Teorii, modele,concepte de

ingrijire

Daniela Davidescu ,AML, 2018

 Florence Nightingale

• precursoarea serviciului sanitar modern

• a fost nu numai prima infirmieră modernă,
dar și un statistician important
 Florence Nightingale
• spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat
în instituții de tratament adecvate, dotate din
punct de vedere sanitar și cu personal de
specialitate gata oricând să îngrijească
bolnavii.
• Datorită altruismului și personalități sale, F. N.
și-a consacrat întreaga viață ajutorării
bolnavilor din spitale.
 Florence Nightingale
• Părinții ei, William și Fanny Nightingale, făceau
parte din acea categorie de oameni înstăriți,
cu proprietăți imobiliare, deschiși călătoriilor.
• La 12 mai 1820 se naste la Florenta : Florence
• Florence petrecea foarte mult timp
studiind latina, matematica și filosofia.
 Florence Nightingale
• Dorința de a-și ajuta semenii a apărut din
adolescență, confirmarea fiind însemnările ei
din jurnalele acelei vremi.
• Se simțea limitată și inutilă și își căuta ocupații
care să ofere un sens vieții. Aceste dorințe
puternice contraveneau planurilor mamei
sale, care ar fi dorit s-o mărite.
 Florence Nightingale
• Anul 1837 a fost decisiv în viața ei. Așa cum
reiese din însemnările sale din 17 februarie,
Florence a avut o revelație: Dumnezeu mi-a
vorbit și m-a chemat în slujba Lui.
• Aflarea veștii că Florence va deveni infirmieră
a avut consecințe violente. În perioada
victoriană, infirmierele erau desconsiderate
de către clasa burgheză, spitalul nu era nici pe
departe cel mai indicat loc pentru o viitoare
doamnă de societate.
 Florence Nightingale
• Contribuția cea mai cunoscută a lui Florence a
avut loc în timpul războiului din Crimeea.
• Condițiile din spitalele pentru soldații englezi
răniți în Crimeea, descrise de primul reporter
de război din istorie, William Russell, erau
înfricoșătoare - lipsea îngrijirea medicală de
specialitate iar igena era inexistentă.
 Florence Nightingale
• însoțită de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a
ajuns la spitalul de pe front pe 21 octombrie1854

