BETOANE

CU LIANTI ANORGANICI
 Betonul - utilizat de peste 2000 ani

BETON - B.F. de Belidor (1697-1761)

« Architecture hydraulique »

- mortarul hidraulic cu agregate grosiere,

folosit de romani.
- Statistic, anual, se realizeaza 9
miliarde de tone de beton. Pentru
acestea sunt necesare :
 Betonul - utilizat de peste 2000 ani

- 1,3 miliarde de tone de ciment ;

- 800 miliarde de litri de apa (de 23 de ori
debitul zilnic al Senei) ;
- 4,7 miliarde de tone de pietris (670 de
piramide a lui Cheops) ;
- 2,2 miliarde de tone de nisip (22
milioane de vagoane – 264000km).
 BETOANE
CU LIANTI ANORGANICI

1. Definiţia, avantaje, dezavantaje

2. Clasificarea betoanelor
3. Beton greu obisnuit
4. Betoane speciale
5. Produse din beton
1. DEFINITIA,
AVANTAJE,
DEZAVANTAJE
 1. Definiţia, avantaje, dezavantaje

betonul = material sub formă de

conglomerat obţinut prin întărirea unui
amestec bine omogenizat de
liant + agregat + apa
 1. Definiţia, avantaje, dezavantaje

Avantajele utilizării betonului:

- preţ de cost redus;
- elemente de orice formă;
- rezistenţe mecanice mari (mai ales la
compresiune);
- utilizează materiale de provenienţă
locală.
 1. Definiţia, avantaje, dezavantaje

Dezavantajele utilizării betonului:

- greutate mare în comparaţie cu elementele

din metal sau lemn;
- perioadă mare de aşteptare până pot fi date
în exploatare
2. CLASIFICAREA
BETOANELOR
 2. Clasificarea betoanelor

a) După densitate
Tipul betonului “ ” kg/m3
Foarte greu 2500
Greu 2200-2500
Semigreu 2000-2200
Usor 1000-2000
Foarte usor 1000
 2. Clasificarea betoanelor

b) După lucrabilitate

- propr. b. de a nu se desface în
materiale componente la transport şi
manipulare
- uşurinţa cu care umple formele
cofrajelor în care este turnat.
- se apreciază după tasare, grad de
compactare, răspândire, remodelare
 2. Clasificarea betoanelor
După tasare,
- tasare : micşorarea înălţimii grămezii de beton (sub
formă de trunchi de con), sub masa proprie;
Clasa de consistenţă Tasarea conului în “mm”
T2 30+10
T3 70+20
T3/T4 100+20
T4 120+20
T4/T5 150+30
T5 180+30
 2. Clasificarea betoanelor

După răspândire în :
Clasa Răspândire (mm)
F0 < 340
F1 350-410
F2 420-480
F3 490-600
 2. Clasificarea betoanelor
c)După permeabilitate

P410,P810,P1210,P420,P820 si P1220 Pab

a - presiunea la care betonul nu lasa să

treacă prin masa lui apa
b – adâncimea de pătrundere a apei în
beton, în mm
 2. Clasificarea betoanelor

După permeabilitate

Ex :
P410- betonul supus la
- o presiune de 4 atm nu lasă să
pătrundă apa în el pe
- o adâncime mai mare de 10 mm.
 2. Clasificarea betoanelor

d) Gelivitate

G50, G100, G150

- nr. de cicluri de îngheţ-dezgheţ la care

pierderea de rezistenţă sau de masă
este mai mică decât valorile
standardizate.
 2. Clasificarea betoanelor
e)Dupa marcă şi clasa
Marca  rezistenţa medie la compresiune la 28 de zile
pe cuburi cu latura de 200 mm, daN/cm2 “B”

Clasa  rezistenţa min la compresiune la 28 zile pe

cuburi cu latura de 141 mm “Bc”(STAS)

Clasa  rezistenţa la compresiune standard,

determinată pe cilindrii cu diametrul de 150 mm şi
înălţimea de 300 mm (Rcil) sau cuburi cu latura de 150
mm (Rcub), la 28 zile ; C Rcil/Rcub
 Clasa (S.R) CLASA (STAS)
MARCA
Notatie Rezistenta Notatie Rezistenta
R cil/cub Rc N/mm2
*
C 2.8/3.5 2.8 B 50 Bc 3.5 3.5
3.5
C 4/5 4.0 B 75 Bc 5 5.0
5.0
C 6/7.5 6.0 B 100 Bc 7.5 7.5
7.5
C 8/10 8.0 B 150 Bc 10 10.0
10.0
C 12/15 12.0 B 200 Bc 15 15.0
15.0
C 16/20 16 B 250 Bc 20 20.0
20
C 18/22.5 18 B 300* Bc 22.5 22.5
22.5
C 20/25 20 B 330 Bc 25 25.0
25
C 25/30 25 B 400 Bc 30 30.0
30
C 28/35 28 B 450* Bc 35 35.0
35
C 30/37 30 ____ _____ _____
37
C 32/40 32 B 500* Bc 40 40.0
40
C 35/45 35 _____ _____ _____
45
C 40/50 40 B 600 Bc 50 50.0
50
C 45/55 45 _____ _____ ____
55
C 50/60 50 B 700 Bc 60 60.0
60
 Clasa (S.R) CLASA (STAS)
MARCA
Notatie Rezistenta Notatie Rezistenta
R cil/cub Rc N/mm2
C 2.8/3.5 2.8 B 50* Bc 3.5 3.5
3.5
C 4/5 4.0 B 75 Bc 5 5.0
5.0
C 6/7.5 6.0 B 100 Bc 7.5 7.5
7.5
C 8/10 8.0 B 150 Bc 10 10.0
10.0
C 12/15 12.0 B 200 Bc 15 15.0
15.0
C 16/20 16 B 250 Bc 20 20.0
20
C 18/22.5 18 B 300* Bc 22.5 22.5
22.5
C 20/25 20 B 330 Bc 25 25.0
25
C 25/30 25 B 400 Bc 30 30.0
30
C 28/35 28 B 450* Bc 35 35.0
35
C 30/37 30 ____ _____ _____
37
C 32/40 32 B 500* Bc 40 40.0
40
C 35/45 35 _____ _____ _____
45
C 40/50 40 B 600 Bc 50 50.0
50
C 45/55 45 _____ _____ ____
55
C 50/60 50 B 700 Bc 60 60.0
60
 2. Clasificarea betoanelor

