Consumul de tutun

Fumatul
• Consumul de tutun, în general,
care se manifestă prin diferite
forme de mestecare, inserţie
rectală, prizare nazală şi orală sau
sugere, şi fumatul, în special,
produc o serie întreagă de efecte
patogene care nu numai că
afectează în mod direct sănătatea
umană, dar şi amplifică calităţile
nocive ale altor agenţi fizici, chimici
şi biologici prin insidioase reacţii
sinergice.
• Fumatul în sine este un obicei larg răspândit în întreaga
lume, fiind practicat în egală măsură de bărbaţi şi femei,
copii şi adulţi şi afectând viaţa şi sănătatea a milioane de
oameni. El are la bază multiple cauze, dar cea mai
importantă se referă la dependenţa de efectul drogant al
nicotinei existentă în toate formele de prezentare
comercială a produselor obţinute din frunze de tutun.
• În plus, impactul său major asupra comportamentului
individual a fost determinat şi de industrializarea şi
comercializarea tutunului sub formă de ţigări care
sunt relativ ieftine, uşoare şi deci eficiente din punct
de vedere economic, putând fi ţinute în gură fără a
folosi mâinile care, între timp, pot presta alte activităţi.
• ”Calităţile” patogene ale tutunului nu se referă însă
numai la compoziţia generică a acestuia, ci şi la
configuraţia şi modul de dispersie a fumului pe care îl
produce prin ardere (piroliză). De fapt, fumul de tutun
este un complex de aerosoli alcătuit din minuscule
particule lichide difuzate în mediul gazos de dispersie.
Prin piroliza tutunului, compuşii fazei disperse, după
ce s–au propagat liniar de–a lungul întregii ţigări, se
pot condensa brusc la mică distanţă de conul de
ardere, formând curentul principal de dispersie
(”fumul principal”), sau se pot difuza divergent în
mediul de dispersie (aerul) înconjurător, generând
”fumul secundar” sau conul de dispersie.
• Pe plan mondial, fumatul face aproximativ 3,5 milioane de victime
în fiecare an (80% dintre acestea fiind bărbaţi) şi se pare că rata
mortalităţii provocată de bolile asociate consumului de tutun este
în continuă creştere, numai în ţările dezvoltate înregistrându–se în
1995 peste 1,9 milioane decese, faţă de 1,3 milioane decese în
1975. Dacă acest ritm de creştere se va menţine şi în anii
următori, atunci este foarte probabil ca în anii 2020–2030 fumatul
să producă mai mult de 10 milioane de victime anual. Statisticile
efectuate în acest scop prevăd totodată şi tendinţa de creştere a
ratei mortalităţii în rândul femeilor care numai în intervalul 1975–
1995 a crescut deja de la 12% la 25%; în unele ţări slab
dezvoltate unde nu există şi nu se aplică măsuri guvernamentale
de restricţie a comercializării tutunului (mai ales în rândul
minorilor), iar situaţia socio–economică precară nu stimulează
oamenii să–şi schimbe obiceiurile, femeile reprezentând peste
30% din numărul total al fumătorilor, şi deţinând 85–90% din
decesele datorate cancerului pulmonar.
 1). Fumătorii mor tineri;Avertismente
 2). Fumatul blochează circulaţia sângelui în artere,provoacă infarct
miocardic şi acid vascular cerebral;
 3). Fumatul provoacă cancer pulmonar, care este letal;
 4). Fumatul în timpul sarcinii dăunează copilului dumneavoastră;
 5.) Protejaţi copii:nu-i lăsaţi să respire fumul de ţigară;
 6). Doctorul sau farmacistul dumneavoastră vă poate ajuta să vă lăsaţi
de fumat;
 7). Fumatul dă dependenţa, nu începeţi să fumaţi!
 8). Oprirea fumatului scade riscul de îmbolnăviri cardiace sau
pulmonare fatale;
 9). Fumatul poate provoca o moarte lentă şi dureroasă;
10).Fumatul încetineşte circulaţia sângelui şi provoacă impotenţa;
11).Fumatul provoacă îmbătrânirea tenului(pielii);
12).Fumatul poate dăuna calităţii spermei şi scade fertilitatea;
13).Fumul de ţigară conţine benzeni,nitrozamine, formaldehide şi
cianuri;
fiecare ţigară fumată Ştiaţi că ……
poate scurta cu 8 minute viaţa celui
ce o fumează;
femeile căsătorite cu fumători sunt de patru ori mai
predispuse să moară de cancer pulmonar decât femeile
căsătorite cu nefumători;
gudronul din ţigări îngălbeneşte dinţii;
există 15 substanţe cancerigene diferite în fiecare ţigară;
un om care fumează un pachet de ţigări pe zi, timp de 1
an, va avea un 1 litru de gudron depozitat în plămâni;
19% din totalul incendiilor fatale sunt cauzate de fumat;
fumatul alterează gustul şi mirosul ,determină ridurile
faciale ,iar unele studii demonstrează că au un efect
negativ şi asupra auzului;
 Consumul de tutunrelativa
frecventa raportat la varsta
2.50%
3.50%
4.00% 9.50%
[11;17]
8.50%
14.50% [18;24
[25;31]
[32;38]
[39;45]
13.50% [46;52]
[53;59]
[60;66]
26.00%
18.00% [67;73]
• Aşa cum arăta Peto (Peto et all 1994) în studiile de evaluare
statistică, România se înscrie pe o linie ascendentă din punct
de vedere a morbidităţii şi mortalităţii induse de fumat. De
aceea, din punct de vedere istoric, studiul de faţă fiind şi un
studiu de supraveghere epidemiologică, datele sunt interesante
pe de o parte pentru cercetarea epidemiologică şi pentru
monitorizarea problemelor de sănătate legate de fumat, iar pe
de altă parte pentru stabilirea obiectivelor viitoare în lupta
antifumat şi evaluarea intervenţiilor. Deşi aceste tipuri de
anchete au o sensibilitate de obicei de 85% şi o specificitate de
89,2% se ştie că există un comportament al individului
reacţional la astfel de chestionare care poate scădea
acurateţea studiului (în special femeile sunt influenţate în
răspunsurile legate de fumat de stigmatizarea socială,unii
negând fumatul sau afirmând ă fumează ocazional) (Cowling
D.W.,Johnson T.P.,Holbrook B.C., Warnecke R.B.,Tang H.-
Improving the self reporting of tobacco use : results of a
factorial experiment-Tobacco Control 2003,12,178-183)