TESTELE FUNCȚIONALE RESPIRATORII

Dr. Mihaela Hostiuc

Tipuri de teste funcționale respiratorii

Spirometria (cu sau fără testare la bronhodilatator)

Determinarea capacității de difuziune a CO
Determinarea volumelor pulmonare
Determinarea presiunilor respiratorii
Teste de provocare bronșică
Testarea cardio-pulmonară la efort
Determinarea gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic
Pulsoximetria continuă (la efort sau în timpul somnului)
Când sunt necesare?

Indicații pentru efectuarea testelor funcționale respiratorii

În scop diagnostic la pacienții cu: tuse cronică, wheezing, dispnee
Evaluarea obiectivă a răspunsului la terapia bronhodilatatoare
Evaluarea efectelor expunerii la praf și alte noxe respiratorii profesionale
Evaluarea riscului anterior intervențiilor chirurgicale toracice sau abd. sup.
Evaluarea obiectivă a gradului de severitate a unei boli pulmonare
Monitorizarea evoluției bolii pulmonare și răspunsul la tratament
Spirometria
• Măsoară volumul de aer expirat, la momente de timp
specificate în timpul unui expir forțat și complet ce
urmează unui inspir forțat.

Variabilă Definiție
FVC (CVF) Capacitatea vitală forțată = volumul total expirat
FEV1(VEMS) Volumul expirat forțat în prima secundă
FEV1/FVC Indicele de permeabilitate bronșică
PEF Fluxul (debitul) expirator maxim realizat cu efort maxim
din poziția de inspir
MEF 50% Fluxul maxim obținut la expirul a 50% din FVC
 Spirometria

Indicații
Evaluarea dispneei
Urmărirea răspunsului la tratament după o exacerbare astmatică sau a BPOC
Suspiciunea unei pneumopatii interstițiale difuze
Aprecierea prognosticului unei patologii pulmonare
Evaluarea preoperatorie a riscului în chirurgia toracică și abdominală
superioară
Spirometria
Contraindicații relative
Ca urmare a creșterii consumului miocardic de O2 și a modificărilor TA
• Infarctul miocardic acut (prima săptămână)
• Hipotensiune arterială sau HTA severă
• Aritmie atrială/ventriculară importantă
• Insuficiență cardiacă decompensată
• Cord pulmonar acut
• Istoric de sincopă asociată expirului forțat, tusei

Graham B.L., Standardization of spirometry 2019 Update, An official American Throracic Society and European
Respiratory Society, Technical Statement
Spirometria
Contraindicații relative
Ca urmare a creșterii presiunii intracraniene/intraoculare
• Anevrism cerebral
• Chirurgia cerebrală (primele 4 săptămâni)
• Chirurgia oculară (prima săptămână)

Ca urmare a creșterii presiunilor la nivelul sinusurilor și urechii medii

• Chirurgia sinusurilor/urechii medii sau infecții (prima săptămână)

Graham B.L., Standardization of spirometry 2019 Update, An official American Throracic Society and European
Respiratory Society, Technical Statement
Spirometria
Contraindicații relative
Ca urmare a creșterii presiunii intratoracice și intraabdominale
• pneumotorax
• chirurgia toracică (primele 4 săptămâni)
• chirurgia abdominală (primele 4 săptămâni)
• sarcina avansată

Pentru controlul infecțiilor

• infecții respiratorii active sau suspectate sau infecții sistemice, inclusiv TBC
• situații care cresc riscul de transmitere a infecțiilor: hemoptizii, secreții
abundente, leziunii la nivelul cavității orale

Graham B.L., Standardization of spirometry 2019 Update, An official American Throracic Society and European
Respiratory Society, Technical Statement
Spirometria
Diagnostică De monitorizare Testarea reversibilității
• Pt a testa funcția • Se recomandă testare • Se efectuează un
pulmonară post bronhodilator test de bază

