Structura populatiei unui anumit teritoriu reprezinta o

anumita diferentiere calitativa a acesteia.

Structura populaţiei reprezintă repartiţia statistică, pe
clase sau grupe, a unei populaţii ce ocupă un teritoriu după
criterii demografice, etnice, culturale, socio-economice.

Structurile demografice:
structura lingvistică
structura religioasă
structura rasială
structura pe grupe de varstă si sexe
structura pe medii
structura profesională
 structura lingvistica
 În studiul geografic al populaţiei, limba vorbită reprezintă un aspect
care trebuie luat în considerare deoarece aceasta constituie un
element de identificare şi diferenţiere a unor anumite grupe de
populaţie.

 În prezent pe Terra se vorbesc circa 3000 de limbi şi peste 6000 de

dialecte.
 Cea mai vorbită limbă din lume este chineză (mandarină) cu
aproximativ 1,4 mld milioane de vorbitori.
 Locul al doilea este ocupat de limba engleză cu ~ 480 mil. vorbitori.
 Pe poziţia a treia se clasează limba spaniolă cu aprox. 400 mil
vorbitori.
Limbile lumii se grupează în familii lingvistice.
Familii lingvistice sunt:
Familia indo-europeană (3mld. Pers.)Cu ramurile:
 Limbi romanice cu limbile: spaniola, portugheza,
franceza, italiana şi româna.
 Limbi germanice: engleza, germana, olandeza ş.a.

 Limbi indo-iraniene, cuprinde cele mai multe limbi şi cel

mai mare nr. de vorbitori: hindi, bengali şi persana

 Limbi slavo-baltice : rusa, poloneza, ceha, bulgara

 Alte limbi indo-europene : greaca, armeana, albaneza

Familia sino-tibetană(1,2mld) cu:
 Ramura sinică (lb. Chineză)
 Ramura tibeto-birmană (thailandeza, tibetana)

Familia australo-indoneziană (malaio-indoneziană)

Familia afro-asiatica (araba,ebraica)
Familia turano-altaică (turca,mongola,uzbeca, kazaha ş.a.)
Familia uralică (limbi finice- finlandeza si limbi ugrice -
maghiara)
Familia nigero-congoleza
Familia ameridiana
Familia japoneza etc
Se evidenţiază cinci mari grupări religioase:
o creștinismul, islamismul, hinduismul, budismul şi iudaismul.
Creștinismul gruparea religioasa cea mai numeroasa circa 35% din populatia mondiala
(1,7 mld). Cuprinde trei subgrupe principale:
Catolicismul – 900 milioane de credinciosi (centrul catolicismului mondial - Vatican);
Ortodoxismul – 250 milioane de oameni in estul si sud-estul Europei(centrul lumii
ortodoxe este Constantinopole - Istanbul)
Protestantismul – in Anglia si Germania, SUA, Elveția;
Islamismul – religia islamica se mai numeste musulmana si este raspandita in centrul si
vestul Asiei si in nordul Africii.(1,2 miliarde de oameni).Centrul mondial al islamismului
este orasul Mecca. Sunt 2 mari grupări- suniți (majoritari) și șiiți(Iran)
Hinduismul – este o religie straveche in India.
Budismul - predominant in China, Bangladesh, Mongolia, leaganul budismului este
orasul Lhassa din Tibet in China.
Iudaismul – este religia evreilor(Israel)(20 de milioane), iar principalul centru religios
este Ierusalim.
Alte religii- animismul (Africa, aborigeni), confuscianismul, taoismul
(China), șintoismul (Japonia).
 STRUCTURA RASIALĂ
RASA UMANĂ reprezinta un grup de oameni cu aceleași trăsături
fizice și psihice.

