CETĂȚENIA 2.

Modurile de dobândire

ROMÂNĂ 3. Modurile de pierdere

4. Alte reglementări
II
 2. Modurile de dobândire a cetățeniei
române
• În general, dobândirea cetățeniei se face utilizând două principii
(separat sau combinat): ius sangvinis și ius loci.
• Mai pot exista și alte sisteme (rar) – exemplu: Vatican („ius
officii”)

• Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române:

• Un mod originar de dobândire: aplicație a principiului ius
saguinis
• Trei moduri de dobândire derivate:
• (a) redobândirea cetățeniei române;
• (b) dobândirea cetățeniei române prin adopție;
• (c) dobândirea cetățeniei române la cerere.
2.1. Dobândirea cetățeniei române prin naștere

1 2 3
Art. 5 din Legea cetățeniei Nu prezintă relevanță locul Art. 5 din Constituție: nu
române: dobândește în care s-a născut copilul sau poate fi retrasă cetățenia
cetățenia română copilul locul în care domiciliază română celui care a
născut din cel puțin un părinții; dobândit-o prin naștere.
părinte cetățean român;
Copilul găsit pe teritoriul României
• Conform art. 5 alin. (3) din Legea cetățeniei române: copilul găsit pe
teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba
contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut.

• NU este un alt mod de dobândire a cetățeniei române, ci o soluție

legislativă bazată pe o prezumție legală relativă.

• Ce se întâmplă dacă se stabilește filiația?

Dacă filiația este stabilită după ce copilul a împlinit 18 ani, nu se pierde
cetățenia; dacă filiația este stabilită înainte de împlinirea vârstei de 18 ani,
chiar și numai față de un părinte și acesta este cetățean străin, se va pierde
cetățenia de la data stabilirii filiației copilului.
2.2 Dobândirea cetățeniei
române prin adopție
• Adopția = operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație
între adoptator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și
rudele adoptatorului (art. 451 Cod civil);

• Copilul (cetățean străin / apatrid) dobândește cetățenia română dacă este

adoptat de adoptatori cetățeni români sau dacă unicul adoptator este
cetățean român; dacă un adoptator este cetățean român și celălalt este
cetățean străin: (a) hotărăsc de comun acord adoptatorii; (b) dacă nu
există acord, va hotărî instanța care încuviințează adopția;
• Dacă adoptatul are peste 14 ani i se cere consimțământul;
• Scop: integrarea adoptatului în familie și societate
2.3. Dobândirea (acordarea)
cetățeniei române la cerere
• Condiții de fond (art. 8 din Legea cetățeniei române):
• (a) persoana care solicită acordarea cetățeniei s-a născut și domiciliază
la data cererii pe teritoriul României;
• dacă solicitantul NU s-a născut pe teritoriul României, legea impune
să fi domiciliat un anumit termen: (a) 8 ani; (b) 5 ani de la data
căsătoriei, dacă este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român;
• termenele pot fi reduse până la jumătate în anumite situații expres
menționate în art. 8 alin. (2) din Legea cetățeniei: (i) solicitantul este
o personalitate recunoscută pe plan internațional; (ii) solicitantul este
cetățeanul unui stat UE; (c) solicitantul a dobândit statutul de
refugiat; (d) solicitantul a investit în România peste 1 milion euro.
• domicilierea trebuie să fie una reală – art. 8 alin. (3) din Legea
cetățeniei române stabilește că nu se va lua în calcul anul în care
solicitantul s-a aflat în afara teritoriului României pentru o perioadă
mai mare de 6 luni.
• (b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul
român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a
securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea
acţiuni;

• (c) a împlinit vârsta de 18 ani;

• (d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în

condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;

• (e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în

străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

• (f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi

civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa
socială;

• (g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional

• Cazuri specifice:

• Art. 81 din Legea cetățeniei române: cetățenia se poate acorda, la

cerere, persoanei care „a contribuit în mod deosebit la protejarea
și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești” –
solicitantul își poate păstra domiciliul în străinătate;
• trebuie să îndeplinească condițiile (b), (c) și (e).

• Art. 82 din Legea cetățeniei române: cetățenia se poate acorda

persoanei care „poate contribui în mod semnificativ la
promovarea imaginii României prin performanței deosebite în
domeniul sportului” – solicitantul își poate păstra domiciliul în
țară;
• trebuie să îndeplinească condițiile de la (b), (c) și (e) + (1) va
reprezenta România în loturile naționale și (2) își exprimă
atașamentul față de România și față de valorile specific
societății românești.
• Condiții de procedură:
• 1. Trebuie făcută o cerere care se depune, împreună cu dovezile
din care rezultă îndeplinirea condițiilor, la Autoritatea Națională
pentru Cetățenie (ANC) / misiunile diplomatice; în cazul
sportivilor, cererea se depune la ministerul de resort (tineret și
sport) și se înaintează la Comisia pentru cetățenie.
• 2. Comisia pentru cetățenie verifică îndeplinirea condițiilor (o
structură din cadrul ANC);
• 3. Se întocmește un raport de către Comisia pentru cetățenie. Se
pot cita persoane care să ofere detalii. Se pot obține informații de
la diverse autorități. Dacă sunt îndeplinite primele condiții de
fond, se organizează un interviu pentru a se verifica dacă
solicitantul cunoaște limba române, prevederile Constituției, imnul
și are noțiuni elementare de cultură și civilizație.
• 4. Comisia propune fie acordarea cetățeniei, fie acordarea
(redobândirea cetățeniei), printr-un raport pe care îl înaintează
președintelui ANC.
• 5. Președintele ANC emite ordinul de acordare / respingere a
cererii. Ordinul de respingere poate fi atacat în contencios
administrativ.
• Care este momentul în care se dobândește efectiv
cetățenia română?