• În cazul unui pattern • Înainte de test nu se • Se retestează

obstructiv → testare întrerupe medicația postbronhodilator
după bronhodilatatoare
bronhodilatator
• Înainte de test se
• Înainte de test se întrerupe medicația
întrerupe medicația bronhodilatatoare
bronhodilatatoare
• Administrarea
• Administrarea corticosteroizilor
corticosteroizilor orali/inhalatori nu se
orali/inhalatori nu se întrerupe
întrerupe
Spirometria
• Se recomandă întreruperea medicației bronhodilatatoare, astfel că
răspunsul la bronhodilatator poate fi apreciat față de spirometria de
bază!
•
Bronhodilatator Ultima administrare
𝛃2-agoniști cu durată scurtă de acțiune Cu 4 h anterior
(salbutamol, albuterol)
Antimuscarinici cu durată scurtă (ipratropium) Cu 12 h anterior
β2-agoniști cu durată lungă de acțiune Cu 24 h anterior
(salmeterol, formoterol)
Antimuscarinici cu durată lungă de acțiune Cu 36-48 h anterior
(tiotropium, glycopyrronium, umeclidinium,
aclidinium)
𝝱2- agoniști cu durată ultralungă Cu 36 h anterior
(indacaterol, olodaterol, vilanterol)

Graham B.L., Standardization of spirometry 2019 Update, An official American Throracic Society and European Respiratory Society,
Technical Statement
Pacientul trebuie să evite anterior spirometriei:
Fumatul/vaparea cu 1h anterior
Consumul de substanțe ilicite cu 8h anterior
O masă abundentă
Efort fizic intens
Să poarte haine strâmte

Graham B.L., Standardization of spirometry 2019 Update, An official American Throracic Society and European
Respiratory Society, Technical Statement
Spirometria – cum interpretăm?
• Valorile obținute se raportează la valorile standard în
funcție de vârstă, înălțime, greutate și etnie.
Spirometria – cum interpretăm?
Aprecierea efectuării corecte a spirometriei
Start bun, fără ezitare
Prezența unui vârf (PEF) la începutul expirului forțat
Durata totală a curbei flux-volum să fie, de preferat, de min. 6 s
Durata fazei de platou a expirului prelungit să fie, de preferat, de min. 5 s
Diferențele între valorile FEV1 și FVC de la o probă la alta să fie de max. 150ml
Absența arterfactelor (tuse, pierdere de aer la nivelul gurii sau nasului
etc.)
Spirometria – cum interpretăm?
Variabilă Valori normale
FEV1/FVC > 0.7
FVC > 80% din valoarea prezisă
FEV1 > 80% din valoarea prezisă
PEF > 80% din valoarea prezisă
MEF 50% > 80% din valoarea prezisă
Spirometria – cum interpretăm?

FEV1/FVC

Scăzut Normal

FEV1 N
FEV1 ↓ FEV1 ↓ FEV1 ↓ FVC N
FVC N FVC ↓ FVC ↓ MEF 50% ↓

Disfuncție Disfuncție Disfuncție Sindrom

ventilatorie ventilatorie ventilatorie obstructiv
obstructivă mixtă restrictivă distal
Spirometria – cum interpretăm?
Disfuncție ventilatorie obstructivă Disfuncție ventilatorie restrictivă
BPOC Fibroze pulmonare
Astm Boli neuromusculare
Bronșiectazii Cifoze/scolioze toracale importante
Deficitul de 𝛂1-antitripsină Spondilita ankilozantă
Fibroza chistică Insuficiența cardiacă congestivă
Bronșiolită Obezitate
Spirometria cu testare la bronhodilatator
• Evaluază reversibilitatea disfuncției ventilatorii obstructive
după administrarea de bronhodilatator.
• Bronhodilatator – salbutamol 400µg (4 puff-uri)
• Se repetă spirometria la 10-15 min după administrare
• Utilă pt diagnosticul pozitiv de astm, stadializarea BPOC

Reversibilitarea disfuncției ventilatorii obstructive <=> FEV1

crește cu > 200ml și cu > 12% din valoarea inițială
Clasificarea BPOC în funcție de rezultatul
spirometriei

Clasificarea severității obstrucției in BPOC în funcție de FEV1 post-bronhodilatator,

la pacienții cu FEV1/FVC < 0.70
Gold 1 Ușoară FEV1 ≥ 80% din prezis
Gold 2 Moderată 50% ≤ FEV1 < 80% din prezis
Gold 3 Severă 30 ≤ FEV1 < 50% din prezis
Gold 4 Foarte severă FEV1 < 30% din prezis
Capacitatea de difuziune a CO
• Măsoară abilitatea gazelor de a trece din alveole la nivelul
hematiilor prin epiteliul alveolar și endoteliul capilar.

