UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Licenta - Geografie

ORGANIZAREA SI EFECTUAREA OBSERVATIILOR

C
METEOROLOGICE – LINIA 2

PROIECT LA DISCIPLINA METEOROLOGIE

SEMINAR

BUCURESTI
Student: DOBRE Maria-Andra
Noiembrie 2023 Grupa 102
 Cuprins academic
• Introducere……………………………………………………………………………………..
• Cap. 1 ………………………………………………………………………………….
1.1 Caracteristicile liniei 2……………………………………………………………………………………………………
1.2 Elemente meteorologice determinate…………………………………………………………………………………….
1.3 Caracteristicile elementelor meteorologice………………………………………………………………………………
1.3.1 Temperatura aerului……………………………………………………………………………………..
1.3.2 Umiditatea aerului……………………………………………………………………………………….

• Cap. 2 Instrumente amplasate………………………………………………………………....

2.1 Adapostul meteorologic
2.2
Termometrele……………………………………………………………………………………………………………..
2.3
Psihrometrul………………………………………………………………………………………………………………
2.4 Higrometrul……………………………………………………………………………………………………………....
2.5 Termograful………………………………………………………………………………………………………………
• Cap. 3 Citire……………………………………………………………………………….......
• Concluzie………………………………………………………………………………………
• Bibliografie…………………………………………………………………………………….
Introducere Adapostul de rezerva

• Linia 2 este destinate adaposturilor

meteorologice ce servesc pentru
protectia impotriva radiatiei solare a
precipitatiilor si a vantului, a
instrumentelor si aparatelor cu care se
determina temperature si umeazeala
aerului

Adapostul Adapostul
psihometric Fig 1. Sursa: Ciulache – pentru
“Meteorologie si Climatologie” aparatele
inregistratoare
Cap 1. (1.1) Caracteristicile Liniei 2
• Distanta amplasamentului: la 8 m din
partea Nordica
• Distanta dintre instrumente:
• Intre gardul din Vest si adapostul
psihometric este o distanta de 7,5 m
• Intre adapostul psihometric si adapostul
pentru aparatele inregistratoare este o
distanta de 5,5 m
• Intre adapostul pentru aparetele Fig 2. Sursa: Ciulache – “Meteorologie si Climatologie”
inregistratoare si locul pentru adapostul de
rezerva este o distanta de 5,5m
• Intre locul pentru adapostul de rezerva si
gardul din Est este o distanta de 7,5 m
Cap. 1.2 Elemente meteorologice determinate pe
Linia 2
Temperatura Aerului.

Acest element meteorologic se determina

cu ajutorul termometrelor de maxima si de
minima si se inregistreaza cu ajutorul
termografului

Fig 3-8. Sursa: Ciulache – “Meteorologie si Climatologie”

Umiditatea Aerului.

Acest element meteorologic se determina

cu ajutorul psihometrului si higrometrului
si se inregistreaza cu ajutorul
higrografului.
 Temperatura Aerului Umiditatea Aerului

Temperatura este caracteristica fizica a Umiditatea este caracteristica a aerului de a

diferitelor sisteme reprezentand gradul de contine vapori de apa. Unitatea de masura
incalzire sau racire in functie de energia practica este procentul.
primita sau cedata
Marimile care defines umezeala aerului:
Temperatura Aerului reprezinta gradul de • Tensiunea vaporilor de apa
incalzire al acestuia, fiind determinate de • Umezeala relativa
radiatia solara • Umezeala absoluta
Se masoara in: • Umezeala specifica
• Grade Celsius: ℃ • Coeficientul amestecului
• Grade Fahrenheit:℉ • Deficitul de saturatie
• Grade Kelvin: K • Temperatura punctului de roua
Cap. 1.3 Caracteristicile elementelor Meteorologice
• 1.3.1 Temperatura aerului
• Temperatura aerului atmosferei este determinate de radiatia solara. Razele soarelui incalzesc mai intai
pa,antul care degaja caldura, incalzind aerul.
• Temperatura aerului atmospheric variaza in functie de mai multi factori:
• Latitudine
• Anotimpuri
• Diferenta dintre Zi/Noapte
• Altitudine (la 1000m, temp. scade cu 6 grade Celsius)
• Incalzirea diferita a apei fata de suprafetele terestre
• Vanturi Fig 9. Sursa:xdocs.ro
• Curentii Marini

