CURS 3 – FRACTII

Mihaela Poienariu
 FRACȚII
Numărul fracționar repezintă o parte dintr-un întreg.
Primele numere fracționare prezentate elevilor sunt 1/2, 1/3 și1/4.
Fracția ordinară este un raport de numere întregi. O fracție
ordinară se scrie sub forma m/n , unde m și n sunt numere întregi,
n diferit de 0. Linia se numește linie de fracție, m se numește
numărător și n se numește numitor. Numărul n numărul de părți în
care este împărțit un întreg, iar m arată câte părți de același fel
sunt selectate.
Q reprezintă mulțimea numerelor raționale, iar mulțimea
numerelor raționale (fracționare) pozitive se notează cu Q+.
Obs.: Conform programelor școlare actuale, în învățământul
primar și preșcolar, se studiază numai numere raționale pozitive.
 Clasificarea fracțiilor

Fracțiile pot fi:

 subunitare, dacă m este mai mic decât n, (Ex: 1/2 sau 175/178)
 echiunitare, dacă m=n, (Ex: 2/2 sau 178/178)
 supraunitare, dacă m mai mare decât n. (Ex: 3/2 sau 178/177)
Dacă n = 100, fracția se numește fracție procentuală.
Dacă sunt raportate două mărimi și sunt exprimate procentual,
termenul utilizat este de raport procentual.
Obs.: x/100 se numește procent și se scrie x%.
 Fracții echivalente. Două fracții 𝑎/𝑏 = 𝑐/𝑑 se numesc
echivalente dacă a ∙𝑑 =𝑏 ∙𝑐 , unde a,b,c,d≠0.
Exemplu: 2/5 = 4/10 pentru că 2 ∙ 10= 4∙5.
Scoaterea întregilor din fracție
Scoaterea întregilor din fracție se face prin împărțirea cu
rest a numărătorului la numitor, astfel câtul este numărul de întregi
pe care îl scoatem din fracția respectivă, restul devine numărător.
Exemplu: 17/5, avem 17= 3 x 5+2 , deci putem scrie
17 2 . În acest caz spunem că 3 este partea întreagă a numărului.
3
5 5
Introducerea întregilor în fracție
Pentru a introduce numerele întregi în fracție, se va înmulți
partea întreagă cu numitorii și se adună la numărători.
Exemplu: 2 3  5  2 17
3  
5 5 5
 Compararea fracțiilor
Pentru a compara două fracții, sunt recomandate două
metode. Pentru învățământul primar, ambele sunt introduse pornind
de la exemple concrete.
1. Dacă numitorii sunt egali, atunci este mai mare fracția care
are numărătorul mai mare (dacă avem părți întregi, aceștia se vor
introduce în fracție înainte de a face compararea)
6 5 Exemple:
a) 
7 7
1 4 36 4

b) 7 5 Introducem întregii în fracție și obținem 5 5.
5

2. Dacă numărătorii sunt egali și numitorii sunt diferiți, atunci

este mai mare numărul cu numitorul mai mic.
Exemplu: 5/9 < 5/8 deoarece 9>8 .
 Reprezentarea pe axă a numerelor fracționare
pozitive
Pentru a reprezenta pe axă a numerelor fracționare
pozitive 𝑚/𝑛 procedăm astfel:
• scoatem întregii din fracție;
• încadrăm numerele între doi întregi consecutivi;
• numerele care se încadrează între doi întregi consecutivi se vor
compara și numerele mai mici se vor reprezenta către stânga, fiind
mai apropiate de originea axei, comparativ cu numerele mai mari.
Exemplu: Reprezintă pe axă numerele 19/4 și 17/3.
Scoatem întregii din fracție și obținem:
19 3 acest număr este între 4 și 5
4
4 4
17 2 acest număr este între 5 și 6
5
3 3
 Pentru a obține fracții echivalente, folosim procedeul de
amplificare sau simplificare.
Amplificarea fracțiilor: înmulțim numitorul și numărătorul
cu același număr diferit de 0.
Exemplu: 1/3 amplificat cu 3 va fi 3/9.
Simplificarea fracțiilor: împărțim numitorul și
numărătorul cu același număr diferit de 0.
Pentru a obține o fracție ireductibilă (adică o fracție care
nu se mai poate simplifica în N), vom găsi cel mai mare divizor
comun (c.m.m.d.c.) al numitorului și numărătorului și vom
simplifica fracția cu acest număr.
Exemplu: pentru fracția 27/45, avem numărătorul 27
=3x3x3, iar numitorul 45=3x3x5. C.m.m.d.c. este numărul format
din toți divizorii comuni luați de câte ori aceștia apar în partea
comună; în acest caz, avem divizorii 3x3. Vom simplifica prin 9
pentru a obține fracție ireductibilă 3/5. Altfel, putem simplifica
succesiv cu 3, de 2 ori.
 Operații cu fracții
1. Adunarea și scăderea