• Depinde de suprafața și grosimea membranei alveolo-

capilare și de volumul de sânge aflat în capilarele
pulmonare.

• Este măsurat prin dozarea CO din aerul eliminat la

sfârșitul expirului, după ce pacientul a inspirat o cantitate
mică de CO și-a ținut respirația 10s și apoi a expirat.
Capacitatea de difuziune a CO
Indicații
Fibrozele pulmonare (idiopatice sau asociate altor boli sistemice)
Hipertensiunea pulmonară
Hemoragia alveolară
Cifoze, scolioze

Contraindicații relative
Hemoptizie
Intervenții chirurgicale recente (oculare, toracice, abdominale)
Infarct miocardic recent (primele 3 săptămâni)
Factorul de transfer – cum îl determinăm?
• Pacientul inspiră maximal (=> CPT) un amestec gazos ce
conține concentrații cunoscute de CO & He
• Ține respirația 10 sec
• Expiră
- se colectează aerul alveolar

• Se calculează DLCO făcând diferența între concentrația

inițială a CO și concentrația după 10 sec în contact cu
alveolele
• Se măsoară în ml/mmHg/min
DLCO – valori normale
• ≥ 75% din prezis ≤ 140% din prezis

• Ușor scăzut: 60% din LLN

• Moderat scăzut: între 40 – 60%
• Sever scăzut: < 40%
Variabilă Interval de referință
pH 7.36 – 7.44
pCO2 40 mmHg
HCO3- 24 mEq/l
pO2 75 – 100 mmHg
Anion gap (Na +) – (HCO3- + Cl-) =12±3
Echilibrul acido-bazic – definiții

Acidemie pH seric < 7.36

Alcalemie pH seric > 7.44
Acidoză metabolică un proces primar care determină ↓ HCO 3ˉ
Alcaloză metabolică un proces primar care determină ↑ HCO 3ˉ
Acidoză respiratorie un proces primar care determină ↑ pCO 2
Alcaloză respiratorie un proces primar care determină ↓ pCO 2
Tulburare mixtă situația în care mai multe procese primare acido-
bazice se produc simultan
Compensare răspunsul fiziologic la acidoză sau alcaloză prin
care
se încearcă readucerea pH către normal
Insuficiența respiratorie – definiție
Parametri de laborator Semne clinice

PaO2 < 60 mmHg Semne care reflectă

± PaCO2 > 45 mmHg alterările tisulare
secundare hipoxemiei
și/sau hipercapniei

PaO2 PaCO2
Valoare Valoare
normală 75- normală 40
100 mmHg ± 5 mmHg

Variază cu Nu variază
vârsta cu vârsta
109 –(0.43 x vârsta)
mmHg
 EAB – cum ne ajută în diagnosticul unei acutizări a
insuficienței respiratorii cronice?

pO2 ↓ cu 10-15 mmHg față de starea cronică a pacientului

pCO2 ↑ față de valoarea cronică a pacientului =>
pH ↓

Insuficiență respiratorie = pO2 < 60 mmHg

 Interpretarea EAB
pH

< 7.36 >7.44

pCO2 pCO2

> 40 < 40
< 40 > 40

Alcaloză Alcaloză
Acidoză Acidoză metabolică respiratorie
metabolică respiratorie
pCO2=0.9(HCO3)+ ↓10 pCO2, pH ↑ 0.08 (acut),
↑10 pCO2, pH↓ cu 0.08 16 cu 0.03 (cronic)
pCO2=1.5(HCO3)+8 (acut), cu 0.03 (cronic) ↓ HCO3 cu 2mEq/l (acut), cu
↑HCO3 cu 1mEq/l (ac.),
cu 4mEq/l (cr.)
5 mEq/l (cronic)
Echilibrul acido-bazic
Cauze de acidoză respiratorie
Obstrucția căilor aeriene (BPOC, astm)
Depresia SNC
Sindromul de apnee în somn
Sindromul obezitate – hipoventilație alveolară
Boli neuromusculare
Patologii asociate cu disfuncție alveolară restrictivă

