Arhitectura Egiptului

ARHITECTURA
ANTICĂ. EGIPTUL

Cadrul geografic
 EGIPTUL

Localităţile egiptene cu monumente antice

Periodizarea istorică a Egiptului

I. Perioada predinastică (mileniul al IV-lea î.e.n.).

Se formează unităţile politice regionale (nome),
care ulterior se grupează în două mari
formaţiuni politice:
-Egiptul de Sus (la sud)
- Egiptul de Jos (la nord).
-se vor uni într-un singur stat egiptean.
 Arhitectura Egiptului
 II. Perioada Regatului Timpuriu (cca 3000 – cca 2800 î. Hr.,
dinastiile I–II). Are loc unificarea Egiptului pe timpul regelui Menes,
care este considerat fondatotul primei dinastii, plasând capitala
statului în oraşul Memfis. Unitatea Egiptului se consolidează prin
crearea unui sistem centralizat de irigare, a unui aparat administrativ
central, inventarea şi răspîndirea scrierii hieroglifice etc.
 III.Perioada Regatului Vechi (cca 2800 – cca 2250 î.Hr., dinastiile
III–VI). Egiptul devine un stat puternic din punct de vedere economic
şi politic. Prosperitatea economică şi stabilitatea economică fac
posibilă perfecţionarea sistemului de irigare şi construirea piramidelor
faraonilor Kheops/Kufu, Khefrenos/Khaf-Ra şi Mikerin/Menkau-Ra,
care vor deveni simboluri ale civilizaţiei egiptene.
Caracteristica perioadei
 În Regatul Vechi (2700-2250 i.e.n.) are loc
trecerea de la construcţiile din căramidă la
construcţii din piatră (in arhitectura funerară);
precizarea tipurilor de morminte: mastaba si
piramida; primelor forme cunoscute de
temple; apariţia templului de cult funerar
anexat piramidei; apariţia aşezărilor de plan
prestabilit.
 Monunente importante:
 - complexul funerar al faraonului Djosser de
la Sakkara, arhitect Imhotep;
 piramidele de la Medun si Dașur;
 complexul de la Ghise;
 templul Soarelui de la Abu Șir.
Cadru geografic. Egiptul de Jos
m
Regatul Vechi (cca 2800 – cca 2250 î.Hr.,
dinastiile III–VI). Locuinţa egipteană.
 Casa egipteana .

Locuinţa egipteană este relativ puţin cunoscută . Din
colaborarea datelor arheologice sumare cu machete din
ceramică, depuse în morminte, cu reprezentările în pictură şi
în unele descrieri, se desprind câteva trăsături caracteristice
acestui program.
 Locuinţele sunt concepute pentru o durata limitata, fiind
construite din materiale perisabile. Situaţia este similară şi în
cazul palatelor regale, construite pentru un anume faraon şi
abandonate după moartea acestuia.
 Structurarea locuinţei este condiţionată de particularităţile
climei: regim de precipitaţii scăzut şi însorire excesivă.
Locuinţele alcătuiesc volume compacte, închise către exterior,
cu goluri puţine; apar frecvent curţi interioare, loggii şi porticuri
menite să asigure protecţia contra căldurii si a însoririi prea
puternice. Din aceleaşi motive se practica acoperirea în terasă,
spaţiul utilizabil pentru odihnă seara si noaptea.
 Religia egiptenilor
 Majoritatea popoarelor antice aveau sisteme religioase
politeiste - Egiptenii adorau diferite divinităţi. Fiecare oraş îşi
avea zeul protector, statutul căruia în ierarhia divinităţilor
depindea de statutul politic şi militar al localităţii. Divinităţile
principale venerate de toţi egiptenii erau Amon-Ra (zeul
soarelui), Osiris (stăpînul lumii de apoi), Isis (zeiţa fertilităţii),
Horus (zeul luminii), Sehmet (marea putere).
 Egiptenii îşi reprezentau zeii în chip de om (Ptah, zeul creator),
de animal (Sehmet, în chip de leoaică) sau mixt (Anubis,
stăpînul lumii de apoi, jumătate om, jumătate şacal). Pentru
venerarea zeilor erau construite temple, statui, preoţii aduceau
ofrande. În cinstea zeilor se organizau serbări, procesiuni care
includeau mai multe ceremonii.
 Religia egipteană s-a aflat într-o strînsă legătură cu puterea
politică. Astfel, faraonul era considerat o întruchipare terestră a
divinităţii. Preoţii egipteni, o castă unită şi puternică prin
cunoştinţele şi bogăţiile acumulate timp de secole, în perioadele
de criză, cînd slăbea puterea centrală, intrau în conflict cu
faraonul în dorinţa lor de a-şi instaura dominaţia în ţară.

