Cultura politică

Plan

• 1. Relația cultura politică și politologia.

Noțiune de cultură politică
• 2. Structura culturii politice
• 3. Tipurile culturii politice
• 4 Cultura politică în Republica Moldova
Experiența transformărilor social-politice și construirea/reproducerea instituțiilor democratice nu garantează

- consolidarea democrației
- modernizarea statului
- recunoașterea valorilor democratice

• Se păstrează mai multe flagele (monopoluri, scheme, evaziuni fiscale)

• Care este cauza ?
• De ce statul nu se dezvoltă în direcția dorită?
• De ce este scăzută cererea la democrație politică, la pluralism politic ?
 Cultura politică joasă determină
calitatea statului de drept
• Cercetarea desfășurată a culturii politice oferă posibilitatea de a acumula
informații detaliate despre procesele social-politice:
• Ce este cultura politică/ce presupune cultura politică?
• Cum se formează cultura politică ?
• Funcțiile culturii politice?
• Care sunt factorii care influențează construirea culturii politice ?
• Care este rolul mass-mediei?
• Cultura politică se poate modifica, sau rămâne stabilă?
Cultura politică este cultura în domeniul politic

• Nu este o opinie clară privind cultura politică

• Cultura politică - reprezintă o totalitate de cunoștințe, reprezentări, valori, montaje ale
conștiinței, modele de comportament a indivizilor, grupurilor sociale și instituțiilor politice, care se
manifestă în procesul politic și determină relația între P și cetățean.
Se formează:
• În procesul socializării (ini’ială – 3-15; secundara – 15-...)/implicării sub influența mai multor
agenți/factori:
• Familia
• Sismul de educație
• Anturajul
• Structurile religioase
• Instituțiile politice
• Mass-media
 Omul una spune, altceva gândește și a treia
face
• Cultura politică vizează: limbajul politic, modelul de comportament,
aprecierea acțiunilor politice, percepțiile politice, modul de conducere
a societății, regulele de joc în cadrul politicii.
Autori preocupați de cercetarea cult. pol.
• Herodot “Istorii”
• Platon “Republica”, “Legile”
• Aristotel “Politica”
• Denis Diderot, Charles Montesquieu, Alexis de Tocqueville
• Johann Herder (introduce termenul în sec. XVIII)
• Gabriel Almond în an. 60 “Sistemul politic comparat”
• Sidney Verba, Gabriel Almond “Cultura civică şi stabilitatea
democraţiei”
în circuitul științific:
• Johann Gottfried Herder (25.08.1744, Prusia – 18.12.1803, Weimar) filosof german
Care a vorbit despre necesitatea dezvoltării culturii poporului și statului
în circuitul politic:
Gabriel Almond (12.01.1911-25.12.2002), specialist în teoria politică,teoria comparativă,
sistemul politic și cultura politică. A analizat influența orientărilor, viziunilor politice asupra
sistemului politic. A evidențiat trei tipuri de culturi politice: patriarhală, de supunere, particiativă.
The Civic Culture: Political Attitudes and Democracy in Five Nations. 1963
Sidney Verba (26.05.1932, SUA-4.04,2019) – politolog americani, membru al AȘ din SUA
A definit cultura civică, a opinat că culturile politici sunt mixte (îmbină elemente ale culturii
participative, patriarhale și de supunere).
Sidney Verba (26.05.1932, SUA-4.04,2019) – politolog americani,
membru al AȘ din SUA
A definit cultura civică, abordat cultură mixtă, care îmbină elemente ale
culturii participative, patriarhale și de supunere.
În: „Cultura politică comparativă”, autorul susține că cultura politică
exprimă percepția politică și interpretarea a celor văzute,
comportamentul politic al maselor ca reacție la cele văzute.
Structura culturii politice

Dimensiunele culturii politice

• D.Cognitivă
• D. Afectivă
• D. Evaluativă
• D. Comportamentală Cultura politică

