

2014; Josefa Marín Vega 2014; RedIsir 2014; Morguefile 2014.
 Bibliografie:
• Keygnaert I, Guieu A, Ooms G, Vettenburg N, Temmerman M, Roelens K. Sexual and reproductive health of migrants: does the EU care? Health Policy
[Internet]. Elsevier Ireland Ltd; 2014;114(2-3):215–25.
• De Graaf JP, Steegers E a P, Bonsel GJ. Inequalities in perinatal and maternal health. Curr Opin Obstet Gynecol [Internet]. 2013 Apr;25(2):98–108
• Carballo, M. Female migrants, Reproductive Health, HIV/AIDS & The Rights of Women. UNFPA-IOM Expert Group meeting New York, Mai 2006.
• Mora, L. Gender, reproductive rights and international migration. -EAT/UNFPA. 2006.
• Gagnon a J, Zimbeck M, Zeitlin J, Alexander S, Blondel B, Buitendijk S, et al. Migration to western industrialised countries and perinatal health: a systematic
review. Soc Sci Med [Internet]. 2009 Sep;69(6):934–46.
• Sanz-barbero, B; Regidor, E; Galindo, S. Impact of geographic origin on gynecological cancer screening in Spain. Rev. Saúde Pública[online]. 2011,
45(6):1019-26 .
• Vissandjée B, Denetto S, Migliardi P, Proctor J. Female Genital Cutting (FGC) and the ethics of care: community engagement and cultural sensitivity at the
interface of migration experiences. BMC Int Health Hum Rights [Internet]. 2014 Jan;14:13.
• Lasch, V; Maschewsky- Schneider, U.; Sonntag, U. Equity in Access to Health Promotion, Treatment and Care for All European Women. The European
Women´s health Network (EWHNET). 2010.
• Saadi A, Bond B, Percac-Lima S. Perspectives on preventive health care and barriers to breast cancer screening among Iraqi women refugees. J Immigr
Minor Health [Internet]. 2012 Aug [cited 2014 Dec 6];14(4):633–9
• Gagnon a J, Zimbeck M, Zeitlin J, Alexander S, Blondel B, Buitendijk S, et al. Migration to western industrialised countries and perinatal health:
a systematic review. Soc Sci Med [Internet]. 2009 Sep;69(6):934–46
 Bibliografie:
• World Health Organization. Eliminating Female genital mutilation: An interagency statement OHCHR, UNAIDS, UNDP, UNECA, UNESCO, UNFPA, UNHCR,
UNICEF, UNIFEM, WHO. Geneva: World Health Organization, 2008. Available from:
http://www.un.org/womenwatch/daw/csw/csw52/statements_missions/Interagency_Statement_on_Eliminating_FGM.pdf
• Female Genital Mutilation: Caring for patients and safeguarding children. Guidance from the British Medical Association. 2011. Available from:
http://www.bma.org.uk/images/FGMJuly06_tcm41146715.pdf#sthash.QIF4PqaH.dpuf
• Hajio S, Mckee M. The health of the Roma people : a review of the published literature. J Epidemiol Community Heal. 2000;54:864–9.
• World Bank Romania “Diagnostics and policy advice for supporting roma inclusion in Romania,”
http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/romania/OutputEN.pdf
• INSP - Raport de cercetare realizat în cadrul proiectului ”Întărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
rome”, finanţat prin Grant Norvegian 2009-2014, Bucuresti 2015
• INSP ROMANIA Profilul stării de sănătate pe baza indicatorilor comunitari ECHI
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/SINTEZA_ECHI_2012-2.pdf
© Uniunea Europeana, 2015
Pentru orice reproducere a informatiei text sau multimedia care nu intra sub incidenta siglei © Uniunii
Europene, trebuie ceruta permisiunea in mod direct de la detinatorii de copyright.

© Ilustratiile de pe coperta: Observatorio de la Infancia de Andalucía, Escuela Andaluza de Salud

Pública. Junta de Andalucía.

Migrants & Ethnic Minorities

Training Packages

Finantat de catre Uniunea Europeana prin Programul UE de Sanatate (2008-2013) in cadrul contractului
de servicii cu Agentia Executiva pentru Consumatori, Sanatate, Agricultura si Aliment (Chafea) care
functioneaza sub mandatul Comisiei Europene. Constinutul acestui raport reprezinta punctele de
vedere ale Scolii Andaluze de Sanatate Publica (EASP) si sunt numai responsabilitatea acesteia; nu
poate reflecta in nici un fel punctele de vedere ale Comisiei Europene si/sau Chafea sau ale oricarui alt
organism al Uniunii Europene. Comisia Europeana si/sau Chafea nu garanteaza acuratetea datelor
incluse in acest raport, in consecinta nici nu accepta responsabilitatea utilizarii lor de catre terti.