Fundamente ale echilibrului caloric și

ponderal
Conf.univ.dr. Laura MIHALACHE
Noiembrie 2023
ECHILIBRUL ENERGETIC

•Glucide •Metabolismul bazal

•Lipide •Efort fizic
•Proteine •TEF
 Echilibrul energetic

Aport energetic Consum energetic

Badman & Flier. Science 2005;307:1909–14; US Department of Health and Human Services, 1998. NIH Publication No. 98-4083
 Echilibrul energetic

Aport energetic Consum energetic

Țesut adipos Pancreas Tub digestiv Genetica Medicamente

Badman & Flier. Science 2005;307:1909–14; US Department of Health and Human Services, 1998. NIH Publication No. 98-4083
Rolul central al tubului digestiv în reglarea homeostaziei energetice

Apo A-IV, apolipoprotein A-IV; CCK, cholecystokinin; ENS, enteric nervous

system; GIP, gastric inhibitory polypeptide; GLP, glucagon-like peptide; OEA,
oleoylethanolamide; PYY, polypeptide YY

Monteiro MP, Batterham RL. Gastroenterology 2017;152:1707–17

 Echilibrul energetic

Aport energetic Consum energetic

Mediu

sedentarism, oprire fumat, factori

psihosociali, disruptori endocrini,
alimente dense energetic

Țesut adipos Pancreas Tub digestiv Genetica Medicamente

Badman & Flier. Science 2005;307:1909–14; US Department of Health and Human Services, 1998. NIH Publication No. 98-4083
 Echilibrul energetic

Aport energetic Consum energetic

Mediu
Aspecte hedonice
sedentarism, oprire fumat, factori
Palatabilitate, psihosociali, disruptori endocrini,
alimente dense energetic
plăcere

Țesut adipos Pancreas Tub digestiv Genetica Medicamente

Badman & Flier. Science 2005;307:1909–14; US Department of Health and Human Services, 1998. NIH Publication No. 98-4083
Rolul creierului în controlul apetitului – componente ale
comportamentului alimentar

Componenta
homeostatică ”Eating for pleasure”
Componenta
hedonică
”Eating for hunger” Dopamina
controlează DORINȚA
Sațietate Foame motivația de a mânca
 GLP-1  Ghrelin
receptorii Opioizi și canabinoizi controlează
 Peptid YY
PLĂCEREA asociată cu alimentele
 Oxyntomodulin
 Polipeptid
pancreatic Componenta
 Amylin executivă
 Leptina
 Insulina

”Deciding to eat”

Intervenții comportamentale
comportamente sustenabile
în controlul aportului alimentar

Vallis et al. Clin Obes 2019;9:e12299

Smolin L, Grosvenor M. 2010
Molecula de ATP
 TRANSFORMAREA ENERGIEI

Energia chimică din alimente

sursă pentru

Reacţii chimice Activităţi mecanice Gradient electric

Sinteza de noi Contracţie

molecule/ţesuturi Menţinere
musculară gradiente ionice
membranare
 REACŢIILE METABOLISMULUI ENERGETIC

Filip L, Lupu S. În: Graur M, Obezitatea, 2004 Szewczyk A, Pharmacol Rev, 2002
 ECUAŢIA BILANŢULUI ENERGETIC

Modificările DEPOZITELOR ENERGETICE ale organismului

APORTUL de energie – CONSUMUL de energie

 REZERVELE ENERGETICE ALE
ORGANISMULUI

• Depozitele energetice ale organismului:

- ţesut adipos (depozitul energetic major);
- glicogen (rezerve energetice pe termen scurt);
- proteinele (rar utilizate de organism ca rezervă energetică).
• ↑ depozitelor energetice:
- aportul > consumul de energie;
- balanţa energetică pozitivă.
• ↓/epuizarea depozitelor energetice:
- perioade de post prelungit, restricţii alimentare;
- balanţa energetică negativă.
 REZERVELE ENERGETICE ALE
ORGANISMULUI

Glucoză şi glicogen Proteine mobilizabile Trigliceride

Compartiment
g kcal g kcal g kcal
Sânge 15 60 100 400 5 45
Ficat 100 400 100 400 50 450
Intestin 0 0 60 240 0 0
Creier 2 8 40 160 0 0
Muşchi 300 1200 4000 16000 600 5400
Ţesut adipos 20 80 300 1200 12000 108000
Piele, plămâni, splina 13 52 240 960 40 360

Total 450 1800 5000 20000 12695 114255

Laville M, Riou JP, Traité de nutrition clinique de l‘adult, 2003

 Utilizarea
nutrienților în funcție
de necesarul
energetic

Smolin L, Grosvenor M. 2010

Depozitarea kcal în exces

Smolin L, Grosvenor M. 2010

 ECUAŢIA BILANŢULUI ENERGETIC

Modificările DEPOZITELOR ENERGETICE ale organismului

APORTUL de energie – CONSUMUL de energie

 APORTUL ENERGETIC

• Surse de energie alimentară – proteine, lipide, glucide, alcool.