• Cetățenia se acordă prin ordinul președintelui ANC;

excepție: în cazul sportivilor, se acordă prin hotărâre
de Guvern.

• Cetățenia de dobândește/redobândește la data

depunerii jurământului de credință. După depunerea
jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează
certificatul de cetățenie română.

• Nedepunerea jurământului din motive imputabile

conduce la nedobândirea cetățeniei și reluarea întregii
proceduri.
• Care sunt efectele juridice asupra membrilor familiei?

• (1) Copilul minor dobândește cetățenia odată cu

părinții săi;

• (2) Dacă numai unul dintre părinți dobândește

cetățenia, vor hotărî părinții de comun acord; în caz de
dezacord, hotărăște instanța;

• (3) Dobândirea cetățeniei de către un soț nu produce

efecte asupra cetățeniei celuilalt soț.
 Ipoteza Art. 10 alin. (1) din Legea cetățeniei române:
1
„Cetăţenia română se poate acorda şi
persoanelor care au pierdut această
cetăţenie, precum şi descendenţilor
acestora până la gradul II inclusiv şi care
cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei
străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau
cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă

2.3. Redobândirea
îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile
prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) -e).”

cetățeniei române Ipoteza Art. 11 alin. (2) din Legea cetățeniei române:
2 „Persoanele care au fost cetăţeni români, dar au
pierdut cetăţenia română din motive neimputabile
lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată
fără voia lor, precum şi descendenţii acestora
până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li
se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea
păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea
domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în
străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute
la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).”
 1. Retragerea
cetățeniei
române;

3. Modurile de 2. Renunțarea
pierdere a cetățeniei la cetățenia
română;
române
3. Alte cazuri
specifice
3.1. Retragerea cetățeniei
române
• Natura juridică a unei sancțiuni. Nu produce efecte asupra cetățeniei soțului sau
copiilor.
• Cazurile în care se poate retrage cetățenia română sunt prevăzute în art. 25 alin.
(1) din Legea cetățeniei române. I se poate retrage cetățeniei persoanei care:

• a) aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă

interesele statului român sau lezează prestigiul României;

• b) aflată în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care

România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

• c) a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;

• d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit,

sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa
naţională.
• Procedura retragerii (art. 32 din Legea cetățeniei
române)

• Orice persoană sau autoritate publică poate sesiza

Comisia pentru cetățenie.
• Comisia pentru cetățenie trebuie să realizeze o
cercetare a sesizării (e.g., se citează persoana în
cauză).
• Comisia pentru cetățeni întocmește un raport prin
care se propune președintelui ANC fie respingerea
sesizării, fie retragerea cetățeniei.
• Retragerea cetățeniei se face prin ordinul
președintelui ANC și produce efecte la data
emiterii.
• Ordinului președintelui ANC poate fi atacat în
contencios administrativ.
3.2. Renunțarea la cetățenia
română
• Renunțarea la cetățenia română trebuie să fie aprobată;

• Condiții:
• (a) solicitantul să aibă cel puțin 18 ani;
• (b) solicitantul să invoce motive temeinice;
• (c) solicitantul să nu fie învinuit sau inculpat într-o cauză penală
ori nu să nu aibă de executat o pedeapsă penală;
• (d) să nu fie urmărit pentru datorii de către stat sau ale persoane
din țară (poate prezenta garanții pentru achitarea lor);
• (e) fie a dobândit, fie a solicitat și are asigurarea că va dobândi
o altă cetățenie.
3.3. Alte cazuri de pierdere
• 1. Atunci când un copil minor cu cetățenie română este adoptat de un
cetățean străin, dacă adoptatorul solicită acest lucru și adoptatul
dobândește cetățenia străină.

• 2. Anularea, declararea nulității și desfacerea adopției (minor

străin/apatrid de către cetățeni români):

• Desfacerea adopției se poate realiza la cererea adoptatului sau a

adoptatorului, atunci când se atentează la viața celuilalt sau când
se face vinovat celălalt de fapte penale pedepsite cu închisoarea de
cel puțin doi ani.
• Anularea adopției (de exemplu, când a existat un viciu de
consimțământ al unei persoane chemate să consimtă la încheierea
adopției).
• Nulitatea absolută a adopției: adopția fictivă sau cea încheiată cu
încălcarea condițiilor de formă sau de fond sancționate cu
nulitatea absolută.
• Efectele asupra cetățeniei adoptatului sunt reglementate
în art. 7 din Legea cetățeniei române:

• Anularea / constatarea nulității: pierde cetățenia doar

copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani (este
considerate că nu a fost niciodată cetățean român),
doar dacă domiciliază în străinătate sau părăsește țara
pentru a domicilia în străinătate;

• Desfacerea adopției: pierde cetățenia doar copilul care

nu a împlinit vârsta de 18 ani (de la data desfacerii
adopției), doar dacă domiciliază în străinătate sau
părăsește țara pentru a domicilia în străinătate.
4. Alte reglementări referitoare la
cetățenia română
• Dovada cetățeniei: cartea de identitate sau, prin excepție, certificat
constatator; pentru minori – certificatul de naștere însoțit de cartea de
identitate a părinților. În străinătate – carte de identitate, pașaport; la
nevoie, misiunile diplomatice sau oficiile consulare pot elibera o
dovadă a cetățeniei.

• Cetățenia de onoare: se acordă de Parlament, la propunerea

Guvernului, străinilor care au adus servicii deosebite țării și națiunii
române. Persoanele care dețin cetățenia de onoare se bucură de toate
drepturile, mai puțin cele exclusiv politice și a dreptului de a ocupa o
funcție publică.