Pentru a efectua adunarea sau scăderea a două sau mai

multe fracții, acestea trebuie să aibă același numitor.
Exemple:
a) 3  2  5  se adună număratorii și se păstrează numitorul.
7 7 7
b) 7  10  17  1 6  se adună număratorii și se păstrează numitorul.
11 11 11 11 Apoi, se scot întregii din fracție.
Obs.: Se recomandă ca rezultatul final să se simplifice și să se
scoată întregii din fracție, dacă este posibil.
 Dacă fracțiile nu au același numitor, atunci ele trebuie aduse
la un numitor comun. Numitorul comun al unor fracții este
c.m.m.m.c = cel mai mic multiplu comun = se iau factorii comuni și
necomuni, o singură dată, la puterea cea mai mare.
Exemplu:
1 4
 
10 15
10=2x5
15=3x5
numitor comun = c.m.m.m.c=2x3x5 = 30
1 4 1 3 42 3 8 11
     
10 15 10  3 15  2 30 30 30
 Exemplu:
dacă numitorii descompuși sunt
 2x3x3x5x11=2×32 ×5×11 și
 2x2x3x5x13=22×3×5×13,
 atunci c.m.m.m.c. reprezintă părțile comune și necomune din cele
2 descompuneri, luate numai o dată,
 cmmmc = 2x2x3x3x5x11x13.
Obs.: Dacă acest procedeu nu poate fi reținut de unii elevi,
se recomandă amplificarea fiecărei fracții cu un număr egal cu
numitorul celeilalte fracții.
Exemple scădere:
1 2 1 5 2  2 5 4 1
1)      
2 5 2  5 5  2 10 10 10
 7 1 7 1 72 1 3
2)      
90 60 2  3  3  5 2  2  3  5 2  2  3  3  5 2  2  3  3  5
14 3 11
 
180 180 180

Înmulțirea și împărțirea fracțiilor

Înmulțire: se înmulțesc numitorii între ei și numărătorii între ei.
Exemple:
1) a  c  a  c
b d bd
2) 2  3  2  3  6
5 17 5  17 85
Împărțire: se înmulțește prima fracție cu inversa fracției a doua.
Exemple:
a c a d ad
1) b : d  b  c  b  c
 17 1 17 10 17  10 170 17 7
2) :      1
100 10 100 1 100  1 100 10 10

O fracție dintr-un număr natural este o fracție sau un

număr natural obținut prin înmulțire.
Exemple:
1. Cât este 2/5 din 30?
2 2 30 2  30 60 12
 30       12
5 5 1 5 1 5 1
2. Cât este un sfert din 220?
1 1 220 1  220 220 110 55
 220        55
4 4 1 4 1 4 2 1
Procentul:
x/100 se scrie x% și se citește „x procente” (sau „x la sută”). Atunci
17/100 se va scrie 17% (se citește „17 la sută”).
 Fracții zecimale pozitive. Numere cu virgulă
Numerele zecimale se obțin din fracții ordinare prin
împărțirea numărătorului la numitor.
Numărul care este înaintea virgulei se numește parte
întreagă, iar partea zecimală este ceea ce apare după virgulă.
Exemplu: 12,3456 are partea întreagă 12. Se scrie
[12,3456]=12 și partea zecimală {12,3456}=0,3456.
Prima cifră după virgulă (cifra 3 din exemplul de mai sus)
se numește zecime, a doua cifră (4 din exemplul de mai sus) se
numește sutime, a treia cifră după virgulă (5 din exemplul de mai
sus) se numește miime, etc.
Pentru a transforma un număr zecimal în fracție, păstrăm
partea întreagă în fața fracției, la numărător scriem partea zecimală
iar la numitor scriem 10 la puterea număr de cifre de după virgulă.
123 123 23 23 23
1,23Exemplu:
 2  1 sau 1,23  1 2  1
10 100 100 10 100
 Numerele zecimale sunt de mai multe tipuri: neperiodice,
periodice simple și periodice mixte.
O fracție periodică simplă este o fracție ale cărei cifre se
repetă în aceeași ordine, după virgulă.
Exemplu: 0,12121212... = 0,(12) este o fracție periodică
simplă. 12 4  3 4
0, (12)   
99 33  3 33
Pentru a transforma un număr zecimal periodic într-o
fracție, păstrăm partea întreagă în fața liniei de fracție, scriem
cifrele care se repetă la numărător iar la numitor scriem un 9 pentru
fiecare cifră care se repetă.
O fracție periodică mixtă este formată dintr-o parte
neperiodică (câteva cifre după virgulă care nu se repetă) și o parte
periodică (care se repetă de o infinitate de ori). Partea periodică se
scrie între paranteze rotunde.
Exemplu:0,3171717...  0,3(17)  317  3  314
990 990
 Transformarea fracțiilor periodice mixte în fracții
ordinare se realizează astfel:
 la numărător, se scrie un număr format din cifrele din partea
neperiodică și partea periodică scrise în ordine, din care se scade
numărul format din cifrele din partea neperiodică;
 numitorul va avea atâtea cifre 9 câte are partea periodică, urmate
de atâtea cifre 0 câte are partea neperiodică.