f) După modul de preparare

- manual (lucrări de mică importanţă)

- mecanic (loco-santier, în staţii de
betoane sau în fabrici de betoane)
 2. Clasificarea betoanelor

g) După modul de punere în operă

după modul de turnare:
- normal
- prin pompare
- prin injectare
- prin turnare sub apa
 2. Clasificarea betoanelor

g) După modul de punere în operă

după modul de tratare sau întărire:
- normal (netratat);
- aburit;
- autoclavizat;
 2. Clasificarea betoanelor

g) După modul de punere în operă

după modul de compactare:
- necompactat; - vacuumat;
- compactat manual; - presat;
- compactat cu mai mecanic; - torcretat;
- vibrat; -
vibropresat;
- revibrat; - vibrovacuumat
 2. Clasificarea betoanelor

h) După modul de armare

- beton simplu;
- beton armat cu:
- armatura flexibilă (otel-beton);
- armatura rigidă (profile);
-beton precomprimat;
3. BETON GREU
OBISNUIT
3. Beton greu obisnuit

a = 2200-2500 kg/m3
 3. Beton greu obisnuit
3.1 Liantul
- cimentul Portland
- cu adaosuri de - zgură,
- tras
- cenuşă de termocentrală
 3. Beton greu obisnuit
La alegerea liantului se ţine seama de :
- clasa betonului;
- viteza de dezv. a rez. b. de la turnare
până la decofrare;
- cond. de preparare, transport şi punere
în operă (normale, pe timp friguros,
masive, cu cofraje glisante);
 3. Beton greu obisnuit

- cond. de exploatare a structurii care se

realizează în beton:
- mediu agresiv,
- frecvenţa îngheţ-dezgheţului,
 3. Beton greu obisnuit
Obs:
* Pentru obţinerea unor betoane de clasă
superioară se recomandă utilizarea
cimenturilor de clasa superioară şi a
aditivilor reducători de apă.
 3. Beton greu obisnuit
* Pentru realizarea betoanelor care
trebuie decofrate înainte de 28 zile s-a
recomandat utilizarea cimenturilor cu
rezistenţă iniţială mare (R), cimenturi
care au o întărire mult mai rapidă ca
cele normale.
 3. Beton greu obisnuit
* In cazul betoanelor turnate în
elemente masive s-au recomandat
cimenturi cu căldura de hidratare
redusă, aditivi întârzietori de priză
pentru a evita dilatarea termică
excesivă a elementelor realizate.
 3. Beton greu obisnuit
* La lucrările pe timp friguros s-au
recomandat cimenturi cu rezistenţe iniţiale
mari şi aditivi acceleratori de priză.

* La lucrările pe timp canicular se

recomandă cimenturi cu priză lentă şi
aditivi întârzietori de priză.

* In medii agresive sulfatice se recomandă

utilizarea cimenturilor rezistente la sulfaţi.
 3. Beton greu obisnuit
Cantitatea de liant
- în funcţie de clasa betonului,
- gradul de agresivitate al mediului,
- tipul de beton (simplu sau armat),
- mărimea granulei de agregat,
- tipul de aditiv utilizat.
 3. Beton greu obisnuit
3.2 Apa
- apa + liantul  piatra de ciment
- 4 < pH < 9
- apa potabilă
- apa de râuri, lacuri (apa dulce, fără miros şi
fără să conţină deşeuri rezultate la
fabricarea diferitelor materiale in industrire)
- apa de mare
- apa minerală
3. Beton greu obisnuit
VALORILE MAXIME ALE RAPORTULUI A/C

Clasa Clasa ciment

Betonului
32.5 42.5 52.5
C 8/10 0.75
C12/15 0.65
C 16/20 0.55 0.65
C 18/22.5* 0.53 0.62
C 20/25 0.50 0.60
C 25/30 0.45 0.55 0.60
C 28/35* 0.40 0.50 0.55
C30/37 0.47 0.53
C 32/40* 0.45 0.50
C 35/45 0.40 0.47
C 40/50 0.45
C 45/55 0.42
C 50/60 0.40