Cauze de alcaloză respiratorie

Stimularea SNC: febră, durere, anxietate, AVC, edem cerebral, traumatisme
cerebrale, tumori cerebrale, infecții SNC
Hipoxemie: boli pulmonare, anemie severă
Stimularea receptorilor respiratori: edem pulmonar, pleurezie, pneumonie,
pneumotorax, embolie pulmonară
Sarcină, boli hepatice, sepsis, hipertiroidism
EAB - exemple
Sex masculin, 57 ani, fumător, insuficiență respiratorie cronică....dispnee
de repaus, wheezing, FR 33/min
pH 7.29 Na 142 mEq/l
pCO2 61 mmHg Cl 100 mEq/l
HCO3 29 mEq/l

Pas 1: pH 7.29 => acidoză

Pas 2: pCO2 61mmHg => acidoză respiratorie
Pas 3: pCO2 este crescut cu ̴20 mmHg => pH ar trebui să scadă cu 0.06, adică
7.34
HCO3 ar trebui să crească cu 2x4mEq/l => 24+8=32 mEq/l
Obs.: pH și HCO3 sunt mai mici decât valorile așteptate
Concluzie: - acidoză respiratorie cronică și ușoară acidoză metabolică
- acidoză respiratorie doar parțial compensată (acidoză respiratorie
cronică acutizată)
Sex masculin, 64 ani, BPOC, insuficiență respiratorie cronică
pH 7.36 Na 136 mmol//l

pCO2 59 mmHg K 4.4 mmol/l

pO2 48 mmHg
HCO3 33.3 mmol/l

Pas 1: pH 7.36 normal

Pas 2: pCO2 59 mmHg => acidoză respiratorie
Pas 3: pCO2 este crescut cu ~20 mmHg => HCO3 crește cu 2x4=8 mmol/l =>
24+8=32 mmol/l
Concluzii: acidoză respiratorie compensată
insuficiență respiratorie cronică hipoxemică, hipercapnică (tip 2)
Sex feminin, 86 ani, dispnee, tuse, febră
pH 7.53 Na 146 mmol/l
pCO2 33 mmHg K 3.6mmol/l
pO2 45 mmHg Glicemie 258 mg/dl
HCO3 27.6 mmol/l

Pas 1: pH 7.53 => alcaloză

Pas 2: pCO2 33 mmHg => alcaloză respiratorie
Pas 3: pCO2 scăzut cu ~10 mmHg => pH ar trebui să crească cu 0.08, adică
7.48, iar HCO3 ar trebui să scadă cu 2 mmol/l, adică 22mmol/l
Obs: pH și HCO3 mai mari decât valoarile așteptate
Concluzii: alcaloză respiratorie și metabolică
Sex masculin, 58 ani, BPOC – episod de acutizare
pH 7.34 Na 134 mmol/l
pCO2 67 mmHg K 4.6 mmol/l
pO2 124 mmHg (FiO2 33%)
HCO3 36.1 mmol/l

Pas 1: pH 7.34 => acidoză

Pas 2: pCO2 67mmHg => acidoză respiratorie
Pas 3: pCO2 este crescut cu ~ 30mmHg => pH ar trebui să scadă cu 3x0.03,
adică 7.31, iar HCO3 să crească cu 3x4 mmol/l, adică 24+12=36 mmol/l
Obs.: valorile pH și HCO3 sunt similare celor așteptate
Concluzii: acidoză respiratorie compensată metabolic
Sex feminin, 89 ani, sepsis cu punct de plecare cutanat, ICC
pH 7.50 Na 124.6 mmol/l
pCO2 30.7 mmHg K 4.12 mmol/l
pO2 73.9 mmHg
HCO3 23.7 mmol/l

