z

Podișul
Mehedinți

Crasnean Denisa
z
z
Așezare

 Podişul Mehedinţi se află plasat în partea de sud-vest a

României, aflandu-se la vestul râului Motru şi chiar la poalele
Munţilor Mehedinți,de unde îşi are şi numele.

 Limite: în partea de est-Valea Motrului,in partea de vest-Valea

Dunarii,în partea de nord-Munţii Mehedinţi şi în partea de sud-
Podişul Getic.

 • Altitudinile sale variază de la 400 de metri până la aproximativ

600 de metri iar vârfurile care depăşesc altitudinea de 600 de
metri poartă denumirea de conete.
z
Relieful

 Din punct de vedere geologic, Podişul Mehedinți este parte componentă

a Carpaţilor Meridionali, având structură, alcătuire şi etape evolutive
asemănătoare. Alcătuirea litologică (şisturi cristaline, calcare mezozoice)
şi fragmentarea tectonică conferă Podişului Mehedinți un peisaj
aparte.Pe calcarele mezozoice (aflate în special între Baia de Aramă şi
Cireşu) s-a dezvoltat relieful carstic. Exocarstul este alcătuit din câmpuri
de lapiezuri, doline, depresiuni închise cu fundul relativ plat şi aspect de
polii (Zaton şi Ponoarele) în care unele răuri îşi pied apele prin captări
carstice; în aval de acestea sunt văi seci antitetice (la Topolnita,
Ponorel). Endocarstul este reprezentat de peşteri
z Maxima altitudinala este in Varful Paharnicu (885 m), minima este la
nivelul Dunarii (160 m).Subunitatile morfologice nord-est - sud-vest :1.
vecinatatea muntelui este dominant formata din platou, altitudinea de 600-
700 m este dominata de varfuri rotunjite. In cadrul acestei fasii s-a format
si culoarul tectonic Motru-Bahna grefat in depozite miocene.apar bazinete
depresionare Bahna, Cireşu, Balta, Izverna, Nadanova, Obarsia Cloșani,
care au caracterul de a fi suspendate in spatele cheilor Topolnitei,
Coşuştei.2. unitatea in care se dezvolta carstul, care se regaseste ca fiind
exocarst de tipul platourilor carstice, cornetelor: Cervonia, Cornetul
babelor, Nadanova si Balta. Exista in cadrul acestei fasii doua siruri de
cornete care sunt despartite de bazinete formate pe marne, gresii de
varsta cretacica.
 3. se afla catre sud-est sub forma interfluviilor plate ce scad in altitudine
de la 600 m la 400 m catre contactul cu Podisul Coşuştei.In cadrul
acestei fasii vaile sunt foarte adancite si inguste.

Resurse naturale: roci de construcție (calcar), minereu de

cupru (azi exploatări închise). lemn de foioase, păşuni,
fânețe, terenuri arabile.
z

Solurile-Exista soluri brune-acide,

brune-luvice, bruno-argilo- iluviale si
ca tipuri specifice rendzinele,
erodisolurile. Ele sunt intrunite in zona
cornetelor, in cheile Topolnitei si
Cosustei si pe suprafetele modificate
antropic.Solurile aluviale se intalnesc
acolo unde nu sunt chei.Solurile
urmaresc alcatuirea litologica a
Podisul Mehedinti.
z
 În această unitate de relief se află cele mai multe rezervaţii
naturale din România mai ales în "Podul natural" şi "Pădurea de
z
liliac" de la Ponoarele. Aici populaţia este numeroasa în
depresiunile Severin şi Bahna cu densităţi de 100-150 loc/km 2
in rest 25-50 loc/km 2.
 z
Clima
 Este temperat-continentală, caracteristică dealurilor înalte, cu
influențe slabe submediteraneene, respectiv cu ploi de toamnă şi
ierni blânde. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-
10°C, mai ridicată în sud, înscriindu-se în zonele cu cele mai
ridicate valori de temperatură din țară. Precipitaţiile însumează
700-800mm anual, valorile mai scăzute înregistrându-se în sud
spre Podişul Getic.
 Hidrografia
z
 Cu excepția fluviului Dunărea, care il limitează la vest şi râul Motru care îl
mărgineşte la est, podişul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de
regulă cu izvoarele în munţii învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă în
Dunăre şi Coşuştea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă şi văi seci. În ceea
ce priveşte lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice temporare
(Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă porţile de Fier I de pe
Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de navigație, unul din cele
mai mari din ţară.• Lacurile sunt puţine şi au dimensiuni reduse. În zona
calcaroasă a podişului se întâlnesc câteva lacuri carstice temporare ca:
Zăton, Gornovita, Balta, Ponoare. Cel mai mare lac antropic a rezultat pe
Dunăre în spatele barajului Porțile de Fier I.Apele freatice se află la baza
depozitelor de versant, a scoarţei de alterare şi în roci sedimentare.
Debitele sunt influențate de oscilațiile regimului precipitaţiilor. În sectoarele
cu roci calcaroase, ele lipsesc sau au debitemici.
z
z
 Vegetatia si fauna
z
 În această unitate geografică vegetaţia naturală se înscrie în
zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu
făgetele. Sunt prezente şi specii de influență submediteraneană,
cu tufişuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic,
carpinita, mojdreanul.
 z Mojdreanul

Liliacul sălbatic

 Cărpinița
 Fauna
z

 În ceea ce priveşte fauna, predomină speciile caracteristice

pădurii de foioase: mistreţul, viezurele şi unele animale de
pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezenţa unor elemente
termofile mediteraneene: scorpionul, vipera cu corn, broasca
testoasă. Fauna forestieră este bogată şi variată în specii:
mistreţ, caprior, urs, jder, râs, vulpe, veveriţă, pisică
sălbatică, ciocănitoare etc.
 z
Broasca
țestoasa

 Vipera cu corn Scorpionul

 z
Mistreț Ciocănitoare

 Căprior Veverița
z
Caracterizarea economico-geografică

 Podişul Mehedinți este bine populat în depresiunile Severin și

Bahna, cu densităţi ce ating 100-150loc/km 2 în rest valorile
sunt relativ reduse (25-50 loc/km 2. Satele sunt de regulă mici şi
mijlocii din categoria celor de tip risipit. Ca funcții predomină
cele agropastorale. Oraşele din acest podiş sunt: Baia de
Aramă, din categoria celor mici şi Drobeta-Turnu Severin, din
categoria celor mari, important port fluvial şicentru
industrial.Oraşe şi localităţi de interes turistic:Drobeta Turnu-
Severin (reşedinţă de judeţ, "117.000 locuitori)⚫ Baia de Aramă•
OrşovaStrehaia • Vânju MareHinovaPonoarele
z
Obiective turistice antropice

 Podului lui Apolodor din Damasc -Construit între anii 103-105 d.

Ch. din ordinul împăratului Traian) rămân o importantă realizare
a antichităţii. După terminarea podului, paza acestuia a fost
asigurată de Drobeta şi Pontes. Accesul pe pod nu era posibil
decât trecând prin aceste castre.
z
Parcul Natural Gura Văii Varciorova