*Clase de beton care nu se regăsesc în normele europene

 3. Beton greu obisnuit

Cantitatea orientativă de apă de amestecare

Clasa Cantitata de apa A0 l/m3
betonului
Clasa de consistenţă functie de tasare
T2 T3 T3/T4 T4
< C 8/10 160 170 - -
C 8/10C 20/25 170 185 200 220
> C 25/30 185 200 215 230
 3. Beton greu obisnuit
Corecţii :
- reducere cu 10 în cazul agregatelor cu
granule de 0-71 mm : AC = 0.9A0
- reducere cu 5 în cazul agregatelor cu
granule de 0-41 mm : AC = 0.95A0
- reducere cu 10-20 în cazul utilizării
adezivilor : AC = (0.90.8)A0
 3. Beton greu obisnuit
Corecţii :
- majorare cu 10 în cazul pietrei sparte :
AC = 1.1A0
- majorare cu 20 în cazul agregatelor cu
granule 0-7 mm : AC = 1.2A0
- majorare cu 10 în cazul agregatelor cu
granule 0-16 mm : AC = 1.1A0
- majorare cu 5 în cazul agregatelor cu
granule 0-20 mm : AC = 1.05A0
 3. Beton greu obisnuit
3.3 Agregate
- de râu sau de concasaj.
- conţinut de impurutăţi:
-mica, < 3
-cărbune < 0.5
-părţi levigabile :-nisip 3
-pietris 1
 3. Beton greu obisnuit
- b/a > 0.66, c/a  0.33,
- coeficientul volumic > 0.2
- curba granulometrică - între limita minimă
şi maximă a zonelor de granulozitate
- încadrarea în zona de granulozitate -
funcţie de clasa de tasare şi dozajul de
ciment.
 3. Beton greu obisnuit

ZONELE DE GRANULOZITATE RECOMANDATE

Clasa Dozajul de ciment (kg/m3)

de tasare
<200 200-300 300-400 >400
T2 I I (II)’ II (III)’ III
T3, T3/T4 I I (II)’ II(III)’ III
T4, T4/T5, T5 - I I(II)’ II(III)’
 3. Beton greu obisnuit
3.4 Aditivi

- produse chimice
- se adaugă în beton în cantităţi mai
mici de 5 din masa liantului
- în scopul de a îmbunătăţii
proprietăţile atât în stare proaspătă
cât şi în stare întărită.
 3. Beton greu obisnuit
Efecte:
- îmbunătăţesc lucrabilitatea betoanelor
- betoane cu impermeabilitate mare şi cu o
rezistenţă la îngheţ-dezgheţ superioară ;
- majorarea rezistenţelor mecanice, la uzură,
la agresivitate chimică ;
- reglarea prizei liantului şi a întării betonului
 3.4 Aditivi

Conform NE 012-99, principalele grupe de aditivi

sunt :
- reducatori de apa,
- intens reducatori de apa,
- plastifianti, superplastifianti,
- acceleratori de priza, intarzietori de priza,
acceleratori de intarire,
- antrenori de aer,
- anti – inghet, impermeabilizatori,
- inhibitori de coroziune.
 3.4 Aditivi

Tip de aditiv
Efectul Reducători de apă Super Acceleratori Intarzie Acceleratori Antre-
si mari reducători plastifi-anti de priză tori de intărire nori de
de apă de priză aer
Reducerea de apa xx x x
Creşterea x xx x
lucrabilitatii
Mărirea/mic- x x xx xx x
şorarea
timpului de priză
Antrenarea de aer x xx
Creşterea rezistenţei xx x xx x
(la varste
mari)
Creşterea x x xx
durabilitatii

NOTA : xx - efect principal

x - efect secundar
 3. Beton greu obisnuit
LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU
AGREGATE 0.31 mm

Zona Limita  treceri in masa prin sita sau ciur

0.2 1 3 7 16 20
I max 10 40 50 70 90 100
min 3 31 41 61 81 95
II max 7 30 40 60 80 100
min 2 21 31 51 71 95
III max 5 20 30 50 70 100
min 1 10 20 40 60 95
 Aditivii
- romanii - grasimile si sangele de porc
in betonul de var cu puzzolane pentru
a - i mari durabilitatea.
- primii aditivi hidrofugi - 1910 la
constructia unor rezervoare de apa,
- primii antrenori de aer in 1939, in SUA,
- Germania 340, Franta 300…
 Aditivi modificatori ai proceselor de
priza si intarire
2.1.1. Aditivi acceleratori de priza :
- accelereaza priza - (2-5) minute.
- optureaza fisurile, gaurile,
- opresc infiltratiile de apa,
- protectii impotriva viiturilor de apa,
 betoane cu o rigiditate imediata, dar nu o
rezistanta spectaculoasa.
 Aditivi acceleratori de priza

