Caderea de meteoriti

Meteoriţii sunt bucăţi de diverse dimensiuni, de fier şi rocă rezultate

în urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea, ei s-au putut forma
şi în urma dezintegrării cometelor în fragmente. Fenomenul luminos
provocat de căderea prin atmosferă a unui corp solid de dimensiuni
mici se numeşte meteor.
Mulţi meteoriţi cad spre Pământ, dar majoritatea ard din cauza frecării cu
aerul încă înainte să atingă Pământul, în momentul intrării lor în straturile
înalte ale atmosferei. Există însă şi cazuri în care meteoriţi mari şi chiar
gigantici au lovit serios Pământul. Aşa s-a întâmplat cu meteoritul
"Chicxulub" (cuvânt din limba Yucatec-Maya care se pronunţă aproximativ
Cic-şu-'lub), care a căzut pe Pământ acum circa 65 milioane de ani şi a
provocat printre altele un crater de 180 km în diametru.
Mărimea meteoritului se apreciază de a fi fost de cel puţin 10 km. Locul
impactului se află în mare, nu departe de coasta nordică a peninsulei
Yucatán şi de oraşul Chicxulub din Mexic. Craterul a stat îngropat în
sedimente pietroase, din care cauză el nu a suferit erodări naturale şi s-a
păstrat foarte bine până în zilele noastre. Se crede că ciocnirea meteoritului
Chicxulub de Pământ a fost cauza dispariţiei dinozaurilor.
 Cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă este cel căzut
la 30 iunie 1908 la nord de râul Tunguska, în Siberia (60 grade 55’ Nord,
101 grade 57’ Est).

Actualmente, cea mai raspândită teorie susţine că acesta a fost un corp solid (o
stâncă) cu un diametru de circa 50 de m, care a explodat cu o forţă
echivalentă cu aproximativ 15-30 megatone TNT la aproximativ 6 km
deasupra solului.
 Ploaia de meteoriti
Cand o cometa se apropie de soare, o urma de praf si alte resturi raman pe
orbita. Cum Pamantul orbiteaza in jurul soarelui, el traverseaza aceste
campuri cu resturile ramase dupa trecerea cometei. Aceste resturi patrund in
atmosfera si se aprind creand aceste privelisi uimitoare, ploile de meteoriti.