• Variatia Zilnica se caracterizeaza printr-o maxima in jurul orelor 16 si o nimina inainte de rasaritul Soarelui
(orele 4-5). Diferenta dintre temperatura maxima si cea minima se numeste amplitudine diurna.
• Variatia Anuala se caracterizeaza printr-un maxim in luna iulie si un minim luna ianuatie (pentru emisfera
Nordica)
 Cap. 1.3 Caracteristicile elementelor Meteorologice
• 1.3.2 Umiditatea Aerului
Marimile care defines umezeala aerului:
1. Tensiunea Vaporilor de apa – presiunea partiala ce revine a vaporilor de apa
dintr-un volum de aer.
2. Umezeala Relativa – raportul dintre tensiunea masurata, creala si cea maxima,
de saturatie, considerate la temperature din momentul observatiei
3. Umezeala Absoluta - cantitatea de vapori de apa pe care o cintine in metri cubi
de aer la o anumita temperatura
4. Umezeala Specifica - cantitatea de vapori de apa pe care o contine 1kg de aer
umed.
5. Coeficientul Amestecului – cantitatea de vapori de apa, exprimata in grame
existenta intr-un gram de aer uscat.
Fig 10. Sursa: proiect-chimie.weebly.com
6. Deficitul de saturatie – diferenta dintre cantitatea de vapori care se afla intr-un
volum de aer si cant. Necesara
7. Temperatura punctului de roua – temperatura la care vaporia de apa dintr-un
volum de aer produc saturatia acestuia, vaporia de aer suferind o transformare
din gaz in lichid.
 Cap. 2 Instrumente Amplasate Adapostul propiu-zis este o
cutie de lemn cu peretii
• 2.1 Adapostul Meteorologic confectionati din jaluzele
Pentru fiecare platforma meteorologica subtiri, inclinate la 45 de grade
trebuie sa existe doua adaposturi pentru a permite circulatia
libera a aerului.
• In primul se instaleaza psihometrul de
statie cu ventilatie artificiala, Adapostul este vopsit in alb la
termometrele de maxima si minima, un exterior si in negru la interior.
higrometru de serviciu si un Suportul pe care se instaleaza
higrometru de rezerva este alcatuit din 4 picoare de
lemn cu inaltimea astfel aleasa
• In cel de al doilea se instaleaza pentru ca rezervoarele
termograful si higrograful termometrelor din interiorul
acestui adapost sa se gaseasca
la doi metri deasupra
Fig 11. Sursa: proiecte.ro suprafetei terestre
 Cap. 2.2 Termometrele
• 2.1 Adapostul Meteorologic
Pentru fiecare platforma meteorologica
trebuie sa existe doua adaposturi
• In primul se instaleaza psihometrul de
statie cu ventilatie artificiala,
termometrele de maxima si minima, un
higrometru de serviciu si un
higrometru de rezerva
• In cel de al doilea se instaleaza
termograful si higrograful
 Cap. 2.2 Instrumente
• Vantul
• In aceasta categorie se includ giruetele si
anemometrele, instrumente lipsite de
mechanism inregistrator automat, la care
indicatiile asupra caracteristiclor vantului sunt
citite si inscrise in registru de catre
observator.
• Giruetele spre exemplu sunt fixate pe stalpi
de sustinere si sunt alcatuite dintr-un ax
metalix vertical fix. Masoara si presiunea pe
fig.12-15– Sursa:
care vantul o exercita.
Ciulache – “Meteorologie
• Anemometrul este format dintr-un sistem de si Climatologie”
cupe si masoara viteza vantului
Cap. 2.2 Instrumente

