Studiu de caz

Bazinul Hidrografic Transfrontalier Siret

Proiect pentru creşterea calităţii apei în Bazinul

Hidrografic Transfrontalier Siret

Proiect Educativ

1
Obiective specifice ale proiectului

Modernizarea sistemului de monitorizare a

1
Bazinului Hidrografic Transfrontalier Siret

Instruirea personalului tehnic din cadrul

2
instituţiilor specializate

Creşterea nivelului de informare al agenţilor

3
economici, al administraţiei şi al locuitorilor

2
Grupul ţintă

70 persoane din Zona Transfrontalieră a

judeţelor Suceava-Cernăuţi (50+20)

10 persoane - APM
30 persoane –
Administraţiile Publice
Locale
20 persoane –
Administraţiile Naţionale
ale Apelor

10 persoane –
Staţiile de epurare
3
Difuzare informaţii

4000 persoane – Judeţul Suceava

Locuitori
1000 persoane – Cernăuţi
Total 5000 de persoane

20 de firme – Suceava
Agenţi economici
10 firme – Cernăuţi
Total 30 de firme

16 instituţii – Suceava
Oficialităţi
19 instituţii – Cernăuţi
Total 35 de instituţii
4

Motivele care au stat
la baza alegerii
grupului ţintă
1. Alegerea strategică: persoanele care vor fi instruite ocupă
funcţii cheie la nivelul central şi la nivel de departamente
tehnice în cadrul instituţiilor din cadrul cărora provin, care la
rândul lor sunt actori cheie în gestionarea şi monitorizarea
calităţii apelor
2. Delimitarea geografică: grupul de lucru a fost ales din cadrul
ariei geografice eligibile

3. Pregătirea insuficientă a grupului ţintă la nivelul standardelor europene

privind managementul, asigurarea calităţii şi controlul calităţii apei

4. Inerţia responsabililor privind aplicarea legislaţiei europene şi noi metode

de analiză

5. Necesitatea efectuării de aplicaţii practice în laboratoare moderne

6. Necesitatea cunoaşterii şi însuşirii legislaţiei europene privind

managementul resurselor de apă

7. Plasarea problematicii poluării apelor în problematica generală de

poluare a mediului 5
Populaţia Judeţului Suceava
Statul român şi cel
(688.435 locuitori), Judeţul
ucrainean, prin diminuarea
Botoşani (454.023 locuitori)
costurilor de reducere a
şi ai Regiunii Cernăuţi
poluării prin prevenţie
(913.275 locuitori)

Beneficiarii proiectului
sunt:

Comunităţile de pescari din zona transfrontalieră, prin

regenerarea cantităţii şi calităţii piscicole
6
 Rezultate obţinute Indecise, necunatificate

Factori de risc

Sursele punctiforme de poluare semnificative sunt: menajere, industriale şi agricole

Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de:

Îngrăşamintele chimice utilizate în agricultură: care au fost de 1,61 kg P/ha şi 10,01

kg N/ha (media în Bazinul Dunării este de 5,9 kg P/ha şi respectiv 31,4 kg N/ha)
Pesticidele utilizate pentru combaterea dăunătorilor, care au fost de 0,9 kg /ha, (mai
puţin decât 1,39 kg/ha – media a 7 state din Bazinul Dunării)
Animalele domestice din spaţiul hidrografic Siret: au o densitate de 0,41 vaci
echivalente/ha, mai mică decât media în Bazinul Dunării care variază între 0,45 - 0,55
animale echivalente/ha. În mediul rural cele mai importante surse de poluare difuză
sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele vulnerabile
Aglomerările umane din mediul rural şi mediul urban, având în vedere procentele
mici de racordare a populaţiei la reţeaua de canalizare de 75,4% în mediul urban şi
3,28% în mediul rural.
7
 Schema Directivei Cadru pentru Apă a Uniunii Europene, văzută ciclic şi politic

Menţionăm aici că definirea obiectivelor se face ca urmare a monitorizării şi evaluării din teren, iar prin
definire este bine să înţelegem o “descriere analitică a problemelor degradaţionale aduse diferitelor sisteme
acvifere”.
Se pot face corecţii, analize economice, evaluări alternative care conduc apoi la localizarea factorilor care
produc degradările. Numai după aceea se pot elabora metodele manageriale de reconstrucţie la diferite
niveluri geografice, noţiuni, regiuni de dezvoltare, ecosisteme, biocenoze, indivizi.
Prin Directiva Apei (DCA 2000), Uniunea Europeană îşi ia ca reper bazinele hidrografice. Cele mai multe studii
de caz sunt efectuate la acest nivel.
8