Disciplinarea pozitiva

"Nimic nu e simplu. Când se transformă motivarea în mită? Îndrumarea, în cicăleală? Înţelegerea, în gasirea de
scuze? Consecinţele, în pedepse furioase? Noi, părinţii, trebuie să ne ajustăm permanent atitudinea şi sa ne dăm
seama ce facem chiar atunci când o facem. Este o perfecţionare continuă, din păcate, lipsită de sesiuni preliminare de
practică....Singurul lucru de care putem fi siguri este acela că nu există o formulă unică sau absolută în activitatea de
creştere a copiilor mici..." Catherine Maurice "Lasa-mă să-ţi aud glasul„
Nici un părinte nu poate fi perfect! A fi părinte este de fapt un curs deschis permanent...

• Disciplinarea ca metoda
 dilema părintelui ar putea fi legată de ce metodă să folosească, astfel încât copilul să
inceteze comportamentul nedorit sau să ,,fie ascultător„ (unii părinti tind să fie mai
permisivi ignorând comportamentul sau folosind încurajarea/alţii sunt mai directivi,
intervenind prin acordarea de pedepse, ameninţarea cu pedeapsa, izolarea copilului
sau moralizarea lui)
 Ce presupune de fapt disciplinarea?
• Constituie o bază pentru adaptarea copilului la cerinţele ulterioare ale vietii de adult.
Este orientată spre învăţarea asumării responsabilităţii şi a rezolvării problemelor cu
care se confruntă copilul
• Presupun implicarea activă a copilului în procesul de învătare a unor comportamente(
în stabilirea regulilor , în identificarea consecinţelor comportamentului său ) Această
implicare activă va duce la autodisciplinarea sa şi îl va ajuta să facă faţă cu succes
cerinţelor sociale şi de dezvoltare personală (de exemplu în adaptarea şcolară).
• Copilul interiorizează regulile stabilite împreună cu părintele, fără a fi nevoie ca
acesta să i le impună prin constrângeri exterioare sau să i le amintească de fiecare dată.
 Disciplinarea pozitiva
• Disciplinarea pozitivă cuprinde mai mult decât abordarea
comportamentelor problematice. Ea vizează şi învătarea unor
comportamente şi atitudini adaptative.
• Principiile disciplinării pozitive : comunicarea, respectarea copilului si a
deminităţii acestuia
Metode/strategii de disciplinare
 Stabilirea regulilor şi limitelor
• Stabilirea şi respectarea regulilor reprezintă cele mai eficiente metode de prevenire a
problemelor de comportament. Ele au rolul de a stabili ceea ce este acceptabil sau
inacceptabil din partea copilului precum si consecintele nerespectarii sau respectarii regulilor.
• Identificaţi regulile de bază: nu este indicat să faceţi liste interminabile (aprox. 3-4 reguli
pentru copii cu varsta intre 3-5 ani)
• Formulaţi regulile în termini de comportamente observabile
• Stabiliţi şi discutaţi consecinţele nerespectării regulilor
• Repetaţi regulile
• Fiţi consecvent în aplicarea regulilor şi consecinţelor
 Abordarea comportamentelor inadecvate
• Există câteva modalităţi prin care se pot aborda comportamentele
inadecvate:
 Ignorarea
• O parte din comportamentele indezirabile ale copiilor produse din dorinţa
de a primi mai multă atenţie din partea părinţilor, pot fi descurajate prin
ignorare. Se realizează împreună cu părinţii o listă cu comportamente
care pot fi ignorate.
• (Exemplu: grimasele, înjurăturile, crizele de plâns provocate intenţionat
de copil, protestele atunci când este rugat să facă ceva, crizele de furie
ocazionale, certurile minore cu alţi copii)
Recompensele ca modalitaţi de motivare a
copilului
• Lauda sau vorba dulce mult aduce…
Lucrurile sunt însă destul de clare în privinţa laudei sau încurajării
comportamentelor dezirabile. S-a constatat că în cazul copiilor ale căror
comportamente dezirabile nu sunt încurajate sau răsplătite prin atenţia
părinţilor, apare o tendinţă de exacerbare a comportamentelor indezirabile.
 Cum folosim sistemele de recompense?

• Stabiliţi comportamentul pe care doriţi să-l încurajaţi sau să-l dezvoltaţi

(ex. Dacă esti cuminte, primeşti o bulină – formulare ambiguă vs. Dacă te joci în linişte în următoarele 10 minute,
primeşti o bulină – formulare clară)
• Identificaţi cu exactitate ce reprezintă o recompensă pentru copil
• Stabiliţi modul de administrare a recompenselor în funcţie de nivelul de dezvoltare al copilului
Recompensele pot fi obiecte (jucării, jocuri pe calculator, bicicletă, carţi, role, creioane, baloane etc.) activităţi
(jocul in parc, plimbare cu bicicleta, mai mult timp la joacă, poveste in plus citită de părinţi la culcare etc.) sau
simboluri (feţe zâmbitoare,buline, jetoane etc.)
La copiii de peste 5 ani sistemele de recompense pot fi diversificate (copilul primeşte astfel pentru un
comportament dezirabil un număr de jetoane pe care mai apoi le poate schimba pentru un obiect sau o activitate cu
valoare mai mare)
• Recompensa trebuie să survină dupa comportament, nu înaintea acestuia.
• Administraţi recompensele în funcţie de faza de învăţare şi înlocuiţi-le treptat cu lauda
Invăţarea unui comportament are două etape: o fază de achiziţionare a comportamentului, în care recompensa se
administrrează imediat şi o fază de menţinere a comportamentului, în care administrarea recompensei se face după
mai multe comportamente adecvate. Adimistrarea decalată are rolul de a menţine un comportament deja înăţat şi de
a evita dependenţa de recompensă.