PEDAGOGIE II –

TEORIA ȘI METODOLOGIA
INSTRUIRII. TEORIA ȘI
METODOLOGIA EVALUĂRII
Conf. univ. dr. abil. Liliana Mâță
https://lucrareamea.ro/4-idei-pentru-a-deveni-un-maestru-al-organizarii-la-tine-acasa/
 Proiectarea activităţii didactice
Definiţie : Este activitatea de anticipare valorică a rezultatelor educaţiei, organizată, planificată şi
realizată pentru optimizarea raporturilor dintre obiective-conţinuturi-metodologie-evaluare
(Cristea, Bocoş, 2008).

Avantaje Dezavantaje
- conferă actului didactic mai multă pertinenţă şi - poate determina standardizarea, şablonizarea
eficienţă, cu referire la utilizarea timpului; predării-învăţării;
- contribuie la prevenirea şi minimalizarea - neglijarea unor alte elemente ale predării-
confuziei şi insuccesului la elevi, la maximizarea învăţării;
şanselor de reuşită;
- acordarea unei atenţii mai mari proiectării decât
- previne şi diminuează hazardul şi întâmplarea în procesului de instruire propriu-zis;
instruirea şcolară
- urmărirea rigidă a unui proiect didactic, indiferent
dacă acesta se poate aplica sau nu în practică
Funcţiile proiectării pedagogice (Iurea, 2005, p. 193):
 de anticipare: proiectarea este un ansamblu de operaţii de anticipare, de prefigurare a
desfăşurării procesului instructiv-educativ;
 de orientare: este raportată la obiectivele educaţionale, care sunt criterii de referinţă;
 de organizare: presupune planificarea instruirii printr-un complex de operaţii;
 de dirijare: implică identificarea posibilităţilor de acţiune, a strategiei de realizare a
activităţii instructiv-educative;
 de reglare-autoreglare: vizează raportarea rezultatelor finale la obiective;
 de decizie: determină ameliorarea şi optimizarea activităţii instructiv-educative;
 de inovare: se bazează pe schimbarea concepţiei privind conţinutul programelor şi
manualelor şcolare, metodelor didactice, tipurile de învăţare, relaţiile pedagogice
 Etape Întrebări Elemente caracteristice
specifice
1. Definirea Ce voi face? - identificarea obiectivelor educaţionale ale activităţii didactice;
obiectivelor şi a - analiza detaliată a principalelor categorii de resurse necesare în
desfăşurarea activităţii: umane, de conţinut didactic, materiale,
sistemului de
spaţiale, temporale
referinţă spaţio-
temporal
2. Determinarea Cu ce voi face? - delimitarea şi ordonarea unităţilor informaţionale;
conţinuturilor - identificarea pentru fiecare unitate de instruire a elementelor
esenţiale;
- accesibilitatea conţinutului în ceea ce priveşte ritmul de
parcurgere a acestuia;
- ordonarea logică a conţinutului
3. Stabilirea Cum voi face? - selectarea şi îmbinarea celor mai potrivite metode, mijloace
strategiei optime didactice, corelarea celor 3 M (Metode, Mijloacee, Mijloace);
- identificarea factorilor care contribuie la alegerea strategiei
de acţiune
didactice: tipul activităţii, obiectivele operaţionale, contextul
psihopedagogic al instruirii, personalitatea profesorului
4. Stabilirea Cum voi şti dacă - alegerea instrumentelor de evaluare adecvate;
criteriilor şi a ceea ce trebuia
- interpretarea şi utilizarea rezultatelor în sensul optimizării
instrumentelor de făcut a fost
activităţii şi pregătirii elevilor
evaluare realizat?
Nivelurile proiectării pedagogice

 Proiectarea globală
Constă în elaborarea planului de învăţământ şi a criteriilor generale de elaborare a
programelor de instruire (organizate pe discipline de învăţământ, forme de instruire,
dimensiuni/laturi ale educaţiei-conţinuturi generale ale educaţiei/ instruirii).

Se concretizează în elaborarea de către Ministerul Educaţiei Naţionale a documentelor

şcolare principale: planul cadru de învăţământ, programele şcolare.

