Diareea acută

infecţioasă
 Definiţie
 Diareea : eliminarea unei cantităţi
anormale de fecale > 350ml/24h asociată
cu creşterea frecvenţei emisiilor > 3/zi
 Etiologie : Infecţioasă ( bacteriană virală
parazitară, fungică)
Noninfecţioasă ( inflamaţii,
tumori)
 Epidemiologie
 Bolile diareice infecţioase ( BDI) – problema
majoră de sănătate publică prin morbiditate
şi mortalitate înaltă
 Formele severe evoluează la sugari copii
mici, vârstnici
 Răspândire universală – asociată cu nivelul
socio economic al populaţiei : igiena ,
obiceiurile alimentare, aprovizionarea cu
apă potabilă
 Rezervorul de infecţie uman: bolnavi,
purtători de germeni asimptomatici
animal: in context
favorabil o serie de germeni ( Salmonella
sp. se transmit la om, direct sau prin
consum de alimente, apă)
Transmiterea interumană :prin contact direct
cu sursa de infecţie , indirect: mecanism
complex, fecal - oral cu participarea unor
ştafete: apă , alimente, mâini murdare,
vectori
 Receptivitatea generală influenţată de pH-ul
gastric ( acidorezistenta unor germeni)

 Imunitatea postinfecţioasă incompletă specifică

de timp, reîmbolnăviri posibile

 BDI : îmbolnăviri sporadice

endemii: dizenteria bacilară, febra tifoidă
endemo- epidemii: diareea călătorilor,
holera
 Etiologie
 Bacterii: Shigella sp., Salmonella sp.,
Escherichia coli, Campylobacter jejuni,
Yersinia enterocolitica
 Virusuri: Rotavirusuri, Enterovirusuri,
Norovirusuri,Adenovirusuri
 Fungi: Candida sp,
 Paraziţi: Giardia lamblia , Entamoeba
hystolitica, Balantidium coli,
Cryptosporidium parvum
 Patogenie
 Fiziopatologia BDI dependentă de :
mijloacele de apărare a gazdei, factorii de
virulenţă şi patogenitate ai agenţilor
patogeni
 2 tipuri de mecanisme patogenice :
- Eliberarea unei toxine tulburări ale funcţiei
secretorii
- Invazia mucoasei intestinale cu distrugerea
structurilor vilozitare  tulburări ale funcţiei
de absorbţie
 Mecanismul toxinic
- Aderenţa microbiană ( ataşarea microbilor
de suprafaţa mucoasei fără distrugere )
- Eliberarea de enterotoxine secreţie
intraluminală de lichide ( electroliţi şi apă)
- Enterotoxina Vibrio cholerae
- Toxina E.coli enterotoxigen
- Toxine enteropatogenă stafilococică
- Stimularea adenilatciclazei  creşterea
concentraţiei intracelulare AMP c. , GMP
c.activarea secreţie de apă şi electroliţi
 Acţiunea toxinelor : intestinul subţire proximal
 Clinic : vărsături
diaree apoasă
coprocitograma: absenţa polimorfo
nuclearelor, fara cresterea
lactoferinei fecale
 Sindrom choleriform
 Exemple de agenti patogeni implicati- V.cholerae,E
coli enterotoxigenic, Bacillus cereus,Staphylococcus
aureus
Rotavirus, Norovirus, Adenovirusuri enterice
Giardia lamblia, Cryptosporidium spp, Cyclospora ssp.
 Mecanismul enteroinvaziv
- Invazia celulelor epiteliale multiplicare ,
producerea de citotoxine  dereglarea proceselor
de absorbţie
- Leziuni ale mucoasei intestinale extinse din
aproape în aproape  reacţia inflamatoare
intensă
- Clinic : sindrom dizenteric
Mucus , sânge,
Coprocitograma :polimorfonucleare,lactoferina
fecala ↑
- Leziuni ale colonului
 Exemple de patogeni implicati-
Shigella spp., Salmonella
spp,Campylobacter jejuni, Yersinia
enterocolitica,Clostridium difficile,
Entamoeba histolitica
 Invazia sistemică
Germeni tip Salmonella , Yersinia,
traversează enterocitele şi mucoasa
intestinală pătrund în ţesut limfoid sub
mucos , mezenteric  multiplicare în
macrofage  difuziune bacteriemică
Diareea parazitara: capacitatea chisturilor
de a rezista la factori fizici, aderenţa la
epiteliu, producţia de enzime, citotoxine,
reacţii inflamatorii.
 Infecţii intestinale virale:
 Virusurile distrug celulele epiteliale din
mucoasa intestinului subţire trasudarea
lichidelor în lumenul intestinal
 Clinic : scaune apose rareori cu striuri
sanghinolente
 Manifestări clinice
 Febră
 Dureri abdominale
 Vărsături
 Numărul şi aspectul scaunelor
 Scădere ponderală
 Deshidratare:
- extracelulară: pliu cutanat
ochi încercănaţi