- dezavantaj - caldura mare degajata in primele

minute de la amestecare.
- la consolidarea boltilor, a peretilor galeriilor
subterane in exploatarile miniere,
- la constructia si intretinerea soselelor de
beton,
- betonarea taluzurilor, betonari pe timp rece.
 2.1.3. Aditivii acceleratori de intarire -
intarire accelerata in perioada initiala
(fara a afecta priza)
- cel mai utilizat aditiv era clorura de calciu, (la
28 de ore ajungea la min 85% din rezistenta
betonului pentru 2% CaCl2)  corodeaza
armatura
 AlCl3, BaCl2, FeCl3,
- la prefabricate
- la decofrarea rapida a elementelor din beton
monolit,
- la betonare in cofraje glisante, betonare pe
timp friguros,
 2.1.4. Intarzietorii de priza
- reducerea cantitatii de apa,
- au un efect fluidizant, ajungand la o crestere a
rezistentelor mecanice la 28 zile de (15-25)%.
- in scopul evitarii rosturilor de lucru,
- la executia fundatiilor masive,
- a elementelor de suprafata mare,
- la mentinerea lucrabilitatii betonului in timpul
transportului
- pe timp calduros la betonul pompat si la
injectari.
 Aditivi impermeabilizanti

creste impermeabilitatea b. intarit

* prin reducerea permeabilitatii la lichidele sub
presiune si a ascensiunii capilare
* prin modificarea structurii b.
* prin acoperirea suprafetei b.
- la b. hidrotehnice pentru baraje, diguri, tuneluri,
bazine, canale, piscine, rezervoare, silozuri, stalpi
si pereti ai fundatiilor
 Aditivi tensioactivi

- micsoreaza tensiunea superficiala

- determina modificari importante in betoane.
- dupa mecanismul de actiune:
- aditivi fluidizanti
(plastifianti si superplastifianti),
- antrenori de aer
- micsti.
 Aditivii fluidizanti
- cresc lucrabilitatea b. pentru A/C
constant
- sau reduc A/C, lucrabilitate constanta
- produc o dispersare a cimentului astfel
incat suprafata cimentului expusa
hidratarii este mai mare si rezistentele
initiale cresc mai repede.
- majorare a rezistentelor
 Aditivii fluidizanti

- la betoanele de mare performanta,

- betoane cu armaturi dese,
- beton rutier de ciment,
- lucrari maritime, baraje,
- la lucrari speciale : injectari, beton
pus in lucru prin presiune.
 Superplastifiantii

- actioneaza asupra structurii betonului

reducand raportul A/C,
antrenand aer, formand un sistem de
pori inchisi,
- intrerupand capilarele  cresterea
impermeabilitatii si a gelivitatii.
 Aditivi antrenori de aer
- substante tensioactive care antreneaza si
stabilizeaza un numar foarte mare de bule
de aer fine si separate, repartizate uniform
in matrice si care intrerup porozitatea
capilara, formand un sistem de pori
inchisi.
- imbunatatesc lucrabilitatea si maresc
rezistenta la gelivitate.
 Aditivi antrenori de aer

- influenteaza absorbtia de apa,

ascensiunea capilara, rezistenta la
gelivitate si permeabilitatea, se reduce
cantitatea de apa (la lucrabilitate egala
cu a betonului proaspat), se reduce
segregarea si amelioreaza aspectul
betonului dupa intarire.
 Aditivi antigel

- coboara sensibil temperatura de

inghet a apei,
- favorizeaza procesele de hidratare ale
liantului la temperaturi scazute.
 3.5 Adaosuri

- substanţe solide,
- insolubile în apă,
- se adaugă în beton - (5-85)  din masa
liantului
- scopul - a îmbunătăţii proprietăţile
betonului
- în stare proaspătă cât şi în stare întărită
 Adaosuri inerte
sunt înlocuitori ai părţii fine de agregat,
- se reduce cantitatea de nisip 0-3 mm
cu circa 10.
- îmbunătăţesc lucrabilitatea şi
compactitatea betonului.
- argila, calcarul măcinat fin
 Adaosuri active-hidraulice

- în prezenţa liantului capătă proprietăţi

hidraulice.
- la calculul raportului A/C, masa lor se
adaugă la masa de ciment.
- tufurile vulcanice, cenuşile de
termocentrală.
 3.6 Structura betonului

-în stare proaspătă - material plastic-

vâscos
-faza solidà - agregat + ciment
-faza lichidà- apa liberă şi de hidratare
-faza gazoasă - bule de aer
 3.6 Structura betonului

apa liberă se evaporă  începe întărirea

pietrei de ciment
- pori capilari - 1-50  - pori deschisi 
evaporarea surplusului de apă de
amestecare,
- 10-15 din volumul betonului ;
 3.6 Structura betonului

- pori de sub granulele de agregate -

0.01-0.1 mm,  evaporarea apei de
sub granulele de agregate,
- ocupă 1 din volumul betonului;
 3.6 Structura betonului
- pori de aer naturali – 0,1-5 mm,  fie
prin aer inclus la amestecare, fie prin
generarea de pori cu aditivi,
- 3-5 din volumul betonului;
 3.6 Structura betonului
- fisuri rezultate în procesul de întărire al
betonului;
- caverne-defecte majore datorate în
general nerespectării tehnologiei de
preparare şi punere în operă a betonului;

Volumul total al porilor 15-25, influenţând

toate proprietăţile betonului.
3.7. Stabilirea compoziţiei betonului :
- a calcula cantităţile din fiecare material component necesar a
prepara 1m3
Calculul compoziţiei betonului presupune parcurgerea următoarelor
etape :
1.Alegerea tipului de liant;
2.Alegerea gradului de omogenitate al betonului;
3.Alegerea clasei de consistenţă a betonului;
4.Alegerea raportului A/C;
5.Alegerea cantităţii de apă de amestecare Ao;
6.Calculul cantităţii de ciment cu relaţia
7.Alegerea tipului de agregat :
8. Calculul cantităţii de agregat cu relaţia
9. Calculul corecţiei de apă (corecţie impusă de umiditatea
agregatului)
10. Se calculează amestecul optim de agregate prin una din
metodele următoare .
a) Metoda aproximatiilor succesive
b) Metoda grafica
c) Metoda experimentală
 3.8 Prepararea betonului

