Interacțiuni între Molecule

Prezentat de Ionascu Florin Alexandru si Turtoi Narcis Cristian

Tipuri de Legături Chimice
Legătura Covalentă:
Definiție: Legătura covalentă se
formează atunci când doi atomi
împart electroni pentru a-și
completa straturile de electroni
exterioare.
Proces: Atomii contribuie la
formarea unui "partaj" comun de
electroni numit pereche de
electroni legați.
Exemplu: Molecula de apă (H2O)
este formată din doi atomi de
hidrogen și unul de oxigen care
împart electronii într-o legătură
covalentă.
Legătura Ionică:
Definiție: Legătura ionică apare
atunci când un atom cedează
electroni (ion pozitiv) și altul
câștigă electroni (ion negativ), iar
acești ioni se atrag reciproc.
Proces: Transferul de electroni
creează ioni care interacționează
electrostatic, formând compuși
ionici.
Exemplu: Clorura de sodiu (NaCl)
se formează prin transferul
electronilor de la sodiu (Na) la clor
(Cl).
Legătura Metalică:
Definiție: Legătura metalică apare
în metale, unde electronii de
valență sunt "împărțiți" într-o
"mare de electroni" care se
deplasează liber prin structura
metalică.
Proces: Electronii delocalizați
permit conductivitate electrică și
transmiterea luminii.
Exemplu: Oțelul este un exemplu
de substanță cu legături metalice,
unde atomii de fier formează o
rețea cristalină cu electroni
delocalizați.
Forțe Intermoleculare

Forțe Van der

• Definiție: Forțele van der Waals sunt forțe slabe de atracție între molecule, care includ forțele de dispersie (London), forțele
dipol-dipol și forțele legate de polarizare.
• Forțe de Dispersie (London): Apar între orice două molecule și sunt cauzate de fluctuațiile temporare ale electronilor,
determinând apariția unui dipol instantaneu.

Waals: • Forțe Dipol-Dipol: Apar între moleculele care au dipoli permanenți. Acestea sunt mai puternice decât forțele de dispersie.
• Forțe de Polarizare: Apar atunci când un dipol induce un dipol într-o moleculă vecină.

Legăturile de • Definiție: Legăturile de hidrogen sunt forțe intermoleculare mai puternice care apar între un atom de hidrogen legat covalent
de un atom foarte electronegativ (cum ar fi oxigenul, azotul sau fluorul) și un alt atom electronegativ.
• Caracteristici: Legăturile de hidrogen au o influență semnificativă asupra proprietăților apei și ale altor substanțe, deoarece

Hidrogen: sunt mai puternice decât forțele van der Waals obișnuite.

Alte Forțe • Forțe Ion-Dipol: Apar între un ion și o moleculă polară. Sunt importante în dizolvarea substanțelor ionice în soluții polare.
• Forțe Dipol-Indus (sau Induse): Apar între o moleculă polară și o moleculă nepolară, atunci când dipolul unei molecule polare

Intermoleculare:
induce un dipol într-o moleculă nepolară.
Structura Moleculelor
Influența Asupra Proprietăților • Proprietăți Fizice: Geometria moleculară afectează aspecte precum punctul de fierbere, punctul de topire și densitatea unei substanțe.
• Proprietăți Chimice: Geometria moleculară poate influența reactivitatea unei molecule și capacitatea de a forma legături chimice.
Fizice și Chimice:

Determinarea Polarității • Molecule Nepolare: Dacă atomii participanți au aceeași electronegativitate sau geometria este simetrică, molecula poate fi nepolară.
• Molecule Polare: O geometrie asimetrică sau diferențe în electronegativitate pot determina polaritatea moleculei.
Moleculare:

• Legături Chimice: Geometria moleculară este strâns legată de tipul de legătură chimică formată (covalentă, ionică, metalică).
Legături Chimice și Hibridizare: • Hibridizare Atomică: Unele molecule pot prezenta hibridizare a orbitalilor atomici pentru a obține o geometrie mai favorabilă energetic.

• Forțe de Dispersie: Geometria moleculelor influențează forțele de dispersie și, implicit, starea de agregare (gaz, lichid, solid).
Interacțiuni Intermoleculare: • Legături de Hidrogen: Geometria influențează capacitatea moleculelor de a forma legături de hidrogen, esențiale în substanțe precum apa.