 Proiectarea eşalonată
Vizează elaborarea programelor de instruire/ educaţie şi a criteriilor de operaţionalizare a
obiectivelor generale şi specifice ale programelor de instruire/educaţie.
Se concretizează în elaborarea de către cadrele didactice a unor documente specifice.
 Planificarea anuală

Specific Vizează asigurarea unei corelaţii optime între planul cadru şi programa
şcolară.
Structură - precizarea unităţii de învăţare;
- indicarea competenţelor specifice care corespund conţinuturilor;
- stabilirea conţinuturilor educaţionale pentru fiecare unitate de învăţare;
- stabilirea numărului de ore;
- menţionarea perioadei în care vor fi parcurse conţinuturile educaţionale
(data/ săptămâna);
- formularea unor observaţii în cazul în care este nevoie
 Planificarea semestrială

Specific Urmăreşte realizarea corelării dintre finalităţi, conţinuturi, resurse

temporale şi strategii didactice într-o manieră foarte explicită.
Structură Presupune o eşalonare (modelul sintetic) sau o detaliere (modelul
analitic) a proiectării anuale:
Modelul sintetic cuprinde următoarele componente: unitate de
învăţare, competenţe specifice, conţinuturi, număr de ore, perioadă,
observaţii;
Modelul analitic: unitate de învăţare, competenţe specifice,
conţinuturi, număr de ore, perioadă, strategii didactice (metode,
mijloace, forme de organizare), observaţii.
 Proiectarea unităţii de învăţare

Specific Presupune elaborarea unei structuri didactice deschise şi flexibile,

unitare care se desfăşoară sistematic şi continuu pe o perioadă de
timp.
Structură - selectarea conţinuturilor (ce voi face?);
- identificarea competenţelor specifice (în ce scop?);
- stabilirea activităţilor de învăţare (cum voi face?);
- analiza resurselor (cu ce voi face?);
- alegerea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat?)
 Proiectul didactic

Specific Este acţiunea cea mai detaliată şi concretă de anticipare şi

prefigurare a procesului de învăţământ.
Structură - elaborarea părţii introductive (data, şcoala, clasa, disciplina,
scopul, obiectivele operaţionale, strategia didactică, tipul lecţiei,
resursele umane, temporale, bibliografice);
- realizarea scenariului didactic (etapele lecţiei, durata, obiectivele
operaţionale, activităţile de învăţare, strategia didactică, evaluarea)
 Etapele lecției
Etapele lecției Desfăşurarea activităţii
1. Captarea atenţiei
2. Enunţarea scopului şi a
obiectivelor
3. Reactualizarea cunoştinţelor
4. Prezentarea conţinutului
5. Dirijarea învăţării
6. Obţinerea performanţei
7. Feedbackul
8. Evaluarea performanţei

9. Retenţia (Fixarea
cunoştinţelor)
10. Transferul
1. Captarea atenției

trezirea interesului pentru tema lecţiei

introducerea elementelor de noutate, surpriză
prezentarea unor imagini sugestive
realizarea de jocuri introductive
motivarea copiilor să descopere tema nouă
captivarea atenţiei elevilor la începutul fiecărei etape
introducerea unor surprize în lecţie
modul de comunicare atractiv
expresivitatea realizată prin gestică, mimică, expresia feţei
2. Enunţarea scopului şi a obiectivelor

enunţarea scopului activităţii

prezentarea obiectivelor operaţionale
implicarea elevilor în descoperirea obiectivelor
lecţiei
anunţarea treptată a obiectivelor urmărite
asigurarea legăturii, succesiunii dintre
obiectivele lecţiei
evidenţierea trecerii la noile obiective prin
diverse tehnici (marcatori, ton, afişare)
3. Reactualizarea cunoștințelor

realizarea legăturii dintre cunoştinţele/

deprinderile învăţate şi cele noi
recapitularea cunoştinţelor/ deprinderilor din
lecţiile anterioare
accesarea noţiunilor/ deprinderilor anterioare
care sunt necesare pentru înţelegerea celor
actuale
realizarea unor jocuri, exerciţii pentru
reactualizarea cunoştinţelor
integrarea cunoştinţelor/ deprinderilor învăţate
în categoriile generale, alături de cele noi