UNIVERISTATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializare: Geografia Turismului

Organizarea și efectuarea
observațiilor meteorologice
într-o stație meteorologică

Student: Dicu Răzvan-Gabriel

Grupa: 106
 Cuprins

1. Definiție.............................................................3
2. Observațiile meteorologice...............................4
3. Biroul stației......................................................5-8
4. Platforma meteorologică..................................9-11
5. Organizarea platformei meteorologice.............12
6. Metodele de observații.....................................13-15
7. Standardul efectuării observațiilor....................16
8. Stațiile meteorologice automate.......................17-18
9. Bibliografie........................................................19 2
 Definiție

Observațiile meteorologice reprezintă evaluarea sau

măsurarea unui sau mai multor elemente meteorologice, în
condiţii de reprezentativitate şi la ore (termene) standard
pentru a fi comparabile cu cele din întreaga reţea de staţii
meteorologice 3
 Observațiile
meteorologice
Observațiile meteorologice s-au realizat din cele mai
vechi timpuri. Din necesitatea de a compara măsurătorile
efectuate, s-a hotărat că toate stațiile meteorologice să
lucreze după același sistem. Rețeaua de stații
meteorologice s-a dezvoltat rapid, având ca for unic de
coordonare a observațiilor Organizația Meteorologica
Mondială.

4
 Biroul staţiei

Reprezintă locul unde sunt amplasate barograful şi barometrul

cu mercur (aparate pentru măsurarea presiunii atmosferice) și
unde se realizează o serie de observații

5
Barograf

6
Barometru cu mercur

7
În biroul stației se efectuează o serie de observaţii:

• prelucrarea primară a datelor provenite din observații;

• descifrarea diagramelor de la înregistratoare şi aplicarea, după caz,
a corecțiilor la valorile citite;
• transcrierea datelor de observaţie în registre şi tabele meteorologice;
• verificarea exactităţii datelor înregistrate şi prelucrate
• transmiterea codificată a datelor de observaţie la Centrul Meteorologic
Regional (CRM) la care este arondată staţia şi ulterior la ANM, Bucureşti.
8
 Platforma meteorologică
reprezintă o suprafață de teren
special amenajată pe care
se efectuează la stații cea mai mare
parte a observațiilor meteorologice
.
Liniile
reprezinta trasee paralele
pozitionate de la nord la sud pe
care sunt amplasate aparatele
meteorologice dupa un
regulament international.

9
 Platformele pot fi clasificate în:

-platforme meteorologice standard;

-platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop
(de monitorizare a fenomenelor meteorologice şi agrometeorologice, pentru cercetări fe
nologice; pentru cercetări topoclimatice, didactice etc.);
-platforme meteorologice în staționar;
-puncte de observaţii.

10
 • Iarba trebuie tunsă ori de câte ori este nevoie;
• Accesul la instrumente se
face numai pe latura dinspre nord;
• Intrarea pe platformă este interzisă peroanelor
neautorizate;
Reguli
de întreținere a platformei • Platforma este împrejmuită cu
meteorologice un gard din plasă de sârmă cu grilă mare (10/10
cm) și înălțime de 2m pentru a permite circulația
liberă a aerului și pentru a asigura securitatea
intrumentelor;
• Alegerea locului de organizare a platformei
meteorologice trebuie omologată de către
inspectorii de specialitate.

11
 Organizarea platformei meteorologice

Amplasarea platformei meteorologice se face în condiții reprezentative, fiind necesar ca aceasta să fie cât
mai degajată, pentru a evita influența indusă de obstacolele minore sau majore care ar putea determina
modificări;

Suprafața platformei trebuie să fie perfect orizontală, fără denivelări, astfel încât să se asigure o distribuție
uniformă pe sol a radiației solare și în sol a umidității, în regim natural;

Dimensiunile platformei meteorologice:

- platforma meteorologică standard are forma unui pătrat cu latura de 26/26 m și este orientată pe direcția
nord-sud și est-vest;

- când în perimetrul său este inclus complexul de instrumente actinometrice, platforma are forma unui
dreptunghi cu latura de 36/26 m (latura de 36 m orientare nord-sud iar cea de 26m est-vest);

- la stațiile meteorologice cu program redus de observații sau la cele școlare, platforma are tot forma unui
12
dreptunghi dar cu dimensiuni de 20/16 m.
 Metodele de observații

Principalele metode de observaţii a elementelor meteorologice sunt:

metoda instrumentală şi metoda observațiilor vizuale. Pentru fiecare
element meteorologic au fost imaginate şi construite instrumente şi
aparate de măsură care sunt utilizate în toate staţiile meteorologice de pe
suprafata Globului.

13
 Observațiile vizuale

Se efectuează cu ochiul liber, asupra Soarelui și a diferitelor fenomene

atmosferice precum: nebulozitatea atmosferică, starea solului,
furtuni, uragane, viscole, fenomene orajoase etc.

14
 Observațiile instrumentale

Se efectuează cu ajutorul instrumentelor

sau aparatelor de măsură și pot fi
cu citire directă și înregistratoare.

15
  la orele 0, 6, 12, 18 se execută rondul preliminar, se sunt
efectuate determinări asupra vântului, nebulozităţii şi
temperaturii solului;
 la orele 6, 18- este verificată starea solului;

Standardul  la orele 1, 7, 13, 19 se determină temperatura aerului, umezeala

aerului; sunt citite următoarele instrumente: termograful,

efectuării higrograful, pluviograful; se marchează semnele pe diagramele

diferitelor aparate înregistratoare; se citeşte barometrul şi

observaţiilor barograful; se determină vizibilitatea şi fenomenele

atmosferice;
 la orele 13, 19 sunt schimbate diagramele aparatelor
înregistratoare;
 la orele 7 - 19 este înlocuit colectorul pluviometrului şi se
măsoară cantitatea de precipitaţii atmosferice.

16
Stațiile meteorologice
automate

Aparate complexe care măsoară şi transmit

automat valoarea unor elemente meteorologice.
Asemenea staţii se instalează de obicei în locuri
greu accesibile

17
 Avantajele stațiilor meteorologice automate

-permit efectuarea de masurători ale parametrilor meteorologici ca și a altor parametri,

cum sunt cei ce caracterizează calitatea aerului, în zone greu accesibile;

-datorită noilor generații de senzori, precizia datelor obtinuțe este crescută, iar gama
parametrilor ce pot fi masurași este mult lărgită;

-oferă posibilitatea obținerii și prelucrării unui volum mult mai mare de date datorită legării
acestor stații la un calculator și, de asemenea, transmiterea în timp real a datelor la centrele de
colectare;

-sunt utile pentru urmărirea unor fenomene cu dinamică rapidă și pentru avertizări prin efectuarea
observațiilor la intervale de timp scurte sau în mod continuu. 18
 Bibliografie

• Ciulache S., 1973, Meteorologie,

manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti.

19
Vă mulțumesc!

20