Structura Proteinelor și a Altor • Proteine: Geometria moleculară a aminoacizilor și modul în care aceștia se aranjează determină forma tridimensională a proteinelor.
• ADN și ARN: Geometria moleculelor de nucleotide contribuie la structura dublului helix a ADN-ului și la diversele forme ale ARN-ului.
Macromolecule:
 Reacții Chimice
Ruperea Legăturilor
Chimice:
În prima fază a unei reacții
chimice, anumite molecule sunt
supuse unor procese care
conduc la ruperea legăturilor
chimice existente.
Energia este necesară pentru a
destabiliza și a sparge legăturile
chimice. Această energie este
furnizată, de obicei, sub formă
de căldură sau radiații.
Formarea Speciilor
Reactive:
După ruperea legăturilor, atomii
sau grupurile de atomi rezultați
formează specii chimice reactive
numite intermediari de reacție.
Aceste intermediari pot avea
electroni neperechi sau
configurații electronice
instabile, ceea ce îi face să caute
reacții adiționale pentru a-și
obține stabilitatea.
Generarea Noilor
Legături Chimice:
După formarea intermediarilor
de reacție, aceștia
interacționează cu alți atomi sau
grupuri de atomi pentru a forma
noi legături chimice.
Aceste legături chimice pot fi
covalente, ionice sau metalice,
în funcție de natura reactanților
și condițiile reacției.
Eliberarea de Energie
sau Absorbția Energiei:
Reacțiile chimice pot fi
exoterme sau endoterme, în
funcție de faptul dacă
eliberează sau absorbesc
energie.
Reacțiile exoterme eliberează
energie sub formă de căldură
sau lumină, în timp ce reacțiile
endoterme absorb energie din
mediu.
Obținerea Produselor
Chimice Finale:
La finalul reacției chimice, noile
molecule formate sunt
produsele chimice finale ale
procesului.
Aceste produse pot avea
proprietăți și caracteristici
diferite față de reactanți și pot
participa ulterior la alte reacții
chimice.
Exemple de Interacțiuni Moleculare
• Legătura Covalentă: Molecula de Metan (CH₄)
• Explicație: Metanul este format dintr-un atom de carbon care formează patru legături covalente cu patru atomi de hidrogen. Această legătură covalentă
este caracterizată de partajarea perechilor de electroni între atomii participanți.
• Legătura Ionică: Clorura de Sodiu (NaCl)
• Explicație: În clorura de sodiu, un atom de sodiu cedează un electron (formează un ion pozitiv - Na⁺), iar un atom de clor câștigă electronul respectiv
(formează un ion negativ - Cl⁻). Acest transfer de electroni duce la formarea legăturii ionice dintre sodiu și clor.
• Legătura Metalică: Oțelul (Fe)
• Explicație: Oțelul este format dintr-o rețea cristalină de atomi de fier, iar electronii de valență sunt delocalizați și liberi să se deplaseze în întreaga structură.
Aceasta reprezintă legătura metalică, care conferă oțelului conductivitate electrică și alte proprietăți specifice metalelor.
• Forțe Van der Waals: Clorofluorocarburi (CFC-uri)
• Explicație: Moleculele de CFC-uri, cum ar fi clorofluorocarbonul (CCl₃F), interacționează prin forțe van der Waals. Acestea includ forțe dipol-dipol și forțe de
dispersie care influențează comportamentul acestor compuși în atmosferă și contribuie la problemele de deteriorare a stratului de ozon.
• Legăturile de Hidrogen: Apa (H₂O)
• Explicație: Apa prezintă legături de hidrogen între atomii de hidrogen și oxigen. Aceste legături de hidrogen sunt responsabile pentru proprietăți unice ale
apei, precum punctul de fierbere și cel de topire neobișnuit de ridicate, precum și capacitatea de a forma structuri specifice în stare solidă.
• Geometria Moleculă: Metan (CH₄) și Ammoniac (NH₃)
• Explicație: Metanul (CH₄) are o geometrie moleculară tetraedrică, în timp ce ammoniacul (NH₃) are o geometrie moleculară piramidală. Diferențele în
geometria moleculară determină proprietățile și comportamentul diferite ale acestor molecule.
 Impactul Asupra
Proprietăților Materiale
• Starea de Agregare:
• Gaze: În gaze, interacțiunile sunt slabe și molecula se deplasează liber. Temperatura și presiunea joacă un rol esențial în comportamentul
gazelor.
• Lichide: Forțele intermoleculare sunt mai puternice decât în gaze, dar mai slabe decât în solide. Lichidele au un volum definit, dar își
păstrează flexibilitatea moleculară.