extremităţi reci
tegumente marmorate
la sugari fontanela deprimată
colaps
oligurie
 Semne de deshidratare intracelulara:
- Sete
- Uscăciunea mucoasei bucale
- Tulburări de conştienţă
 Deshidratare : pierderea bruscă a unei
cantităţi mari de apă şi electroliţi
 Deshidratare : evaluarea biologică
- Dezechilibru hidroelectrolitic
acidobazic
- Hemoconcentraţie
 Rehidratarea
 Pe cale orală: aport hidric asociat cu glucoză şi
electroliţi
 Intravenos :în caz de deshidratare severă
(10% ≥ din greutatea încoroporal)
- Vărsături frecvente,semne de colaps, tulburări de
conştienţă,
- Restabilirea volemiei
- Corectarea acidozei
- Înlocuirea pierderilor patologice de apă şi
electroliţi
- Acoperirea pierderilor fiziologice
 Sindromul pseudooculuziv
- Se asociază colitelor grave ( salmonella,
shigella, Clostridium difficile)
- Hipokaliemie
- Consecinţa administrării de inhibitori ai
motricităţii intestinale ( loperamid)
Se impune !
- Radiografia abdominală, consult chirurgical,
( diagnostic dif, peritonită, ocluzie)
Tratament
 Rehidratare
 Nutriţie parenterală exclusivă
 Sondă gastrică
 Antibioterapie ( adecvată patogenului
suspectat)
 Diaree asociată cu bacteremie/ sepsis
Pe un anumit teren ( vârstnici, sugari,
granulopenici, seropozitivi HIV, etc) infecţia
enterocolică se poate complica cu
bacteriemie  focare infecţioase
secundare: osteomielita
spondilodiscita
meningita
 Diagnosticul bolilor diareice acute
infecţioase

 Recunoaşterea sindromului diareic

- Emisia de scaune moi/lichide poate
constitui un epifenomen al diverse boli
infecţioase:
- Pneumonii acute
- Pielonefrită acută cu E.coli
- Leptospiroza
 Date epidemiologice: caz izolat, afectarea
mai multor persoane concomitentă ,
tratamente recente cu antibiotice, călătorii
recente în străinătate
 Anamneză
 Examen obiectiv : febră
stare toxică
sindrom de deshidratare
acută
 Diagnostic etiologic