Manual - în cantitãţi mici - lucrãri de micã

importanţã.
- pe platforme betonate sau pe podinã de
scânduri.
agregatul + cimentul  omogenizare + apã
 3.8 Prepararea betonului
Mecanic - betoniere 100 -2000 l.
- staţii de betoane
- fabrici de prefabricate
- dozarea materialelor se face
- volumetric pentru lucrãri de micã
importantã
- gravimetric - pentru lucrãrile importante
 3.9 Transportul şi turnarea
betonului
manual roabe
- lucrãrile de micã importanţã,
- betoane vâscoase
- distanţe  40 m
mecanizat - cu autoagitatorul
- din 5 în 5 minute agitã betonul timp de 3
minute.
 Turnarea

- direct
- jgheaburi
- prin pompare la distanţa de 200m,
h 40m.
- prin injectare
 3.10 Compactarea betonului

Manual
- batere cu maiul de lemn betoane
vârtoase
- împungere cu o vergea metalicã pe
toatã înãlţimea betoane plastice
 3.10 Compactarea betonului
Mecanic:
a) Vibrare
– aplicarea unor şocuri particulelor de
beton
- dispare frecarea dintre particule  se
aşeaza una lipitã de alta
- reducerea A/C
 o compactitate foarte bunã a betonului
 a) Vibrare

creşterea rez. mecanice cu 20 – 30 ,

-durata de vibrare
- 30s pentru b =2400 kg/m3,
- 240s pentru b =2460kg/m3.
-mese vibrante,
-vibratoare de cofraj,
-vibratoare de suprafaţã
- pervibratoare
 b. Revibrarea

- la un interval de timp de la terminarea

vibrãrii se aplicã o nouã vibrare
 micşorarea tensiunii interioare
datoratã contracţiei
o mãrire de pânã la 90 a
rezistenţei mecanice
 c. Centrifugarea

- tuburi şi stâlpi electrici circulari

- centrifugarea betonului
- forţa de centrifugare  1 daN/cm2.
 d. Vaacumarea

- extragerea aerului şi apei din b. proaspãt

sub acţiunea unei depresiuni de
aproximativ 0,5 atm
- se aplicã la elemente având o suprafaţã
mare şi o grosime < de 20 cm
 d. Vaacumarea
 o întãrire mai rapidã,
 o reducere A/C
 rezistenţe mecanice finale mai bune,
 creşte rezistenţa la gelivitate,
 scade permeabilitatea
 e. Laminarea

- turnarea elementelor cu formã

geometricã deosebitã T, , I, U,
- dimensiuni mici
 f. Presarea

se realizeazã la elemente mici prin

presarea în forme a betonului
 g. Torcretarea

-aplicarea unor straturi de 2–4 cm

beton sub presiune de la distanţa de
60 – 120 cm
 compactarea foarte bunã,
 rezistenţe mecanice mari,
 creşte mult impermeabilitatea.
 3.11 Influenţa mediului exterior
asupra betonului
a) Umiditatea
- protejate min. 7 zile, cele normale şi 14
zile cele cu adaosuri, prin acoperirea cu
rogojini sau strat de nisip,
- este contra indicatã stropirea cu jet de apã
directã  exfolierea betonului.
 a) Umiditatea
- acoperirea cu folie de polietilenã
- împrãştierea pe suprafaţa betonului a
unor substanţe hidrofobe care
împiedicã evaporarea apei din beton
 B)Temperatura
-determinările se fac la 200C
Mãsuri pe timp friguros:
- agregatele se încãlzesc la 500C;
- apa de amestecare se încãlzeşte la 60 0C;
- se adaugã pânã la 5  accelelator de prizã
- dacã se poate se încãlzesc cofrajele ;
- dacã e posibil se protejeazã cu elemente
termoizolante betonul, minimum 3 zile;
 B)Temperatura

- 150-4000C - pierderea apei  scãderea

rezistenţei la întindere
- t  4000C - pierde apa legatã chimic
- t  8000C începe deshidratarea comp.
mineralogici ai cimentului  betonul se
sfarmã
 ABURIREA

- presiune normalã,
- umiditate 90 – 95 
- temperaturã 80 – 90 0C,
 întãrire mai rapidã,
 rezistenţe finale mai mici cu cca. 10 .
 ABURIREA

Un ciclu de aburire este alcãtuit din :

- perioada de încãlzire cca. 2 ore
- perioada de aburire min. 4 ore
- perioada de rãcire cca. 2 ore
 AUTOCLAVIZAREA
- aburi suprasaturaţi la presiunea de
2 – 12 atm.,
- temperatura 120 – 190 0C,
- la 2 ore dupã turnare.
- 3-4 ore
 Alte tratamente termice

- tratarea cu - raze infraroşii

- agenţi termici
 3.12 Proprietãţile betonului

3.12.1 Proprietãţile betonului proaspãt

- Determinarea densitãţii aparente.
- Determinarea lucrabilitãţii
1. Metoda tasãrii.
2. Metoda rãspândirii.
Metoda tasarii
3.12.2 Proprietãţile betonului întãrit

