Reglarea balantei acido-bazice

Concentratia H+ in sangele arterial = 40 nEq/L; limite 10-160

pH = log 1/ [H+] = -log[H+] = 7.4; limite 6.8 – 8; pH<7.4 =
acidoza, pH > 7.4 alcaloza

pH in sangele venos si lichid interstitial = 7.35 (eliberare CO2 si

formare H2CO3)
pH intracelular = 6 -7.4 (eliberare CO2 si formare H2CO3);
depinde de tipul de celula

pH urina = 4.5 – 8 (corectia EAB prin excretia variabila de acizi si

baze)
 Reglarea balantei acido-bazice – 3 sisteme

Sistemele tampon – interventie foarte rapida (fractiuni

de secunda)

Sistemul respirator – elimina CO2/H2CO3 (minute)

Rinichiul – elimina excesul de acizi si baze (ore, zile)

 1. Sistemele tampon
Legare rapida reversibila a H+; caracterizat prin
constanta de disociere K sau pK (-log K)
1. Sistemul bicarbonat – cel mai important sistem
tampon EC desi opereaza la pK = 6.1 (5.1 – 7.1)

Ecuatia Hendersonn- Hasselbach

(dublu control renal si pulmonar)

Cresterea HCO3 (reglat de rinichi), creste pH (alcaloza metabolica)

Scaderea HCO3 (reglat de rinichi), scade pH (acidoza metabolica)

Cresterea PCO2 (reglat de plaman), scade pH (acidoza respiratorie)

Scaderea PCO2 (reglat de plaman), creste pH (alcaloza respiratorie)

 Curba de disociere a sistemelui tampon bicarbonat

Sistemul tolereaza variatii la + sau – 1 unitate pH

Sistemul opereaza in zona suboptimala a curbei (6.1) si

are capacitate slaba tampon
 Sistemele tampon

2. Sistemul fosfat – opereaza la pK de 6.8; important

in fluidul tubular renal si in lichidul IC (pH mai scazut)

3. Sistemul proteine IC – opereaza la pK de 7.4;

important pentru EAB IC (60-70% din capacitatea
tampon); sistemul depinde de viteza de transfer a H+ si
HCO3 prin membrana celulara (rapid in hematii dar mai
lent in alte celule)
Sistemul tampon proteic
Sistemul tampon proteic
 2. Sistemul respirator

Regleaza EAB prin modificarea ratei ventilatiei alveolare

functie de concentratia H+ si a CO2 (zona chemosenzitiva)

Eficienta 50-75% cu variatie ce nu este corectata de la 1

la 3 (daca pH-ul scade de la 7.4 la 7.0 ventilatia
alveolara aduce pH-ul la 7.2- 7.3

Corectia se realizeaza in 3-12 minute

 3. Rinichiul
Secreta H+
1. 80-90% in TCP; 5% in portiunea groasa AH si TCD;
contra-transport Na/H+ si reabsorbtie secundara HCO3
(H+ si HCO3 se titreaza reciproc) la fiecare H+ eliminat
se reabsoarbe un HCO3)
 3. Rinichiul
Secreta H+
2. 5% in TCD portiunea distala si tub colector unde are loc
secretie activa H+; mecanism principal de acidifiere a urinii
(pH scade la 4.5, concentrare H+ in lichidul tubular de
900x)

Cate un HCO3 este reabsorbit si cate 1 clor este eliminat

 H+ nu este eliminat ca atare ci este tamponat cu
fosfati si cu derivati amoniu (NH3, NH4)

Cate un HCO3 este generat de cate ori PO4 leaga H+;

mecanism de generare HCO3 de catre rinichi
 Interventia derivatilor amoniu (NH3, NH4)
Mecanism mai important decat tamponarea cu fosfati
TCP

NH4 – contra-transport activ cu Na

HCO3 – reabsorbit pasiv transcelular
La fiecare molecula de glutamina se genereaza 2 noi ioni
HCO3
 Interventia derivatilor amoniu (NH3, NH4)
Tubul colector

Secretie activa H+ ce se adauga la NH3 ce difuzeaza

pasiv in lumen

Tubul colector este permeabil la NH3 si impermeabil la

NH4 ce se elimina in urina
 Calcularea excretiei renale de acid

Excretia neta de acid = excretia NH4 + aciditatea

urinara titrabila (H+ nelegat de HCO3, fosfat sau NH3)
- excretia de bicarbonat (rata filtrata x concentratia
urinara)
 Factori de cresc excretia H+ si reabsorbtia HCO3