• Punctul de Topire și Punctul de Fierbere:

• Forțe Interne: În timpul topirii și fierberii, moleculele trebuie să depășească forțele intermoleculare pentru a trece într-o stare mai energetică.
Cu cât aceste forțe sunt mai puternice, cu atât punctele de topire și fierbere sunt mai ridicate.

• Densitate și Volum Specific:

• Forțe Interne: Forțele intermoleculare influențează densitatea materialului. Solidele, cu forțe intermoleculare puternice, au densități mai
mari decât lichidele și gazele.
• Volum Specific: Volumul specific al materialelor poate varia în funcție de forțele intermoleculare, afectând astfel proprietățile fizice.

• Conductivitate Electrică și Termică:

• Legături Metalice: Materialele cu legături metalice (cum ar fi metalele) au o bună conductivitate electrică și termică datorită liberei deplasări
a electronilor.
• Izolatori și Semiconductori: Materialele cu legături covalente puternice pot acționa ca izolatori sau semiconductori, având o conductivitate
electrică mai mică.

• Polaritatea și Solubilitatea:
• Forțe Dipol-Dipol și Legături de Hidrogen: Moleculele polare și cele care formează legături de hidrogen au solubilitate mai mare în solvenți
polari. Forțele intermoleculare influențează polaritatea și solubilitatea substanțelor.

• Elasticitate și Rezistență Mecanică:

• Forțe Intramoleculare: Rezistența mecanică și elasticitatea materialelor sunt influențate de forțele intramoleculare, cum ar fi legăturile
covalente sau ionice.

• Comportamentul Biologic al Moleculelor:

• Proteine și Enzime: În domeniul biologic, forțele intermoleculare influențează structura și funcționarea proteinelor și enzimelor, având un
impact direct asupra proceselor biologice.

• Durabilitatea Materialelor:
• Interacțiuni Chimice: Forțele intermoleculare pot juca un rol crucial în rezistența la coroziune și uzură a materialelor.
 • Proiectarea Medicamentelor:
• Interacțiuni Ligand-Receptor: Cunoștințele despre interacțiunile moleculare între medicamente și receptori
țintă permit proiectarea de medicamente mai eficiente și cu mai puține efecte secundare.
• Docking Molecular: Tehnici precum docking-ul molecular ajută la prognozarea modului în care un medicament
se va lega de o țintă specifică
• Proiectarea Medicamentelor:
• Interacțiuni Ligand-Receptor: Cunoștințele despre interacțiunile moleculare între medicamente și
receptori țintă permit proiectarea de medicamente mai eficiente și cu mai puține efecte secundare.

Aplicații Practice • Docking Molecular: Tehnici precum docking-ul molecular ajută la prognozarea modului în care un
medicament se va lega de o țintă specifică.
• Studiul Proteinelor și Enzimelor:
• Dinamică Moleculară: Simulările de dinamică moleculară ajută la înțelegerea modului în care
proteinele și enzimele interacționează, contribuind la dezvoltarea de terapii îndreptate împotriva
unor boli specifice.
• Diagnostic Molecular:
• Interacțiuni Antigen-Anticorp: Testele bazate pe interacțiuni antigen-anticorp sunt fundamentale în
diagnosticul diverselor boli, inclusiv în detecția virusurilor sau a markerilor specifici ai cancerului.
• Producția de Materiale Avansate:
• Polimeri și Materiale Compuse: Înțelegerea interacțiunilor moleculare este esențială pentru
dezvoltarea de polimeri avansați, materiale compuse și alte produse inovatoare cu proprietăți
specifice.
• Ingineria Alimentară:
• Emulsii și Suspensii: Controlul interacțiunilor la nivel molecular este esențial în producția de emulsii,
suspensii și alte produse alimentare pentru a obține texturi și consistențe dorite.
• Catalizatori și Reacții Chimice:
• Optimizarea Proceselor Chimice: În industrie, înțelegerea interacțiunilor moleculare este crucială
pentru proiectarea catalizatorilor eficienți și pentru optimizarea reacțiilor chimice în procese
industriale.
Perspective Viitoare
• Dezvoltarea de tehnici și algoritmi mai avansați pentru simulări moleculare, care să permită o mai bună înțelegere a
Simulări Moleculare Avansate: dinamicii moleculare la nivel atomic și molecular.

