OCHIUL

UMAN
Ungurianu Andrei-Alexandru
 Introducere

Ochiul este un organ a cărui principală funcție
este cea de a detecta lumina. Se compune
dintr-un sistem sensibil la schimbările de
lumină, capabil să le transforme în impulsuri
nervoase.
Ochii compuși se găsesc la artropode (insecte
și animale similare) și sunt formați din mai mulți
ochi simpli care permit formarea unei vederi
panoramice în mozaic.
STRUCTURA OCHIULUI

1.Camera posterioara
2.Umoarea apoasă 3.Cornee
4.Pupila
5.Uveei
6.Iris
7.Corpi ciliari
8.Coroida
9.Sclerotică
10.Ligament suspensor
11.Cristalin
12.Umoare vitroasă
13. Canalul Stilling-Cloquet
14.Retină
15.Maculă
16. Fovee
17. Disc optic
18. Nerv optic 3
19. Vase de sânge
Vederea la om

Lumina pătrunde prin partea din față a ochiului printr-o

membrană transparentă numită cornee, înconjurată de o
zonă numită albul ochiului sau sclerotică. În spatele
corneei se găsește irisul, un disc colorat (acesta are un
caracter unic pentru fiecare individ). Între cornee și iris
există un lichid numit umoare apoasă. Irisul este perforat
în centru de un orificiu de culoare neagră, denumit
pupilă. Pentru ca ochiul să nu fie deteriorat, atunci când
lumina este foarte puternică, pupila se contractă (și prin
urmare, se micșorează); iar în caz contrar, atunci când
este întuneric, pupila se mărește. În continuare, lumina
traversează cristalinul, acesta având funcția de lentilă
biconvexă, apoi umoarea sticloasă, în final imaginea fiind
proiectată pe o membrană numită retină. Pleoapele și
genele au rolul de protecție a ochiilor. O membrană
subțire transparentă, denumită conjunctivă, căptușește
interiorul pleoapelor și o parte din sclerotică.
 În cazul ochiului emetrop (vederea normală), imaginea se formează pe
retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se
refracte. Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la care
este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare necesită mai
puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică. Cel mai mare
procentaj din procesul de refracție are loc în cornee, restul refracției

OCHI EMETROP necesare având loc în cristalin.

Lumina trece prin mediile transparente (cornee, umoare apoasă, umoare
sticloasă) și cristalinul și formează o imagine răsturnată pe retină. Pe
retină, celulele specializate transformă imaginea în impulsuri nervoase.
Aceștia ajung prin nervul optic până la regiunea posterioară a creierului.
Acesta din urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care
implică milioane de neuroni.
Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o refracție triplă:
– razele de lumină își schimbă direcția;
– o refracție are loc la nivelul corneei și câte una pe fiecare față a
cristalinului;
– imaginea se formează pe retină, pe pata galbenă și este reală, mai mică și
răsturnată.
 Miopia

Hipermetropia

Prezbitismul

Strabismul

DEFECTE ALE VEDERII Cataracta

Astigmatism

Glaucomul

Conjunctivita

Daltonism

Dezlipire de retina

Keratopatia
 Cateva defecte prezentate

Miopia Hipermetropia

Este defectul de vedere când nu se văd clar obiectele
îndepărtate. Imaginea obiectelor se formează în fața
retinei, ochiul miop fiind prea convergent. Prin
urmare miopia se corectează cu lentile divergente
(negative).
Este defectul de vedere când nu se văd clar obiectele
apropiate. Imaginea obiectelor se formează în
spatele retinei, ochiul hipermetrop fiind prea puțin
convergent. Prin urmare hipermetropia se corectează
cu lentile convergente (pozitive)
 Prezbitism

Este un defect de vedere care apare de obicei

la bătrânețe, acesta comportându-se în același
mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat
de atrofierea elasticității cristalinului.
Prezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile
convergente.
Strabism
Are drept cauză slăbirea unuia dintre mușchii
externi ai globului ocular, acesta fiind corectat
prin exerciții de întărire a musculaturii ciliare.
 Cataracta
Apare cel mai frecvent, la persoanele cu o vârstă
înaintată, aceasta fiind cauzată de pierderea treptată
a transparenței(opacifierea) cristalinului. În cazul
cataractei congenitale, aceasta este corectată prin
secționarea unei porțiuni a irisului și a capsulei
cristaliniene ori prin extragerea cristalinului și
înlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat
de către o lentilă biconvexă.
Astigmatism
Este o boală oftalmologică manifestată printr-o
deformare a corneei care atrage după sine o refracție
defectuoasă a razei de lumină în globul ocular. În
cazul astigmatismului, razele de incidenta de lumină
albă ce sosesc la ochi sub formă de raze paralele vor
suferi un proces intens și inegal de refracție, și prin
urmare, cu cât această refracție diferențiată va fi mai
mare, cu atât astigmatismul va fi considerat mai grav.
Ochiul omenesc are două imperfecțiuni.

• Ochiul nu poate deosebi detalii separate (de exemplu două puncte alăturate) sub un unghi mai mic
de un minut de arc. Spre exemplu nu poți vedea distinct ochii unei persoane de la mai mult de
200m.

• O altă imperfecțiune a ochiului este faptul că retina sa este impresionată de o imagine formată pe
ea timp de 0,1 s. Dacă în acest interval de timp privim un alt obiect, noi nu îl vedem, fiindcă retina
este ocupată cu imaginea formată pe ea. Dacă privim imagini care se succed mai repede de 0,1 s,
avem senzația că ele se contopesc într-o mișcare continuă, deoarece ochiul nostru nu vede trecerea
de la o imagine la alta. Din această cauză, atunci când vedem desenele animate, care sunt mai
multe cadre ( fotografii ) care se derulează într-o secundă, ni se pare acțiunea continuă. Pelicula
cinematografică este alcătuită din 24 de cadre pe secundă. Slow motion sau redare cu încetinitorul
este o metodă prin care putem încetini o filmare făcută la mai multe cadre pe secundă decât este
normal (24). Ca sa putem face Slow Motion în condiții de calitate, trebuie ca mai întâi să filmăm
la peste 48 de cadre pe secundă. Există camere video care filmează cu 10.000 de cadre pe secunde
și care surprind detalii care cu ochiul liber nu le putem vedea.
 • https://www.fizichim.ro/docs/fizica/clasa
8/capitolul3-fenomene-optice/III-18-inst
rumente-optice-ochiul-uman-defectele-
de-vedere
Bibliografie
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Ochi

• https://specscart.co.uk/blog/what-is-asti
gmatism