Professional Documents
Culture Documents
Curs 5
Curs 5
x X0
zc
H0: x = X 0 şi H1: x X 0 . 2
n
wp
zc
H0: w= p şi H1: w p p 1 p
n
Verificarea concordantei repartitiilor
Testul 2
H0: ft= fe şi H1: ftfe
ft reprezintă frecvenţele teoretice
fe frecvenţele F
f ti n empirice
ti
ng N unde g N este structura in populatie
N
Fti frecvenţa corespunzătoare a grupei i din populaţie
k
f ei f ti 2
c2
i 1
f ti
n1n2
c max F ( xP) F ( xE ) .
n1 n2
Tipuri de erori întâlnite în cercetarea selectivă
BAZA DE SONDAJ
Principii:
Procedeele de eşantionare aleatoare sunt cele care acordă fiecărei unităţi din populaţie o probabilitate
nenulă şi cunoscută de a face parte din eşantion. Rezultatele obţinute pe această bază pot fi apreciate
în termeni probabilistici.
Eşantionarea aleatoare se poate face după planuri de sondaje simple (în cazul populaţiilor omogene şi
care nu au dimensiuni foarte mari) sau după planuri de sondaj complexe, în mai multe etape cum ar fi:
sondajul stratificat, sondajul multistadial, multifazic, sondajul de serii, sondajul secvenţial pentru
populaţiile neomogene, repartizate pe diferite subansamble.
Metoda de eşantionare utilizată în cazul în care probabilităţile acordate fiecărei unităţi din populaţie de
a intra în eşantion sunt egale se numeşte eşantionare aleatoare cu probabilităţi egale. Această
metodă se recomandă atunci când nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte dimensiunea
unităţilor populaţiei. În caz contrar se recomandă utilizarea metodei de eşantionare cu probabilităţi
inegale (unităţile populaţiei au şanse diferite de a intra în eşantion).
Dintre procedeele de extracţie cu probabilităţi egale cele mai folosite sunt: procedeul loteriei,
procedeul numerelor aleatoare şi procedeul mecanic (sistematic).
Procedee nealeatoare
2. Metoda voluntariatului.
3. .
4. Eşantionarea la faţa locului