Pas 1: pH 7.5 => alcaloză

Pas 2: pCO2 30.7 mmHg => alcaloză respiratorie
Pas 3: pCO2 este scăzut cu ~ 10 mmHg, pH ar trebui să crească cu 0.08,
adică 7.48, HCO3 ar trebui să scadă cu 2 mmol/l, adică 22mmol/l
Obs: valorile pH și HCO3 sunt mai mari decât valorile așteptate
Concluzii: alcaloză respiratorie necompensată
Sex masculin, 76 ani, boală renală cronică, diabet zaharat tip 2
insulinonecesitant, ICC cu FEVS sever alterată, anasarcă, comă brusc
instalată
pH 7.12 Na 130.4 mmol/l
pCO2 34.2 mmHg K 7.55 mmol/l
pO2 54.9 mmHg Glicemie 40 mg/dl
HCO3 10.9 mmol/l

Pas 1: pH 7.12 => acidoză

Pas 2: pCO2 34.2 mmHg => acidoză metabolică
Pas 3: pCO2= 1.5x10.9 +8=24.35 mmHg
Obs.: pCO2 mai mare decât valoarea așteptată
Concluzii: acidoză metabolică necompensată
acidoză metabolică și acidoză respiratorie
Sex feminin, 59 ani, tumoră col uterin hemoragică
pH 7.00 Na 141 mmol/l
pCO2 19 mmHg K 9 mmol/l
HCO3 4.7 mmol/l

Pas 1: pH 7.00 => acidoză

Pas 2: pCO2 19 mmHg => acidoză metabolică
Pas 3: pCO2= 1.5x4.7 + 8= 15.05 mmHg
Obs.: pCO2 mai mare decât valoarea așteptată
Concluzii: acidoză metabolică parțial compensată
Sex masculin, 72 ani, neoplasm de prostată cu metastaze multiple, MSOF
pH 6.89 Na 127 mmol/l
pCO2 29 mmHg K 8.3 mmol/l
HCO3 5.6 mmol/l Lactat > 20 mmol/l

Pas 1: pH 6.89 => acidoză

Pas 2: pCO2 29 mmHg => acidoză metabolică
Pas 3: pCO2= 1.5x5.6 + 8=16.4 mmHg
Obs.: pCO2 mai mare decât valoarea așteptată
Concluzii: acidoză metabolică necompensată

La valori extreme al pH (< 7.10 și > 7.66) formulele care

verifică compensarea nu au acuratețea dorită!
Sex masculin, 80 ani, retenție acută de urină, scădere ponderală
pH 7.02 Na 138.6 mmol/l
pCO2 12.4 mmHg K 5.35 mmol/l
HCO3 3.1 mmol/l Lactat 0.66 mmol/l

Pas 1: pH 7.02 => acidoză

Pas 2: pCO2 12.4 mmHg => acidoză metabolică
Pas 3: pCO2=1.5x3.1+8=12.65mmHg
Obs: pCO2 similar cu valoarea așteptată
Concluzii: acidoză metabolică compensată respirator
pH 7.15 Na 137.8 mmol/l
pCO2 13.5 mmHg K 4.99 mmol/l
HCO3 4.7 mmol/l

Pas 1: pH 7.15 => acidoză

Pas 2: pCO2 13.5 mmHg => acidoză metabolică
Pas 3: pCO2=1.5x4.7+8= 15.05 mmHg
Concluzii: acidoză metabolică și ușoară alcaloză respiratorie
pH 7.15 Na 137.8 mmol/l
pCO2 13.5 mmHg K 4.99 mmol/l
HCO3 4.7 mmol/l