• Acolo au descoperit soldații răniți rău îngrijiți de personalul

medical complet demoralizat .
• Pe deasupra, era o lipsă de medicamente, igiena era neglijată,
iar infecțiile în masă erau răspândite, multe fiind fatale.
• Nu exista echipament pentru prepararea mâncării pentru
pacienți.
• Doctorii britanici desconsiderau aportul infirmierelor în
recuperarea postoperatorie a răniților.
 Florence Nightingale
• Florence și colegele ei au început prin curățirea
temeinică a spitalului și a echipamentului,
precum și prin reorganizarea îngrijirii pacienților
• în perioada în care s-a aflat la Scutari, rata
mortalității nu a scăzut, ba din contră, a început
să crească, fiind cea mai mare dintre spitalele
din regiune.
• În timpul primei sale ierni la Scutari au murit
4077 de soldați,
 Florence Nightingale
• În spital condițiile erau mizerabile din cauza
suprapopulării, ventilației proaste și a lipsei
grupurilor sanitare. O comisie sanitară a
guvernului britanic a fost trimisă la un
moment dat și a reglat aceste aspecte.
Mortalitatea a fost redusă.
• Nightingale a continuat să creadă că rata de
mortalitate a crescut din cauza alimentației
proaste și supraîncărcării cu soldați.
Florence Nightingale
 Florence Nightingale
• După ce s-a întors din Marea Britanie, ea a început să
colecteze dovezi pentru a le prezenta Comisiei Regale
pentru Sănatate în Armată pentru a demonstra că
majoritatea soldaților au fost omorâți de condițiile
proaste din spitale.
• Aceasta experiență a influențat-o și mai târziu în
carieră, ea susținând mereu importanța condițiilor de
trai.
• A contribuit la reducerea mortalității în armata
britanică pe timp de pace, îndreptând atenția asupra
aspectelor ce țin de igiena în spitale.
Florence Nightingale
 Florence Nightingale
• O dată cu mărirea numărului de răniți aduși de pe front,
spiritul organizatoric al Florencei a fost apreciat de către
doctori.
• În acea perioadă, ea și-a dobândit numele de "Lady
with the Lamp" (Femeia cu lampa), deoarece personalul
infirmier făcea turul de noapte al saloanelor.
• Totuși, în momentul în care spitalul a început să
funcționeze normal, ea s-a îmbolnăvit atât de grav,
încât, după revenirea în Anglia, la vârsta de 37 de ani, a
rămas paralizată la pat.
Florence Nightingale
 Florence Nightingale
• a elaborat o ierarhie revoluționară pentru
acele timpuri, privind
1. igena,
2. hrana,
3. iluminatul încăperilor
4. îngrijirea sugarilor.
 Florence Nightingale
• și-a depășit invaliditatea, și a condus acțiunea de
organizare a spitalelor de garnizoană din Anglia, a creat
un sistem de sănătate
• I-au cerut părerea miniștri, generali și directori, iar ea
le-a răspuns cu același profesionalism.
• A ajuns astfel, de-a lungul vieții, să scrie peste 17.000 de
scrisori, ceea ce-i conferă un loc înalt în istoria
epistolografiei.
Datorită ei, s-a înființat Academia Medicală
Militară și Școala de infirmiere de pe lângă Spitalul Sf.
Thomas.
 Florence Nightingale
• In anul 1901și-a pierdut definitiv vederea,
ceea ce a împiedicat-o să mai poarte
corespondență.
• Șase ani mai târziu, ca recunoaștere a
activității sale, i s-a acordat Ordinul pentru
merite deosebite.
• Florence Nightingale a murit pe 13
august 1910
 Virginia Henderson
• Virginia Avenel Henderson (1897 – 1996),
adesea menționată ca „prima doamnă a
asistenței medicale”, este cunoscută pentru
aportul ei la dezvoltarea teoriei nursingului.
• A absolvit Școala Armata de Nursing.
Virginia Henderson
 Virginia Henderson
• Teoria ei conform căreia asistentele medicale ar
trebui să ajute pe toată lumea în căutarea unei
sănătăți mai bune, în general, este recunoscută
ca o contribuție majoră la practica de nursing.
• este considerată de mulți cea mai importantă
figură a nursingului secolului XX, impunându-se
prin scrierile sale care stabileau concepțiile
privind activitatea asistentei medicale în
îngrijirile specifice acordate bolnavului și familiei.
 Virginia Henderson
• Virginia Henderson a descris rolul asistentei
medicale ca fiind
1. substitutiv (înlocuind persoana),
2. suplimentar (ajutând individul)
3. complementar (lucrând cu individul).
Asistenta face pentru alții ceea ce ar face aceștia
dacă ar avea puterea, dorința și cunoștințele
necesare”.
 Virginia Henderson
• În jurul vârstei de 60 de ani, a finalizat lucrarea
sa de baza intitulată „Principii fundamentale
ale îngrijirii bolnavului”, cunoscută în întreaga
lume.
• nevoia fundamentală este o necesitate vitală,
esențială ființei umane pentru asigurarea stării
de bine din punct de vedere fizic și mental.
 Virginia Henderson
• Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. nevoia de a respira si de a avea o buna circultie;

2. nevoia de a se alimenta și hidrata;
3. nevoia de a elimina;
4. nevoia de a se mișca, a păstra o bună postură;
5. nevoia de a dormi, a se odihni;
6. nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca;
7. nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale;
8. nevoia de a fi curat, a-și proteja tegumentele si mucoasele;
9. nevoia de a evita pericolele;
10. nevoia de a comunica;
11. nevoia de a acționa după credințele sale și valorile sale;
12. nevoia de a se realiza;
13. nevoia de a se recrea;
14. nevoia de a învăța cum sa-ti pastrezi sanatatea.
 Virginia Henderson
• “Unicul rol al asistentei,este de a ajuta individul
sanatos sau bolnav in realizarea acelor activitati
care contribuie la sanatatea sau recuperarea
lui,la o moarte linistita(activitati pe care le-ar
face neajutat daca ar avea puterea,vointa sau
cunostintele necesare).Deci rolul asistentei este
de a ajuta pacientul,de a ajuta individul sa
devina cat mai repede posibil independent de o
astfel de asistenta.”
 Callistra Roy
• “asistența medicală se concentrează asupra
persoanelor,asupra modului în care acestea
acționează pentru a-si mentine sanatatea si
funcțiile la nivel înalt”
Callistra Roy
 Dorothea Orem
• “Ingrijirea realizata de asistenta medicala este
o concentrare speciala a nevoilor individului
de autoingrijire si de coordonare a lor in
vederea mentinerii vietii si sanatatii si
recuperarii dupa boala”
Dorothea Orem
 Dorothy Johnson
• “Ingrijirea realizata de asistenta medicala este
o forta externa care conserva organizarea si
integrarea comportamentului pacientului la un
nivel optim de sanatate fizica si psihica in
starea de boala in care se gaseste”
Dorothy Johnson