- Rezistenţa la compresiune
- Rezistenţa la întindere
- Densitatea aparentã
- Compactitatea şi porozitatea
 Comportarea betonului în exploatare

a) Coroziunea = distrugerea pietrei de

ciment sub acţiunea agenţilor chimici
agresivi
 Coroziunea de tip I

- decalcificarea comp. mineralogici ai

cimentului
- transformarea lor în geluri
- apele dulci cu conţinut ridicat de CO2,
- sãrurile de amoniu cu excepţia sulfaţilor
 Coroziunea de tip II

-decalcificarea comp. mineralogici

-transformarea lor în geluri
-formarea unor geluri chiar din substanţa
chimicã agresivã
-provocat de grãsimi, zahãr şi soluţiile de
sãruri de magneziu cu excepţia sulfatului
de magneziu.
 Coroziunea de tip III

- expansiunea în masa pietrei de ciment

a unor noi compuşi care în contact cu
apa cristalizeazã şi sunt uşor
îndepãrtaţi din piatra de ciment.
- soluţiile de sulfaţi solubili şi clorura de
calciu.
 Comportarea betonului în exploatare
b)Distrugerea betonului prin acţiuni fizice
- t  îngheţ – dezgheţ repetat
- acţiunea unor substanţe care împiedicã
sau distrug legãtura dintre piatra de
ciment şi agregate (uleiuri sau sãruri
solubile care cristalizeazã în pori, fisuri
sau crãpãturi, marindu-le ).
Comportarea betonului în exploatare
c) Deteriorarea b. datoritã incombatibilitãţii
dintre agregate şi ciment.
- la cimenturi bogate în alcalii cu agregate
care conţin bioxid de siliciu activ.
- in contact cu apa alcaliile reacţioneazã
cu bioxidul de siliciu formând geluri care
mãresc volumul distrugând în final
structura betonului.
 Clase de expunere cf. EN 206-1
XC – CARBONATARE (exemple)
 Clase de expunere cf. EN 206-1
XD, XS – ATACUL CLORURILOR (exemple)
 Clase de expunere cf. EN 206-1
XF – ATAC DIN INGHET-DEZGHET (exemple)
Clase de expunere cf. EN 206-1
XA – ATAC CHIMIC (exemple)
 Protecţia betonului - prin:
- alegerea tipului de ciment adecvat
clasei de expunere a construcţiei,
- alegerea agr. corespunzãtor atât din
punct de vedere al compoziţiei chimice
a rocii de provenienţã cât şi
granulozitãţii,
- evitarea feţelor orizontale expuse la
ploaie;
- protejarea feţelor orizontale cu tablã
sau alte materiale izolatoare;
 Protecţia betonului - prin:
- tratarea supr. de beton expuse cu
adaosuri chimice care reacţioneazã cu
piatra de ciment rezultând un strat de
protecţie;
- acoperirea cu substanţe anticorozive cum
ar fi: bitumul, masele plastice, vopselele,
lacurile etc;
- vibrarea si revibrarea betoanelor.
 4. BETOANE SPECIALE
- betoane uşoare;
- betoane hidrotehnice;
- betoane rutiere;
- betoane antiacide;
- betoane rezistente la temperaturi ridicate;
- betoane de mare rezistenţã;
- betoane aparent – decorative;
- betoane armate cu fibre;
- betoane de protecţie împotriva radiaţiilor
- betoane cu polimeri
- azbociment.
 4.1. Betoane uşoare

a < 2000 kg/m3

- capacitate de izolare termicã şi
fonicã ridicatã
- rezistenţã la foc sporitã în
comparaţie cu betoanele grele.
 Densitatea Rezistenţa la Coeficientul de
aparentã compresiune” conductivitate
Clasa Tipul de beton “a” Rc” termicã
Kg/ m3 N/mm2 “”
W/m grad
S Beton uşor de 1600 – 2000 30 – 70 0,6 – 1,0
ã
rezistenţ
S.I. Beton uşor 1300 – 1600 15 – 20 0,5 – 0,8
ãde şirezistenţ
izolaţie
I Beton uşor < 1450 < 15 < 0,5
termoizolator
 Agregatele uşoare folosite pot fi
a) agr. minerale : diatomit, tufuri vulcanice,
perii bazaltice, zgurile de cazan , argila
expandatã, sterilul ars ;
b) agr. vegetale : rumeguş , talaş, coji de
orez, puzderie de in şi canepã, coji de
copac, frunze uscate
 Agregatele uşoare

Cel mai utilizat agregat uşor la ora

actualã este argila expandatã şi
granulatã care poartã denumirea de
granulit .
- Rc cu 10 – 15  mai mica
Rt cu 10 – 30  mai micã
E = (0,33 – 0,66) Eb
 Betoane uşoare macroporoase

- agregate cu granulozitate discontinuã.