 EGIPTUL.

Regatul Vechi (cca 2800 – cca 2250 î.Hr.,

dinastiile III–VI). Cultul funerar. Mastabaua
 Evolutia: de la piramida în trepte -
la corp geometric ideal.
 Pentru realizarea piramidelor, se presupunea că se
pornea de la un nucleu natural, care era învelit cu straturi
succesive din blocuri de piatră. Către sfârşitul Regatului vechi
au fost construite si piramide-necropole (morminte). Primul
mormânt cunoscut în formă de piramidă este cel al faraonului
Dloser de la Sakkara, construcţie din calcar alcătuită dintr-o
suprapunere de 6 trepte ridicate deasupra camerelor funerare
subterane, reprezentănd o extindere, în etape succesive, a
unei mastabale mai vechi; se presupune că alegerea de către
arhirectul Imhotep a formei piramidale a unui mormânt nu a
fost străine de idea “destinului solar” al faraonului care, după
moarte, urma sa şi petreacă existenţa în spaţiul ceresc,
alături de zeul soarelui Ra; treptele piramidei în această idee
ar facilita ascensiunea faraonului zeu.
Regatul Vechi (cca 2800 – cca 2250 î.Hr.,
dinastiile III–VI).

Arhitectura funerară. Mastabaua aristocratică

 Complexul funerar al faraonului Djoser
 Djoser a fost faraonul din dinastia a III. Necropola
sa din Sakkara se află în deşert pe malul vestic al Nilului. În
aceiaşi localitate a fost edificată prima piramidă a Egiptului,
construită de arhitectul Imhotep, arhitectul faraonului,
înaintea anului 2650 î.e.n., ca eternă locuinţă a regelui.
 Piramida era la origine o mastabă, modificata treptat până
la ajungerea a 6 nivele. Intrarea se află în partea de Nord.
O fântână conduce până la camera mortuară aflată sub
piramidă, o altă galerie duce la alte doua camere decorate
cu faianţă de ceramică albastră.
 În 1933 au fost găsite galerii subterane, din care au fost
extrase sarcofage din alabastru şi cca. 40 000 de vase din
piatră distruse.
 Complexul funerar a lui Djoser era delimitat de un zid înalt
de 10 m înălţime, cu dimensiunile 470x235 m (1000x500
coţi regali)decorat de faţada de palat, cu intrânduri şi
ieşinduri (“redane”) spre exterior.
Sakkara, Complexul funerar al
faraonului Djoser
 Complexul funerar al faraonului Djoser
 Zidul prezintă 14 porţi false. Intrarea sa se afla în partea
de S-E. Zidul era făcut din mici blocuri de calcit. Se trecea
apoi printr-un coridor cu 20 de coloane reunite în fascicole
pentru a reprezenta o legătură de trestii. Acesta conducea
într-o curte, unde faraonul se termina ceremonia regală.
Curtea dinspre Sud era delimitată de masa piramidei şi
unde se găseau capelele legate de sărbătoarea Heb-Sed.
La S-W se aflau camerele funerare care conţineau
viscerele regelui; lângă care se mai găsea şi o capelă, ai
cărei pereţi erau înconjuraţi de o friză în formă de cobră. În
centrul curţii meridionale se găseau două construcţii în
forma literei „B” , legată de rituala sărbătoare Heb-Sed, iar
pe suprafaţa de sud a piramidei, un altar. La N de complex
se aflau două clădiri: Casa de Sud şi Casa din Nord, cu
elemente decorative care fac referire la Egiptul de Nord şi
Sud.
Complexul faraonului
Djoser din Sakkara

Regatul Vechi (cca

2650 – cca 2250 î.Hr.,
dinastiile III.
Arhitectura funerară.
Regatul Vechi, dinastia IV. Piramida in trepte a lui Djoser,
Sakkara
 ARHITECTURA ANTICĂ.
EGIPTUL

Perioada Regatului Vechi dinastia IV.