• Precipitatiile Atmosferice
In aceasta categorie fac parte toate tipurile de
pluviometre utilizate in reteaua de statii
meteorologice. Ele sunt prevazute cu mechanism
de inregistrare automat. Statile romanesti sunt
dotate cu pluviometre de tip I.M si Tretiakov ( a
se viziona fig 11. si 6) Acestea sunt plasate in
exterior.
Spre exemplu, durata intervalului este masurata
cu cronometru si se inregistreaza prin mijlocirea fig.16-18– Sursa:
pluviografului. Ciulache – “Meteorologie
Intensitatea se inregistreaza cu pluviograful. si Climatologie”
 Cap. 2.3 Reguli de Intretinere si Observatii

• Pentru a mentine corectitudinea observatiilor si Toamna, inainte ca ingheturile sa provoace defectarea

masuratorilor trebuie respectate reguli de pluviografului, acesta se demonteaza, se curate si se
intretinere. depoziteaza intr-un loc ferit si uscat din interiorul statiei. Pe
• Spre exemplu, in cadrul precipitatilor, platforma meteorologica ramane doar carcasa metalica de
determinarea cantitatilor de apa se face mereu la protective si se incuie cu un lacat.
orele 7 si 19 timp local, in toate zilele cand
fenomenul respective s-a produs.
• Pentru evitarea pierderilor de apa, prin evaporare
si pentru determinarea exacta a intensitatii
precipitatilor, se vor face obligatoriu determinari
fig. 19– Sursa: Ciulache –
suplimentare. “Meteorologie si
Climatologie”
• In situatiile cand nivelul apei din eprubeta se afla
mai jos, se va inscribe valoarea corespunzatoare
diviziunii celei mai mici.
Cap. 2.3 Reguli de Intretinere si Observatii

• In cazul vanturilor, se tine cont de alte lucruri.

• Spre exemplu, in situatiile cand giruetele sunt
defecte, directia vantului se apreciaza dupa
deplasarea fumului s a diverselor impuritati din
atmosfera, dupa inclinarea ramurilor si frunzelor, fig. 20– Sursa:
iar viteza vantului, dupa efectele pe care le are Ciulache –
asupra diferitelor obiecte din natura dupa scara “Meteorologie si
Beaufort. Climatologie”
• In registru, directia se inscribe prin simbolurile
obisnuite, iar viteza prin gradele scarii Beaufort,
langa care se adauga litera v si valoare in m/s
corespunzatoare.
 Cap. 3 Scopul
• Scopul efectuarii obersvatilor
meteorologice asupra vantului si
precipitatilor atmosferice ne ajuta sa
prevenim, sa mentinem si sa
studiem fenomenele meteorlogice
ce se desfasoara. Folosind
instrumentele create si respectand
regulile, omul isi poate continua
cercetarea. fig. 21– Sursa: Sun Photo
 Concluzie
• In concluzie, studiul profund al meteorologiei inca din vechile vremuri, ne-au
ajutat sa avansam, sa ne adaptam la mediul inconjurator, omul fiind din cele din
urma invatat sa se adapteze la mediul in care se desfasoara.
• Vantul si Precipitatiile Atmosferice vor ramane elementele cheie pentru a
asigura viitoare prognoze, si de a asigura viitoarele activitati antropice

fig. 22 Sursa: xdocs.ro

 Bibliografie
• World Meteorogical Organisation, https://public.wmo.int/en accesat pe 11.10.23
• Tiscovschi A.A., Diaconu D., 2004, “Meteorologie si Hidrologie – Lucrari practice”, Editura Universitara, Bucuresti
• Ciulache S., 2002, “Meteorologie si climatologie”, Editura Universitara, Bucuresti
• 1983, “Instructiuni pentru statiile si posturile meteorologice”, INMH, Bucuresti
• Erhan Elena, 1999, “Meteorologie si climatologie”, Editura Universitara, Bucuresti
• Gaceu O., 2002, “Elemente de climatologie practica”, Editura Universitatii din Oradea
Va multumesc!