Elementele materiale
• Legile
• Forma de guvernare
• Simbolica politică
Elemente nemateriale
Mitul politic
Tradiţia politică
Stereotipul politic
Carisma liderului
Structura culturii politice (Almond, Verba)
• Dimensiunea cognitivă (cunoștințe, conștiința politică)
• Dimensiunea afectivă (stări psihice, atitudini care sunt independente de
judecata rațională) (de ex. Reacția cetățenilor la Nixon/Kennedi /
TV/radio
• Dimensiunea evaluativă (aprecieri politice: puternic/slab;
conservator/liberal; correct/incorect)
• Dimensiunea comportamentală (model de comportament)
• Elementele materiale (legea, forma de conducere, simbolurile politice)
• Elementele nemateriale (mit, tradiție, charisma, modul de soluționare a
conflictelor)
 Simbolica politică
• Simbolică sculptural-arhitecturală (statui, clădiri de stat, piețe, cetăți)
• Orașe simbol (capitale de stat, sau unde s-au desfășurat evenimente importante)
• Simbolica politică grafică (embleme, insigne, diplome, medalii de stat)
• Simbolica politică muzicală (imnuri etc. care provoacă emoții puternice,
mobilizează la acțiuni)
• Moda politică (uniforma, haina – exprimă adeziunea la o clasă, formă de
protest contra normelor sociale, sau sistemului)
• Culori
• Limbajul politic: termenologie specifică (tovarăș, camarad, domn), gesture
Scop: unificarea cetățenilor în jurul unor valori, lider, cristalizează idei
(patriotism, cetățeni, identificare politico-statală).
Tipuri
• Mit fondator (crearea lumii, statului)
• Mitul salvatorului (Mesia – ducea la idolatrizarea
conducătorului. Mitul liderului charismatic)
Scopul istoriei poate fi realizat de Liderul charismatic
Gesturile, discursurile unui asemenea personaj sensibilizează
profund mulțimile, stimulându-le emoţiile
• Mitul complotului (dușman milioane de victime)
• Mit escatologic (sfârșitul lumii) Mit – povestire,
interpretare eronată a
realității
Funcțiile:
• Anihilează spiritul critic
• Dezvoltă stări psihice (mândrie, ură)
• factori de coeziune colectivă în fața primejdiei reprezentate de celălalt
• Manipularea mulțimii
Dezavantaje:
Poate fi folosit în interese cinice
legende
• Unul din conducătorii legendari în Muntenia – Vlad Țepeș
(conduc.autoritar) a promovat munca, a luptat împotriva lenei, cerșetoriei
(eliminarea fizică, legenda despre ospățul organizat pentru cerșetori), măsuri
drastice împotriva hoției, a integrat țiganii, folosiți în lupte împotriva
otomanilor,; fidelizarea boierilor prin pedepsirea drastică a trădărilor; a făcut
ce a putut că sa-și legitimeze poziția, să fie recunoscut de țară și poziția
domnitorului să primeze în fața boierilor
• Vlad Țepeș (Vlad Dracula – după romanul lui Bram Stoker). Multe legende
privind cruzimea domnitorului au fost răspândite intenționat de sași, Matei
Corvin pentru a justifica astfel arestarea lui V. Țepeș (a stat 12 ani de
închisoare la unguri) și stoparea cruciadei. Corvin avea nevoie de aceste
povestiri pentru a se justifica în fața papei.
Relația cultură politică-regim politic
Sistemul politic liberal
• Pluralism
• Toleranță
• Compromis
• Dialog
• Pragmatism
• Participare activă a cetățenilor
Sistem politic totalitar
Monopartidism
Autocrație
Intoleranță
Participare slabă
Tipologia culturii politice
I. Comportamentul politic (Almond, Verba)
• cultura parohială/patriarhală
• Cultura de supunere
• Cultura participativă
II. după regiunea geografică
• Occidentală (individualism, stat de drept, pragmatism, rationalism)
• Orientală (mit, amintire, religie, simbolism, chiar fanatism, interesul comun prevaleaza)
III. După nivelul de generalitate
• Cultură generală/dominantă (ansamblu de norme sociale, comport., limbă religie. - normă
pentru societate. Cultura dominantă poate fi națională, etnică)
• Subcultură (cultura unor grupuri sociale: cultura tineretului, subculturi entice, subculturi
religioase, muzicale: metaliști, roc, hip-hop; pictură: grafiti; internet: hacheri; sport: fanați de
fotbal; lumea interlopă).
• Unele subculturi pretind la poziții universale și se opun principiilor fundamentale/dominante în
societate.
Subculturi: Panc, got
 Cultura politică în Republica Moldova
• Tradiționalistă, patriarhală cu elemente ale culturii participative
• Prezența elementelor parohiale: implicare joasă, așteptări mari de la
rege/conducător; dezinteres față de viața politică
• Conștiință cu character dublu (gândește una, acționează altfel)
• Activitate politică formală, din cauza că urmăresc interese personale
• Cultură politică neomogenă (subculturi entice, economice, politice)
• Caracter conflictual
• Prezența montajelor politice (se dorește rezolvare rapidă a problemelor, pisimism)
• Psihologia întreținutului
• Tendințe autoritariste