Complexul lui Djoser, coloanele din culuarul de
ARHITECTURA ANTICĂ.
EGIPTUL

Dinasti IV. Complexul

lui Djoser, capela
 Complexul funerar al
faraonului Djoser

Perioada Regatului
Vechi (cca 2800 – cca
2250 î.Hr.). Coloane
angajate de pe faţada
capelelor
 Evolutia piramidei …
 În geneza piramidei trebuie luate în considerare conştiinţa
constructorului privind forţa volumului masiv perceput ca un
relief creat în peisajul plat al Egiptului. În perioada urmatoare
(dinastia a IV) formele piramidelor au evoluat:
 - la Medum apare piramida în trei trepte,
 - la Daşur piramida ”sudică” numită şi romboidala, cu un profil
frânt, în vreme ce piramida “nordică” are forma geometrica
perfectă.
 Evoluţia a culminat cu marile piramide ale faraonilor Keops,
Kaf-Ra, Menkau-Ra din necropola de la Ghise. Şi in cazul
piramidelor cu formă perfectă simbolul solar este prezent,
forma piramidală materializând imaginea razelor soarelui care
pătrund prin nori.
 Piramida a fost forma caracteristică de mormânt regal în timpul
Imperiului Vechi, în epocile următoare fiind abandonat treptat.
Medum, piramida faraonului Snofru

Perioada
Regatului
Vechi
dinasti IV.
Piramida romboidală din Daşur.
Perioada Regatului Vechi dinastia
IV.
 ARHITECTURA ANTICĂ. EGIPTUL

Regatul Vechi
Piramida romboidală din Daşur.
 Complexul piramidelor din Ghize

 În podişul din Gize, în apropierea or. Cairo, se găsesc cele mai
renumite complexe funerare din Egiptul antic - piramidele a trei
faraoni – Keops, Kaf-Ra şi Menkau-Ra. Marea platformă pe
care sunt construite măsoară 1,5 km de la N la S şi 2,0 km de
la E la W , aflându-se la 40 m deasupra nivelului mării. Cele trei
piramide sunt aşezate în ordinea mărimii şi a vechimii.
 Piramida lui Keops , numită “Marea Piramidă” este cea
mai veche (2605-2585 î.H) şi cea mai înaltă: 144 m pe care îi
măsoară azi. Baza sa are 230 m în timp ce unghiul de înclinaţie
are 51 gr. La est şi vest sunt câteva mastabe din dinastiile a IV-
a şi a V-a. S-a calculate că marea piramidă ar fi formată din
blocuri de piatră, fiecare cântărind 2 tone şi jumătate. În medie,
muncitorii ar fi trebuit să fasoneze, să transporte şi să monteze
fiecare bloc în doar patru minute lucrând zi şi noapte timp de 23
de ani, lucru de altfel imposibil.
Complexul piramidelor din Ghize
Complexul piramidelor din Ghize în
corespundere cu aştrii din constelaţia
Orionului
 ARHITECTU
RA ANTICĂ.
EGIPTUL

Complexul din Ghizeh în corelaţie cu

constelaţia Orionului din Calea Lactee.
ARHITECTURA ANTICĂ. EGIPTUL

Complexul piramidelor din Ghizeh.

 ARHITECTURA
ANTICĂ. EGIPTUL

Regatul Vechi
dinastia IV. Complexul piramidelor din Ghizeh.
ARHITECTURA ANTICĂ. EGIPTUL

Piatra
Ben-Ben
din vârful
unei
piramide
Piramida lui Keops/Kufu
 Materialele de construcţie:
 - piatra de calcar galbenă sau gresia, dobândită din
apropiere.
 - piatra de calcar albă, cu care era placată în exterior.
 În interior – culoare înalte de cca. 1 metru şi late de 1,5
m, care conduceau din exterior la camera funerară a
faraonului cu pereţii şlefuiţi neted. Acolo se află
sarcofagul: o ladă de piatră fără decoraţie plastică.
Primul culoar astupat cu lespede de piatră începea la
15 m înălţime de la sol în partea de Nord, conducând în
jos, apoi la 9 m se bifurca: unul continua in jos, unde se
afla o cameră cu destinaţie necunoscută, alta urca spre
Galeria Mare.
EGIPTUL ANTIC

 Secţiune prin piramida mare (a faraonului

Keops/Kufu).
 Parametrii: Înălţimea147 m, Latura bazei - 428 m
 Piramida lui Keops/Kufu
 Marea Piramidă a fost construită din blocuri de piatră
foarte bine prelucrate plasate practic fără mortar.
Greutatea medie cca. 2,5 tone iar unele din blocuri aveau
cca. 30 tone. Istoricul antic Herodot (sec. V î.e.n.), în
urma discuţiei cu preoţii egipteni spunea că Piramida
Mare a fost construită timp de 30 ani inclusiv 10 ani –
numai drumul.
 Lucrau concomitent câte 100 000 oameni care se
schimbau la fiecare 3-4 luni. Lucrau nu numai robi dar si
oameni liberi.
 Tot el descrie si tehnica de construcţie : era construită în
trepte pe care erau urcate cu balansoare si sănii pietrele.
Posibil se foloseau si pârghiile.
 Trebuie de menţionat că sunt şi alte păreri în privinţa
asta. Se presupune că culoarele interioare săpate în
masivul stâncos serveau pentru transportul pietrelor, iar
 ARHITECTURA ANTICĂ. EGIPTUL