- partea finã de agregat se eliminã total
- pasta de ciment îmbracã granulele de
agregat cu o peliculã finã care le
uneşte numai în punctele de contact
 Betoane uşoare macroporoase

- tip A; Vg= 25–35 - agr. monogranular;

- tip B; Vg = 20 –25  agr.- 2 sau 3 sorturi;
- tip C; Vg < 20 , un  redus sort 0–3
mm.
- la blocuri mari şi mici pentru zidãrie,
- şape termoizolante
 Betoane celulare
- p = 50
- subst. – gen. de - gaze (gazobetoane) –
pulberi de Al; Zn; Mg
- spumã (spumobetoane) - spumogenul -
cleiuri şi sãpunuri de colofoniu în
cantitate de cel mult 0,5 kg/m3.
 Betoane celulare

• betonul celular autoclavizat B.C.A.-

sub formã de blocuri sau fâşii.
Tehnologia YTONG
• se bazeaza pe activarea cenusii de
termocentrala prin intermediul varului
stins.
• materia prima - cenusa de termocentrala
+ 15 zgura metalurgica si pulbere de
aluminiu
 Tehnologia YTONG
1924 dr. Axel Erikdson (suedez) - beton usor cu proprietati
asemanatoare celui de azi
• amestecul omogen (cu adaos de pulbere metalica) 
structura poroasa  se solidifica (tratare cu abur)
• Cenusa si varul bulgari se macina uscat intr-o moara cu
bile.
• se malaxeaza (20-40) minute la temperatura de 60°C cu
reactivul de expandare care este pulberea de aluminiu
• se toarna in tipare,
• se expandeaza la 70°C,
• se fasoneaza si debiteaza
• tratament de autoclavizare la abur de 250°C si presiune
de 12 atm
• racire 6 ore (umiditatea scade de la 40 la 15),
• ambalare, depozitare, livrare
Tehnologia YTONG
• Tehnologia YTONG
• Tehnologia SIPOREX
• Tehnologia DANSK GASBETON
• Tehnologia HEBELL
• Tehnologia SILCATEX
• Betoanele celulare fara tratamente termice
(BCR)
 4.2. Betoane hidrotehnice

- se toarnã în elemente masive de

construcţie- în baraje hidrotehnice
- sunt permanent sau periodic în contact cu
apa.
- b. în contact periodic cu apa (zona A) 
beton rezistent la îngheţ – dezgheţ şi
rezistent la acţiunea corozivã a apei
 4.2. Betoane hidrotehnice
- b. permanent sub apã (zona B)  b.
impermeabil şi rezistent la acţiunea
corozivã a apei
- b. nu intrã în contact cu apa din lacul de
acumulare (zona C) – beton obisnuit
- betoane de masã – la interiorul barajelor
(zona D)- este interzis a se utiliza beton
care are o cãldurã de hidratare mare sau
prezintã fenomene de umflare.
 4.3. Betoane rutiere
- betoane pentru stratul de rezistenţã -
C18/22,5
- betoane pentru stratul de uzurã-
C 22/30
- grad de gelivitate de G100 sau G150.
- agregate naturale neprelucrate (nisip
şi pietriş);
- produse de carierã prelucrate sub
formã de piatrã spartã şi cribluri;
 4.3. Betoane rutiere

- cimenturi de tipuri şi mãrci obişnuite sau

speciale;
- aditivi (plastifiante antrenori de aer etc);
- apã;
- oţel beton, fibre de oţel;
- materiale pentru rosturi (scânduri,
mastic bituminos);
 AUTOSTRADA RAMPE ACCES
Structura rutieră

STRUCTURA VECHE STRUCTURA NOUA

7cm +10cm
±0 cm
Beton rutier 22 cm 20cm
Geotextil
-17 cm
Asfalt 3 cm
15 cm
Balast stab. bitum 15 cm -32 cm
-40 cm
Asfalt / Nisip 6 - 8 cm 15 cm
12-14 cm -47 cm
Balast
15 cm

UNISTRAT BISTRAT

27 cm

22 cm
 AUTOSTRADA
Structura rutieră

STRUCTURA VECHE STRUCTURA NOUA

+12cm
7cm
±0 cm
Beton rutier 22 cm 20cm
-15 cm Geotextil
Asfalt 3 cm
-25 cm
25 cm Balast stabilizat
Balast stabilizat 15 cm
-40 cm

Latime=12.25 m Latime=12.25 m

UNISTRAT BISTRAT

27 cm

22 cm
 Schiţă tehnologie punere în operă

GRINDA GRINDA
VIBROFINISOARE 1 VIBROFINISOARE 2

AUTOBASCULANTA
TRANSPORT BETON
Sens inaintare sistema
• Betonul din stratul de masini
de rezistenta este BANDA TRANSPORTOARE BETON STRAT
descarcat direct in DE UZURA
frontul de lucru
• Betonul din stratul
de uzura este
descarcat de catre
excavator in
buncarul benzii
transportoare
(preluat din buncarul
PUNEREA IN OPERA A PUNEREA IN OPERA A
atasat excavatorului) EXCAVATOR ALIMENTARE BETONULUI DE
BETONULUI DE REZISTENTA
BANDA TRANSPORTOARE UZURA
 Asigurarea frontului de lucru – circuit beton
BETON
STRAT DE UZURĂ

BANDĂ TRANSPORTOARE

BETON CU AGREGATE PROVENITE

DIN RECICLAREA BETONULUI VECHI
STRAT DE REZISTENŢĂ

SUPRAFAŢA GEOTEXTIL
 Front de lucru: Aşternerea şi compactarea betonului din
STRATUL DE REZISTENŢĂ

REPARTITOR (CULISEAZĂ
TRANSVERSAL FAŢĂ DE SENSUL DE
ÎNAINTARE AL MAŞINII)