Cresterea pCO2 (acidoza respiratorie)

Scaderea pH (cresterea H+ sau scaderea HCO3)

Scaderea volumului LEC (stimuleaza reabsorbtia Na)

Cresterea angiotensinei II (stimuleaza co-transportul

Na/H+) si a aldosteronului (stimuleaza secretia activa H+ in
tubul contort)

Hipopotasemia
 Factori de scad excretia H+ si reabsorbtia HCO3

Scaderea pCO2

Cresterea pH (scaderea H+ sau cresterea HCO3)

Cresterea volumului LEC

Scaderea angiotensinei II si a aldosteronului

Hiperpotasemia
 Principiul izohidric

Concentratia H+ este reglata de toate cele 3 sisteme

tampon in cooperare

Alcaloza metabolica - compensare:

-Scaderea ratei ventilatiei alveolare cu cresterea CO2
-Cresterea excretiei renale de HCO3

Alcaloza respiratorie (boala de altitudine) - compensare:

-Cresterea excretiei renale de HCO3 cu scaderea HCO3
plasmatic (lent)
-Sistemele tampon (rapid)
 Principiul izohidric

Concentratia H+ este reglata de toate cele 3 sisteme

tampon in cooperare

Acidoza metabolica - compensare:

-Cresterea ratei ventilatiei alveolare cu eliminarea CO2
-Cresterea productiei renale de HCO3 (via
fosfati/amoniu)

Acidoza respiratorie (obstructie bronsica, emfizem,

lezarea CR) - compensare:
-Cresterea productiei renale de HCO3 (in cateva zile)
-Sistemele tampon (imediat)
Evaluarea EAB – mecanisme de compensare functionale

1. Masurare pH arterial
2. Masurare PCO2 si HCO3 plasmatice
 Evaluarea EAB – mecanisme de compensare
nefunctionale = tulburare AB mixta (mai multe cauze)

Diaree (acidoza metabolica) la un pacient cu

emfizem pulmonar (acidoza respiratorie)
 Utilizarea gap-ului de anioni in acidoza metabolica

Gap-ul de anioni = Na – HCO3-Cl

Cationi neinclusi: Ca, Mg, K

Anioni neinclusi: albumina, fosfat, sulfat

Anionii neinclusi de obcei depases cationii, gap-

ul este de 8-16 mEq/L
 Utilizarea gap-ului de anioni in acidoza metabolica

Gap-ul de anioni = Na – HCO3-Cl

1. HCO3 scazut, Cl creste ca sa compenseze

gap-ul = acidoza hipercloremica fara gap anionic
(diaree, acidoza tubulara renala, boala Addison,
inhibitorii anhidrazei acide)

2. HCO3 scazut, Cl nu creste ca sa compenseze

gap-ul = acidoza normocloremica cu gap crestere
gap anionic (diabet, acidoza lactica, intoxicatie
cu metanol, etileglicol, acid acetilsalicilic, post
alimentar sever)
Reglarea metabolismului potasiului
 Cresterea potasiului extracelular

Deficitul de insulina (diabet); insulina stimuleaza

intrarea K in celule
Deficitul de aldosteron (boala Addison);
aldosteronul stimuleaza intrarea K in celule

Blocada beta-adrenergica (beta2 adrenoreceptorii

stimuleaza intrarea K in celula)

Acidoza metabolica (H+ inhiba ATP-aza Na/K)

Liza celulara (sindrom de strivire, hemoliza)

Efort fizic intens (stimuleaza iesirea K din celula)

Cresterea osmolaritatii LEC (diabet)

 Excretia renala de potasiu

Filtrarea glomerulara = RFG x concentratia plasmatica;

RFG poate scade in insuficienta renala cu hiperpotasiemie
Reabsorbtie tubulara (65% in TCP, 27% in
portiunea ascendenta groasa a AH)

Reabsorbtie sau secretie tubulara (contra-transport

cu Na) in celulele principale din TCD portiunea
distala si TC functie de balanta K
 Contra-transport in celulele principale cu secretie K

Stimuleaza secretia
1.Cresterea concentratiei plasmatice a K
(stimuleaza ATP-aza Na/K si secretia de Inhiba secretia
aldosteron, scade returul paracelular din tubi) 4.Acidoza acuta
2.Aldosteronul (stimuleaza ATP-aza si creste (inhiba ATP-aza)
permeabilitatea membranei tubulare la K)
3. Cresterea ratei fluxului tubular (diuretice,
cresterea LEC)