• Abordarea detaliată a interacțiunilor la nivel molecular în cadrul sistemelor biologice, inclusiv în studiul proteinelor,
Studierea Interacțiunilor Biomoleculare: enzimelor și acizilor nucleici, pentru a dezvolta terapii și tehnologii medicale mai eficiente.

• Dezvoltarea de tehnologii de imagistică moleculară avansate pentru a vizualiza și monitoriza interacțiunile moleculare în
Tehnologii de Imagistică Moleculară: timp real, la nivel celular sau subcelular.

• Utilizarea cunoștințelor despre interacțiunile moleculare pentru proiectarea și construirea de materiale și dispozitive la scară
Ingineria Moleculară și Nanotehnologie: nanometrică, cu aplicații în medicină, electronica și alte domenii.

• Cercetarea dezvoltării de compuși chimici și medicamente personalizate, care să țină cont de variații individuale în
Compuși Chimici și Medicamente Personalizate: interacțiunile moleculare, îmbunătățind astfel eficacitatea terapeutică și minimizând efectele secundare.

• Dezvoltarea de sisteme nanomedicale care să exploateze interacțiunile moleculare specifice pentru livrarea țintită de
Nanomedicină și Terapii Țintite: medicamente și pentru diagnosticarea precoce a bolilor.

Utilizarea Inteligenței Artificiale în Cercetarea • Integrarea tehnologiilor de inteligență artificială pentru analiza datelor moleculare și pentru proiectarea de compuși sau
Moleculară: materiale cu proprietăți specifice.

• Cercetarea unor materiale inovatoare și tehnologii pentru stocarea și conversia eficientă a energiei, care să profite de
Noi Materiale și Tehnologii Energetice: interacțiunile moleculare în domenii precum fotovoltaicele și bateriile.

• Investigarea interacțiunilor moleculare în contextul mediului înconjurător pentru dezvoltarea de soluții ecologice, precum
Ecologia Moleculară și Mediu: degradarea deșeurilor și remedierea poluării.
 În concluzie, studiul interacțiunilor moleculare reprezintă un domeniu esențial în
știința și tehnologia actuală, cu implicații semnificative într-o varietate de domenii.
Recapitulând principalele puncte:
• Diversitatea Legăturilor Chimice: Legăturile covalente, ionice și metalice joacă un rol
crucial în formarea și stabilirea structurii moleculelor, influențând astfel proprietățile
lor.
• Forțe Interne și Externe: Forțe precum cele van der Waals, legăturile de hidrogen sau
forțele ion-dipol contribuie la comportamentul materialelor și la modul în care
acestea interacționează cu mediul înconjurător.
• Geometria Moleculă și Proprietăți: Importanța geometriei moleculare în

Concluzie
determinarea proprietăților fizice și chimice ale substanțelor subliniază influența
configurației atomilor într-o moleculă.
• Impactul în Medicină și Industrie: Înțelegerea interacțiunilor moleculare este
esențială pentru dezvoltarea medicamentelor, proiectarea materialelor avansate,
precum și pentru inovații în diverse domenii industriale.
• Direcții de Cercetare Viitoare: Perspectivele viitoare în cercetarea interacțiunilor
moleculare vizează tehnologii avansate, medicamente personalizate, nanotehnologie
și soluții ecologice, ilustrând caracterul dinamic și inovator al acestui domeniu.
În lumina acestor aspecte, este evident că studiul interacțiunilor moleculare continuă
să fie fundamental pentru progresele în știință și tehnologie. Inovațiile în acest
domeniu au un impact semnificativ asupra vieții noastre de zi cu zi, aducând
contribuții semnificative la sănătate, energie, materiale și mediu. Importanța
înțelegerii interacțiunilor moleculare persistă și va rămâne o sursă esențială de
descoperiri și inovații în viitor.
Webografie
Pauling, L. (1939). "The Nature of the Chemical Bond."
• Carte clasică despre legăturile chimice.

Atkins, P., & de Paula, J. (2006). "Physical Chemistry."

• Un manual comprehensiv despre chimia fizică, inclusiv interacțiunile moleculare.

Voet, D., Voet, J. G., & Pratt, C. W. (2016). "Fundamentals of Biochemistry."

• Pentru o înțelegere aprofundată a interacțiunilor moleculare în context biologic.

McQuarrie, D. A., & Simon, J. D. (1997). "Physical Chemistry: A Molecular Approach."

• O altă resursă excelentă pentru înțelegerea aspectelor fizice ale interacțiunilor moleculare.