BATERII VIBRATOARE
 Front de lucru: Aşternerea şi compactarea betonului din
STRATUL DE UZURĂ
BETON STRAT DE REZISTENŢĂ
- ASPECT

BETON STRAT DE UZURĂ

REPARTITOR BETON STRAT DE

UZURĂ (CULISEAZĂ
TRANSVERSAL FAŢĂ DE
SENSUL DE ÎNAINTARE AL BETON STRAT DE REZISTENŢĂ
MAŞINII)
 Strierea primară a betonului

“TALPA” ACŢIONATĂ
MECANIC (CULISEAZĂ
TRANSVERSAL)

ASPECTUL MUCHIEI
BETONULUI IMEDIAT DUPA
TRECEREA COFRAJULUI
(BETON RUTIER TIXOTROPIC)
 Strierea definitivă şi protecţia betonului

Sens înaintare

Sens înaintare

Sens înaintare
Trasarea şi tăierea rosturilor transversale
 Trasarea şi tăierea rosturilor transversale

Tăierea betonului cu discuri

diamantate la adâncimea H/3
Trasarea şi tăierea rosturilor longitudinale
Beton scos din operă şi pregătit pentru reciclare
Staţie de reciclare a betonului
Aditivi / Controlul reţetei
 Încărcare beton

ACCES AUTOSTRADA
 4.4. Betoane de protecţie împotriva
radiaţiilor
- obtinut cu un dozaj de ciment foarte
ridicat 800-1000 kg/m3
- agregate de concasaj provenite din
roci foarte grele
 4.5. Betoane cu polimeri
- la preparare se adauga emulsii de polimeri în
dozaje alese ca sã umple porii capilari ai
betonului
- beton cu rezistenţa la întindere, uzurã,
impermeabilitate şi atac chimic mult mãrite
- la realizarea pardoselilor, la îmbrãcãminţi
rutiere sau lucrãri de finisaj
 4.6. Betoane de mare rezistenţã

Rc > 40 N/mm2
- cu un dozaj sporit de CP sau adaosuri
- raport A/C redus
- agregate de concasaj cu o curbã
granulometricã bunã
- la realizarea elementelor de construcţie cu
deschideri mari.
 4.7. Betoane rezistente la
temperaturi ridicate

- expuse un timp îndelungat la temperaturi

de peste 1000C nu-şi diminueazã
caracteristicile fizico-mecanice
 4.7. Betoane rezistente la
temperaturi ridicate
- b. termorezistente – au o refractaritate sub
15000C,
t = (200-1100)0C;
- b. refractare având refractaritatea cuprinsã
între 1500-17900C,
t = (1100-1300)0C;
- b. foarte refractare cu o refractaritate peste
17900C,
t > 13000C
 4.7. Betoane rezistente la temperaturi
ridicate

- cimentul aluminos
- agregate - şamota, minereul de
crom, bauxita albã refractarã
- raportul A/C = ( 0,4 - 0,5)
 4.7. Betoane rezistente la temperaturi
ridicate
Utilizare –
la căptuşirea tuturor utilajelor termice din
siderurgie, metalurgie, industria
cimentului, industria chimicã şi tehnica
nuclearã.
 4.8. Betoane antiacide
- o rezistentã mare la acţiunea acizilor şi
bazelor
- lianţii - pe bazã de sticlã solubilã - conţin în
masa lor şi rãşini pe bazã de polimeri
- agregatele - roci rezistente la aceşti agenţi
chimici
- în mediile acide sau în medii cu agresivitate
carbonicã sau sulfaticã mare.
 4.9. Betoane aparent- decorative

elementele mari de beton care nu vor fi

finisate
 4.10. Azbociment

- cimentului + apã + fibre de azbest

- (11-12) azbest şi (88-89) ciment
- produse sub formã de plãci plane sau
ondulate
- la învelitori, pereţi termoizilatori
 4.10. Azbociment
AVANTAJE:
- masa redusã a elementului;
- înalt grad de prefabricare- manoperã
redusã;
- durabilitate mare;
- rezistenţã la foc bunã;
- aspect estetic deosebit-poate fi colorat
 5.1. Produse din beton pentru alei şi
trotuare
- pavelele de pavaj realizate într-un strat sau în
douã (uzurã şi rezistenţã), pot fi pãtrate sau
hexagonale;

- bordurile de beton care se realizeazã simple

sau mozaicate, pot fi de câmp, de colţ sau
pentru urcãri pe trotuare.
 5.2. Produse din beton pentru
alimentãri cu apã şi canalizãri - tuburi
- b. simplu pentru canalizare;
- b. armat pentru alimentãri cu apã
- secţiuni diferite , diametre diferite,
- îmbinarea cu inel de cauciuc, prin
lambã şi uluc
 5.3. Blocurile din beton pentru
zidãrie
- din betoane uşoare macroporoase sau
celulare
- cu goluri orizontale sau verticale când se
realizeazã din beton macroporos
- pline când sunt realizate din B.C.A.
- cãrãmizile silicocalcare- prin autoclavizarea
unui amestec de var (6-10) cu nisip
silicos (94 – 90)  blocuri cu goluri
verticale
 5.4. Produse prefabricate din beton

- elem. din beton pentru garduri (stâlpi şi

plãci);
- elem. din beton pentru planşee (T şi );
- stâlpii şi grinzile prefabricate pentru
structurile în cadre