 Particularităţi constructive şi ipoteze a construcţiei piramidelor

 - asize din beton
 - ridicarea greutăţilor cu basculanta
 - construcţa toboganelor pentru ridicarea greutăţilor
 Piramida lui Keops/Kufu
 La intrare în Galeria Mare direcţia se bifurca şi o ramură
conducea orizontal spre camera Reginei. Galeria mare, care
conducea spre camera funerară a faraonului avea h=8.5m,
lungimea de 47 m şi lăţimea de1,5 m. Este acoperită cu o
boltă falsă din lespezi de piatră. Perfecţiunea zidăriei: între
blocurile de piatră nu se poate de introdus nici vârful unui ac
sau lamă de cuţit. Podeaua înclinată e şlefuită ca şi pereţii.
Se creează impresia că Galeria e săpată într-un masiv de
piatră. Camera funerară are acoperirea alcătuită din câteva
rânduri de blocuri de granit aşezate orizontal cu goluri între
ele. Ultimele 2 blocuri din calcar sunt aşezate orizontal în
forma unui acoperiş în 2 pante. Această soluţie avea drept
scop transmiterea presiunii colosale a masei de zidărie
(deasupra se afla cca. 100 m înălţime) spre pereţii laterali ai
necropolei şi de ai asigura o mai mare trăinicie. Arhitectul a
fost Hemiun – fratele lui Keops.
 EGIPTUL ANTIC.

 Elemente de
construcţie
 - soluţie de distribuire
laterală a presiunii de
asupra camerei
faraonului;
 - gang orientat spre
constelaţia Orion
ARHITECTURA ANTICĂ. EGIPTUL

Regatul Vechi
dinastia IV. Complexul piramidelor din Ghizeh.
 ARHITECTURA
ANTICĂ. EGIPTUL

Perioada Regatului Vechi

dinastia IV. Complexul piramidelor din Ghizeh.
 Componenta edilitara a piramidei
lui Kaf-Ra (Kufu) şi Mencau-Ra.
 Piramida lui Kaf-Ra se înalţă la S-V de cea a lui
keops/Kufu. E mai mică, având 136,5 m înălţime şi 210,5 m
lungime a laturilor. Este singura piramidă care a păstrat
stratul de calcar, care îi acoperă vârful, şi complexul edilitar
din care fac parte templele de primire şi templul funerar.
 Piramida are 2 intrări situate pe partea nordică: prima se
găseşte la bază, iar a doua la cca. 13 m deasupra soclului.
Coridoarele interioare, care pornesc din cele două intrări, se
unesc şi conduc spre camera funerară. Acolo se află
sarcofagul din granit, fără inscripţii şi decoraţii. Spre partea
de Sud a piramidei lui Kaf-Ra se găseşte o piramidă
auxiliară mică, al cărei înveliş exterior a dispărut definitiv. În
interior se găsesc cele două coridoare descendente, la
sfârşitul cărora se afla o mică nişă. Aici a fost găsită a ladă
din lemn conţinând mai multe piese, recompuse formând o
construcţie din lemn de cedru în forma unei cabine pentru
transportul ritual al statuii.
 Piramidă faraonului Menkau-Ra

 La S-V se găseşte a treia piramidă de la Gizeh: “Divina

Piramidă”. Construită de faraonul Menkau-Ra,
seamănă ca tehnică de construcţie cu celelalte două,
deşi e mai mică decât celelalte, având 65,5 m înălţime,
latura bazei - de 108 m şi înclinaţia de 51 gr. La S sunt
aliniate alte 3 piramide auxiliare. În camera funerară au
fost găsite un sarcofag din piatră şi alte resturi ale unui
sarcofag din lemn.
 Piramidele de la Gise de mai bine de 4500 de
ani au devenit una din cele mai importante atracţii
pentru turiştii din lume.
 Templul de
primire şi
templul funerar
al piramidei lui
Kaf-Ra.
 Curtea
interioară a
templului
funerar
 Sfinxul. Corpul din stâncă, erodat de precipitaţii
şi staţionarea apelor anterior devenirii acestei
zone pustiu nisipos ( cca. 70000-9000 ani în
urmă)
Coloana
egipteană
 Capiteluri de
formă
vegetală:
 1. Papiriforme
 2. Palmifore
 3. Lotiforme
(floarea
închisă)
 Cariera de la Assuan. Obeliscul rămas nefinisat.