Exemple:

21017  210 20807

0,210(17)  
99000 99000
3517  35 3482 512 sau
3,5(17)   3
990 990 990
517  5 512
3,5(17)  3 3
990 990
 Compararea numerelor zecimale
Numerele zecimale se compară astfel:
• partea întreagă cu partea întreagă  numărul cu partea întreagă mai
mare este mai mare
• dacă partea întreagă este egală, continuăm și comparăm zecimile,
sutimile, miimile etc. între ele, până când găsim perechi diferite de
numere
• numărul mai mare este acela care are cifra corespunzătoare mai
mare.
Aproximarea numerelor zecimale
Aproximarea se face prin lipsă sau adaos.
Exemplu:
Numărul 17,153 se aproximează
- prin adaos la prima zecime: 17,2;
- prin adaos la sutime: 17, 15;
- prin lipsă la zecime 17, 1;
- prin lipsă la sutime: 17,15.
 Reprezentarea pe axă
Reprezentarea pe axă a numerelor zecimale se face, ca și
în cazul fracțiilor ordinare, prin estimarea poziției fiecărui număr
fracționar față de doi întregi consecutivi și ordonând numerele
aflate între doi întregi consecutivi. Numerele mai mari se vor afla
în dreapta numerelor mai mici.
Exemplu: Reprezentați pe axa numerelor numerele: 2,17 și 5,72
 Numărul 2,17 este situat între 2 și 3,
 Numărul 5,72 este situat între 5 și 6
 Reprezentarea pe axă este:

2,17 5,72
Adunarea și scăderea numerelor zecimale
Pentru a efectua operația de adunare/scădere a două numere
zecimale, procedăm astfel: scriem numerele unele sub altele,
astfel încât o virgula să fie sub cealaltă virgulă. Numărul rezultat va
avea pe aceeași poziție virgula. Operația respectivă se va face ca și
cum numerele noastre sunt naturale, de la stânga la dreapta,
utilizând aceleași reguli.
Exemple:

251,7400 + 251,74 -
38,4956 38,49
290,2356 213,25
 Înmulțirea numerelor zecimale
Pentru a înmulți două numere zecimale procedăm astfel:
 se înmulțesc numerele scrise fără virgulă;
 se numără cifrele poziționate după virgulă de la ambele numere și
 la rezultatul obținut se pune virgula după numărul total de
zecimale, numărând de la dreapta către stânga.

Exemplu: efectuați 251,74 cu 8,49

25174× Deoarece primul număr are două
849 zecimale iar al doilea număr are două
226566 zecimale, rezultatul calculului va
100696 avea 4 zecimale
Răspuns: 2137,2726
201392
21372726
 Împărțirea numerelor zecimale
Cazul I: Dacă deîmpărțitul este mai mic decât împărțitorul
• 3:25 nu se poate, adăugăm un 0 la deîmpărțit și punem 0 și la cât,
apoi virgula. Continuăm și 30:25 se cuprinde o dată, continuăm și
restul 30-25 este 5, la care adăugăm 0, formând numărul 50.
Observăm că 25 se cuprinde de 2 ori în 50.
10,24 : 2,567 = 10240 : 2567
•Deîmpărțitul are două zecimale, trebuie înmulțit cu 100
pentru a obține nr întreg.
•Împărțitorul are trei zecimale, trebuie înmulțit cu 1000
pentru a obține nr întreg.
•Înmulțim ambele numere cu 1000 pt a obține nr întregi.
Exemplu Cazul I
Exemplu Cazul II

Cazul II: În cazul numerelor fracționare zecimale, vom număra câte

cifre sunt după virgulă. Înmulțim atât deîmpărțitul, cât și împărțitorul
cu putere a lui 10 astfel încât să obținem numere întregi. Rezultatul
împărțirii nu se va schimba.
 Transformarea fracțiilor ordinare în
numere zecimale
Transformarea fracțiilor ordinare în numere zecimale se
face prin împărțire. Secvențele de cifre zecimale care se repetă la
infinit sunt scrise în perioadă în ordinea apariției lor, o singură dată.
Exemple:

1) 2  2 : 5  0,4 20 5
5 20
2) 3  1  0,333333....3  0, (3) 0,4
9 3
 Ordinea operațiilor

Ordinea operațiilor este aceeași ca și în cazul operațiilor

cu numere naturale:
• se introduc întregii în fracții, dacă este cazul;
• se rezolvă parantezele rotunde, apoi parantezele drepte, apoi
parantezele acolade;
• se efectuează mai întâi operațiile de ordin III (ridicări la putere și
radicali), apoi cele de ordin II (înmulțiri și împărțiri) și apoi cele de
ordin I (adunări și scăderi).
 Exerciții și probleme propuse
1. Ordonează crescător numerele:
𝑎) 17/5, 9/5 , 19/5; b) 15/17, 10/17, 6/17.
2. Determinați valorile numărului natural x, dacă 17/35< 𝑥/35<21/35?
3. Cu ce număr trebuie simplificată fracția 120/180 pentru a obține
2/3?
4. Operații
1 cu
 4fracții
a)  2  0,3 : 5 
5
3, (3) : 
b) 3
2
 3 4
1   : 
c)  5  5
O rochie costă 317 de lei. Dacă prețul se reduce cu 15 %, cât va fi
5. noul preț al rochiei?