Elemente clinice de orientare

- Sindrom choleric: mecanism patogenic
enterotoxinic
• Diaree apoasă, profuză
• Scaune frecvente abundente
• Sindrom de deshidratare rapid sever
• Dureri abdominale moderate
• Prototip holera , diareea cu rotavirus
 Sindromul dizenteric: mecanism invaziv
• Scaune numeroase cantitate mică
afecaloide, mucozităţi, sanghinolente
• Dureri abdominale difuze sau colicative,
tenesme rectale
 Sindrom gastroenteritic
• Diaree nespecifică
• Dureri abdominale difuze
• Vărsături
• Febră
 Examenul coprocitologic
 Examen direct între lamă şi lamelă ( o ansă
de fecale + o picătură albastru de metilen
 Prezenţa neutrofilelor: mecanism invaziv/
citotoxinic
 Absenţa leucocitelor sugerează mecanism
neinflamator ( enterotoxinic)
 Coprocultura :esenţială
 Probele se recoltează inainte de iniţierea
tratamentului cu antibiotice
 Sistematic se cercetează Salmonella,
Shigella , Campylobacter, Yersinia
enterocolitica
 Vibrion holeric ( zone endemice , sejur în
zone endemice, anotimp cald ploios)
 Clostridium difficile – diareea
postantibiotice
 Coproculturile negative nu exclud etiologia
infecţioasă
 Detectarea virusurilor
- Identificare virusurile la microscopul
electronic ( valoarea epidemiologică)
- Teste de aglutinare Latex utile în practică
pentru cercetarea
rotavirusului,adenovirusuri enterale,
 Examene coproparazitologice
 Tehnici de biologie moleculară ( PCR)
 Identificarea de gene care codifică factori
de virulenţă : adezine, toxine
 Hemoculturi se practică în BDAI asociată
cu sindrom infecţios sever
 Examene endoscopice
- Rectoscopie
- Colonoscopie
- Indicaţii limitate , dg dif al colitelor severe
cu tu.rectale , rectocolita ulceroasă
- Examinări serologice : utile în amebiaza,
febra tifoidă
 Tratamentul BDI

 Solutia de rehidratarea orala- (ORS)

contine:3,5 g clorura de sodiu; 2,5 g
bicarbonat de sodiu;1,5 g clorura de
potasiu;20g glucoza/40g sucroza/1 litru
apa

 OMS-recomanda- ORS - 2,6g

NaCl,2,9g trisodium citrat, 1,5 g KCl,
13,5g glucoza/27g sucroza/1 l apa
 Pacientii cu deshidratare severa sau cei cu varsaturi
repetate-se rehidrateaza IV.
 Tratamentul antibacterian
-diminueaza intensitatea si scade durata bolii diareice
-la pacientii cu teren imun deficitar, varstele
extreme,proteze cardio-
vasculare,osteoarticulare→reduce riscul de difuziune
bacteriemica
-limiteaza durata excretiei fecale a bacteriilor implicate
etiologic
Antibiticoterapia se adapteaza in fuctie de antibiograma!
Principalele antibiotice utilizate in BDI bacteriana

 Fluoroquinolonele: Ciprofloxacina 2x500mg/zi ,3 zile;

Levofloxacina 500mg/zi 3 zile,Norfloxacina 2x400mg/zi,
3 zile
 Azitromicina :500mg/zi 3 zile,copii:10mg/kg prima
zi,5mg/kg a 2-a,si a3-a zi.
 Rifaximina : 3x200mg,3 zile (nu se admin.in dizenterie)
 Furazolidon: 7,5mg/kg/zi divizat in 4 doze,5 zile.
 Diareea de etiologie virala

 BDI virala este mai frecventa la copii

 Virusurile mai frecvent implicate:

Rotavirus,Norwalk-virus, Adenovirus
serotip 40-41, Astrovirus,Enterovirusuri
 Tabloul clinic
 Greturi
 Varsaturi
 Colici abdominale
 Scaune diareice
 Febra
 Diareea rotavirala-frecventa in sezonul rece
 Incidenta crescuta la copii < 2ani
 Clinic:diaree profuza,varsaturi frecvente,febra →
deshidratare
Uneori infectia cu rotavirus evolueaza cu brosiolita
si diaree banala!
Boala contagioasa-rotavirusul este prezent in
scaun,vomismente, persistent in mediu !
 Diagnostic- detectarea Ag in scaun
 Prevenţia-spălatul mâinilor !!!
Vaccin antirotavirus