Se diferenţiază trei mari rase:

rasa albă ( europoidă)
rasa galbenă (mongoloidă)
rasa neagră (negroidă)
RASA EUROPOIDĂ ( rasa albă),
numită și CAUCAZIANĂ.

culoare deschisă a pielii

păr moale blond sau brun
ochi mari , divers colorați
talie înaltă
nas drept și proeminent
buzele de grosime medie
răspândită pe toate
continentele
Locul de formare este a
rasei europoide este
Caucazul.
 RASA MONGOLOIDĂ (rasa galbenă)
piele de culoare deschisă
(galbenă)
ochi oblici, cu pliuri
epicantice
fata ușor turtită cu maxilare
proeminente, buze subțiri
Capul și fața rotunde
Culoarea ochilor este
neagră sau căprui închis
Pilozitate redusă
răspândită în Asia Centrală
si de Est, Oceania,
Arhipeleagul Indonezian
tot acestei rase apartin
eschimoșii (Canada și
Groenlanda) si “pieile roșii”
(America)
RASA negroida (rasa neagră)
Termenul negroid provine din latinescul niger = negru

piele de culoare închisă

(neagră)
păr creț
buze groase
nas turtit
craniu alungit
răspândită în Africa, Asia de
Sud, Polinezia
acestei rase aparțin aborigenii
(Australia)
 STRUCTURA PE GRUPE DE
VÂRSTĂ ȘI SEXE
Reprezintă împărțirea
populației dintr-un teritoriu
pe grupe de vârstă distincte:
 Populația tânără (0-15ani)
 populatia adulta(16-60 ani)
 populatia vârstnică(peste 60 ani)
 Atunci când vârstnicii deţin aproximativ 12%
din totalul populaţiei unei ţări, putem vorbi
despre îmbătrânirea populaţiei.
 La nivelul continentelor, Europa este cel mai
îmbătrânit continent, grupa vârstnicilor
deţinând 14% din totalul populaţiei.  La nastere numarul persoanelor de sex
masculin este mai mare decat al
 Pentru vizualizarea repartiţiei pe grupe de vârstă
persoanelor de sex feminin(105 persoane
a populaţiei se utilizează reprezentarea grafică - de sex masculin la 100 persoane sex
feminin)
piramida vârstelor.

România – piramida vârstelor (2018)
 Piramida vârstelor
După formă aceasta poate fi:
– piramidă în formă de
triunghi, cu o bază extinsă şi vârf
ascuţit, ceea ce arată că, grupa de
vârstă tânără este predominantă
(acest tip de piramidă este specifică
ţărilor slab dezvoltate);
 – piramidă în formă de clopot
sau amforă, cu o bază puţin
extinsă şi vârf aplatizat (forma de
amforă indică proporţii aproximativ
egale între tineri şi vârstnici,
precum şi o pondere ridicată a
adulţilor).
 structura pe medii
Reprezintă clasificarea populației în funcție de mediul de rezidență
 populatie urbană ( 56.1%)
populatie rurală (43.9% )
Rata de urbanizare creşte direct proporţional cu nivelul de dezvoltare
economică.
Rate mari: America de Nord - 75%, America de Sud şi Europa- 74% din
populaţia fiecărui continent, locuieşte la oraş.
Monaco, Singapore 100%, Belgia -97%, Australia 91%, Olanda (90%),
Japonia (77%), SUA (77%) etc.
Rate mici ale urbanizării: Bangladesh 26%, Niger 21%, Uganda 15%,
Rwanda 18%, Nepal 6% etc.
În anul 2022, în România:
populaţie urbană ( 57%)
populaţie rurală (43%)
structura profesionalĂ
Este structura populației
ocupată în activități socio-
economice pe cele trei
sectoare:
 PRIMAR –agricultura, silvicultura,
pescuitul;
 SECUNDAR -industria si
constructiile;
 TERȚIAR- comerț,
transport,turism,învățământ,
sănătate,cultură.
Ponderea populaţiei din sectorul primar are
valori mari în ţările subdezvoltate, în timp
ce în ţările puternic dezvoltate populaţia
ocupată în sectorul primar are valori
scăzute.