Varicele Esofagiene:

Cauze,Simptome,Masuri de
preventie
de Iordache Andreea
I. Idei generale:
 Varicele esofagiene sunt vene mărite în mucoasa esofagului, tubul de
înghițire care leagă gura de stomac. Acestea sunt grave deoarece au
pereții slăbiți care pot curge sau se pot rupe și sângera. Sângerarea
internă de la o venă ruptă poate fi bruscă, severă și poate pune viața în
pericol. Varicele esofagiene apar la persoanele cu hipertensiune
portală, care presupune o presiune ridicată a sângelui în vena portală
ce trece prin ficat și prin celelalte vene ramificate din aceasta.
Presiunea anormală face ca venele esofagiene subțiri să se umfle și să
se mărească. Acest lucru apare cel mai adesea la persoanele cu boli
hepatice. Atunci când sunt descoperite varicele esofagiene, acestea
sunt clasificate în funcție de mărimea lor, după cum urmează:
 Gradul 1 – Varice esofagiene mici, drepte
 Gradul 2 – Varice esofagiene mărite, distorsionate, care ocupă mai
puțin de o treime din spațiul esofagului
 Gradul 3 – Varice esofagiene mari, în formă de spirală, care ocupă
mai mult de o treime din esofag
II. Cauzele Varicelor Esofagiene
 Cicatrizarea severă a ficatului, numită ciroză:
 Cheaguri de
 Granuloame ale ficatului
 Splina mărită
 Afecțiuni cardiace
 Infecție parazitară
 Sindromul Budd-Chiari
III. Simptomele Varicelor
Esofagiene:
 Varicele esofagiene nu sunt vizibile din exterior, așa cum ar putea fi
cele de la picior. Ele se află adânc în interiorul cavității toracice,
acolo unde esofagul se întâlnește cu stomacul. Este puțin probabil ca
oamenii să le simtă atunci când le înghit. De aceea ele nu provoacă
deloc simptome până când nu sângerează. Un medic ar putea suspecta
varicele esofagiene dacă observă alte semne care sugerează
hipertensiune portală sau boli hepatice cronice. Acestea ar putea
include:
 Icter, o îngălbenire a pielii și a ochilorAscita, o acumulare de lichid în
abdomen
 Edem, picioare umflate
 Durere abdominală superioară (ficatul sau splina ar putea fi
inflamate)
 Mâncărime (prurit), fără erupții cutanate vizibile
 Confuzie sau dezorientare (encefalopatie hepatică)
IV. Masuri de preventie:
 Evitat alcoolul. Persoanele cu afecțiuni hepatice sunt adesea sfătuite să nu mai
bea alcool, deoarece ficatul procesează alcoolul. Consumul de alcool poate
stresa un ficat deja vulnerabil.Menținută o dietă sănătoasă. Trebuie aleasă o
dietă care este plină de fructe, legume, cereale integrale și surse slabe de
proteine. De asemenea, trebuie redusă cantitatea de alimente grase și
prăjite.Menținută o greutate sănătoasă. O cantitate excesivă de grăsime
corporală poate afecta ficatul, iar obezitatea este asociată cu un risc mai mare
de complicații ale cirozei. Folosite produsele chimice cu moderație și atenție.
Trebuie urmate instrucțiunile de utilizare a produselor chimice de uz casnic,
cum ar fi produsele de curățare și spray-urile împotriva insectelor. Dacă o
persoană lucrează în preajma substanțelor chimice, trebuie să respecte toate
măsurile de siguranță. Ficatul elimină toxinele din organism, însă trebuie să i
se ofere o pauză limitându-se cantitatea de toxine pe care le procesează.Redus
riscul de hepatită. Împărtășirea acelor și sexul neprotejat poate crește riscul de
hepatită B și C. O persoană poate face un test de expunere la hepatita A, B și
C, deoarece infecția poate agrava boala de ficat. De asemenea, poate fi
întrebat medicul dacă trebuie efectuată vaccinarea împotriva hepatitei A și
hepatitei B.