EVOLUTIA

PALEOGEOGRAFICA
Rauliuc Catinca a9a C
Oamenii de ştiinţă consideră că acum 250 de milioane de ani în urmă exista un
singur uriaş continent.Continentele se află în continuă mişcare, oricât de stabile
par. Acest lucru este datorat structurii Pământului: nucleu, manta, scoarţă. Teoria
conform căreia toate continentele provin dintr-un singur continent uriaş aparţine
germanului geofizician şi meterolog Alfred Lothar Wegenner.
Cu o vechime de 4, 6 miliarde de ani, atât formarea Terrei, cât şi a continentelor ei
este cercetată şi azi de către oamenii de ştiinţă, existând diverse teorii, mai mult sau
mai puţin dovedite.
Acum 250 milioane de ani exista un singur continent, Pangeae. Termenul Pangeae
vine din greacă şi înseamnă „tot pământul”. Totodată, exista un singur
ocean, Panthalassa.
Dar trebuie să ţinem cont că în epoca Paleozoică, super-continentul Rodinia de
acum 1 miliard – 750 milioane de ani se va despărţi şi se va uni în continentul
Pangeae. Înaintea Rodiniei ar fi fost Columbia, Kenorland, Vaalbara, dar existenţa
acestor continente nu poate fi dovedită. Pentru Pangeea dovada reală este faptul că
dacă se încearcă o unire a lor, continentele de azi duc într-adevăr la formarea unui
singur mare continent. Un exemplu la prima vedere este îmbinarea aproape perfectă
a Americii de Sud cu Africa.
Datorită activităţii vulcanice şi a cutremurelor, Pangeae s-a despărţit,
formându-se continentul Laurasia în nord și Gondwanaland în sud.
Oceanul Pacific le va separa.
Cu 200 milioane de ani în urmă, continentul America de Nord se
desprinde de Europa. America de Nord şi America de Sud, cât şi Europa
şi Asia s-au despărţit în perioada Jurasicului (acum 200 – 146 milioane
de ani). Tot în această perioadă India se separă de Gondwana şi se
îndreaptă spre nord. Este perioada dinozaurilor.
În perioada Cretacicului (146 – 65 de milioane de ani în urmă),
continentele sunt împrejmuite de mări şi se formează Oceanul Atlantic.
America de Nord, Europa, Africa, Asia seamănă cu nişte insule. India se
separă de Gondwana, mai exact de Antarctica de azi şi se deplasează spre
Nord. În această perioadă, dinozaurii vor dispărea. Extincţia în masă a
dinozaurilor este pusă pe seama lovirii unui asteroid uriaş care a dus la o
atmosferă otrăvitoare.
În perioada Cenozoicului (de acum 65 de milioane ani şi până azi)
continentele se distanţează şi iau forma şi locul pe care îl ştim azi:
India se lipeşte de Asia, Australia se separă de Antarctica.
Formarea continentelor este rezultatul activităţii plăcilor
tectonice. Deplasarea lor continuă determină atât erupţii vulcanice,
cât şi înălţarea sau scufundarea unor teritorii. Dovezi ale formării
continentelor se găsesc în straturile geologice ale Marelui Canion; în
nordul Saharei, unde au fost găsiţi dinţi ale peştelui ferăstrău,
carapace de broască ţestoasă etc.. Şi în Australia de Nord, unde ies
bule de apă dulce în mare, fapt explicat prin existenţa canalelor de
râuri de sub mare, posibil formate când nivelul mării a scăzut cu 60
de metri din cauza perioadei glaciale.
Sub raport tectonic, paleozoicul a fost o era foarte zbuciumata, cu un
vulcanism accentuat si cu doua faze orogenice foarte
importante: orogeneza caledonica, care a avut loc la inceputul
paleozoicului in silurian-devonian, si orogeneza hercinica din carbonifer-
permian.
In aceasta era, s-au dezvoltat puternic nevertebratele marine, pestii si
amfibienii, iar dintre plante pteridofitele, care au format primele paduri si
din care au rezultat cele mai importante depozite de carbune de pe glob.
Clima a fost in general calda, o racire mai puternica simtindu-se in
permian, cand pe continentul sudic Gondwana a aparut a doua mare
glaciatie a Pamantului.
………………………………
Aici avem o imagine pt. evolutia
continentelor
 SFARSIT
……………………………………………………………