Pas 1: pH 7.15 => acidoză

Pas 2: pCO2 13.5 mmHg => acidoză metabolică
Pas 3: pCO2=1.5x4.7+8= 15.05 mmHg
Concluzii: acidoză metabolică și ușoară alcaloză respiratorie
pH 7.35 Na 141.9 mmol/l
pCO2 25.8 mmHg K 3.24 mmol/l
HCO3 14.1 mmol/l
pH 7.37 Na 138.5 mmol/l
pCO2 17.7 mmHg K 3.46 mmol/l
HCO3 10 mmol/l
pH 7.40 Na 138.7 mmol/l
pCO2 31.2 mmHg K 3.82 mmol/l
HCO3 18.9 mmol/l
Sex masculin, 44 ani, BRC în program de hemodializă, febril
pH 7.36 Na 121.2 mmol/l
pCO2 33.8 mmHg
pO2 68 mmHg K 4.56 mmol/l
HCO3 19 mmol/l Lactat 0.96 mmol/l

Pas 1: pH 7.36
Pas 2: pCO2 33.8 mmHg => acidoză metabolică
Pas 3: pCO2= 1.5x19+8=36.5 mmHg
Obs.: valoarea pCO2 este mai mică decât valoarea așteptată
Concluzii: acidoză metabolică și alcaloză respiratorie
Sex masculin, 68 ani, 50 PA, dispnee
pH 7.32 Na 134 mmol/l
pCO2 68 mmHg K 4.8 mmol/l
pO2 70 mmHg Lactat 1.1 mmol/l
HCO3 36.7 mmol/l. FiO2 33%

Pas 1: pH 7.32
Pas 2: pCO2 68 mmHg => acidoză respiratorie
Pas 3: pCO2 este crescut cu ∼ 30 mmHg => pH ar trebui să scadă cu 3x0.03,
adică 7.31
HCO3 ar trebui să crească cu 3x4mmol/l => 24+12=36 mmol/l
Obs: valorile HCO3 și pH sunt apropiate de cele așteptate
Concluzie: acidoză respiratorie compensată metabolic
Sex masculin, 55 ani, hipertensiv,…, alterarea stării generale
pH 7.66 Na 139 mmol/l
pCO2 59 mmHg K 1.4 mmol/l
pO2 104 mmHg Cl 83 mmol/l
HCO3 66.5 mmol/l lactat 1.3 mmol/l

Pas 1: pH 7.66 => alcaloză

Pas 2: pCO2 59 mmHg => alcaloză metabolică
Pas 3: pCO2= 0.9x66.5+16= 75.85 mmHg
Obs.: valoarea pCO2 este mai mică decât cea așteptată
Concluzie: alcaloză metabolică parțial compensată
alcaloză metabolică și alcaloză respiratorie

La valori extreme al pH (< 7.10 și > 7.66) formulele care

verifică compensarea nu au acuratețea dorită!
 Alcaloza metabolică
Sensibilă la clor (‘’Saline responsive’’ / ‘’Cloride responsive’’)
Diuretice
Adenoame viloase colonice
Vărsături
Sonde nazogastrice
Diverse: sindrom Bartter, bulimie

Rezistentă la clor (‘’Saline-non-responsive’’)

Ingestie de alcaline
Deficit de 11𝛃-hidroxilază
Steroizi exogeni
Ingestie de lemn dulce
Sindrom / Boală Cushing
Hiperaldosteronism
• EDS:
- formațiune tumorală ulcero-
vegetantă gastrică

• HP:
- tumoră neuroendocrină

• Cortizol ↑↑↑
FiO2
• Fracția de oxigen inspirat
- procentul/concentrația de O2 pe care o inhalăm
- aerul atmosferic: 21% O2, 78% N2, 1% (Ar, Ne, He, CO2,
H2)

• O2 asigurat de instalația de oxigen a spitalelor,

concentratoarele de oxigen → O2 de înaltă puritate ~ 100%

• FiO2 depinde de:

- debitul cu care gazul este livrat
- debitul inspirator maximal (peak inspiratory flow)
FiO2
• PIF – 20-30 l/min în a.a.
• Exercițiu:
- pacientul primește O2 pe masca cu 10 l/min
- PIF 30 l/min
- care este FiO2?

• (10 x 100) + (20 x 21)= 1420

1420:30= 47%
FiO2
• Exercițiu:
- pacientul primește O2 pe mască cu 10l/min
- PIF 50 l/min
- care este FiO2?

• (10 x 100) + (40 x 21)= 1840

1840:50=36.8%