• Valoarea energetică a alimentelor:
G = 4 kcal/g sau 16,8 kJ/g;
L = 9 kcal/g sau 37,8 kJ/g;
P = 4 kcal/g sau 16,8 kJ/g;
alcool = 7 kcal/g sau 29,4 kJ/g.
• Caloria nutriţională – cantitatea de căldură necesară pentru creşterea temperaturii apei de la
14,5 la 15,5oC.
 VALOAREA ENERGETICĂ A
MACRONUTRIENŢILOR

Sursa P G L
Energie totală
Animală 5,65 3,90 9,5
(kcal/g)
Vegetală 5,80 4,20 9,3

digestiv

Sursa P G L
Energie “absorbabilă” Animală 5,48 3,82 9,03
(kcal/g)
Vegetală 4,93 4,07 8,37

urinar
Sursa P G L
Energie “metabolizabilă” Animală 4,23 3,82 9,03
(kcal/g)
Vegetală 3,68 4,07 8,37

4,01 4,06 8,98

4 4 9
Geissler et al. Human nutrition, 2005
 APORTUL ENERGETIC

• discontinuu şi variabil
• 2 perioade distincte: - de post
- perioada alimentară

Căi metabolice activate diferite

Stocare de energie Consum de energie

(glicogen, trigliceride) (depozite)
Aportul de energie (alimente)

Rolfes SR, Pinna K, Whitney E. 2012

Sizer FS, Whitney E. 2014
Lipsa aportului de alimente

Rolfes SR, Pinna K, Whitney E. 2012 Sizer FS, Whitney E. 2014

Homeostazia glucozei
 ECUAŢIA BILANŢULUI ENERGETIC

Modificările DEPOZITELOR ENERGETICE ale organismului

APORTUL de energie – CONSUMUL de energie

Componentele consumului energetic
 CONSUMUL ENERGETIC

• METABOLISMUL BAZAL
• TERMOGENEZA
• ACTIVITATEA FIZICĂ
• SARCINĂ ŞI ALĂPTARE
• COPII – CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE
 CONSUMUL ENERGETIC

• METABOLISMUL BAZAL
• TERMOGENEZA
• ACTIVITATEA FIZICĂ
• SARCINĂ ŞI ALĂPTARE
• COPII – CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE
 METABOLISMUL BAZAL

• consumul de oxigen la un subiect dat, în condiţii bazale: post 12 ore, post proteic 18 ore, la o
temperatură de neutralitate termică (18-20oC), culcat şi în calm emoţional;
• energia necesară menţinerii funcţiilor organismului şi a homeostaziei;
• 60-75% din consumul energetic zilnic;
• metabolism bazal/consum energetic de repaus – diferenţă < 10%;
• sinonime: - basal metabolic rate (BMR)
- basal energy requirement (BER)
- basal energy expenditure (BEE)
- resting metabolic rate (RMR)
- resting energy expenditure (REE)
 METABOLISMUL BAZAL

Factorii care influenţează consumul energetic de repaus:

• masa şi compoziţia corporală (masa slabă);

• vârsta;
• sexul;
• statusul hormonal;
• climatul, stresul, ereditatea.
 METABOLISMUL BAZAL

Consumul energetic aproximativ al diferitelor aparate

şi sisteme în cadrul organismului adult, în condiţii de repaus

Greutate % din G % din MB

(kg) totală
Ficat 1,8 2,6 21
Creier 1,4 2,0 20
Cord 0,33 0,5 9
Rinichi 0,31 0,4 8
Musculatura scheletică 28 40 22
Ţesut adipos 15 21,4 4
Altele (tegument, intestin, schelet etc.) 23 33 16
Organism total 70 100 100

Geissler et al. Human nutrition, 2005

Johnson RK. Energy. Krause's Food, Nutrition and Diet Therapy, 2000
 PROFILUL METABOLIC AL
PRINCIPALELOR ORGANE INTERNE

Calea metabolică ficat muşchi creier rinichi adipocit eritrocit

Ciclul Krebs +++ +++ +++ +++ + -

Oxidarea acizilor graşi +++ +++ - +++ - -
Sinteza corpilor cetonici +++ - - - - -
Oxidarea corpilor cetonici - +++ +++1 ++ + -
Ciclul pentoz-fosfaţilor +++ + + + ++ +++
Sinteza glucozei +++ - - ++ - -
Sinteza acizilor graşi +++ - - - + -
Sinteza lactatului + +++2 - + + +++
Metabolizarea glicogenului +++ +++ +/- + + -
Sinteza ureei +++ - - - - -

1.corpii cetonici sunt oxidaţi doar în condiţii de post alimentar

2.lactatul este format în condiţii anaerobe, condiţii ce apar în cursul exerciţiilor fizice prelungite.
Coffee CJ. Metabolism, 1998
Metabolic work of the liver
SURSE ENERGETICE ALE ŢESUTURILOR
Organ/ţesut Sursa energetică
Creier Glucoza, corpi cetonici
Muşchi Glucoza, AGL, corpi cetonici, acetat,
aminoacizi ramificaţi
Ficat Aminoacizi, AGL, glucoza
Rinichi
corticala Glucoza, AGL, corpi cetonici
medulara Glucoza
Tract gastrointestinal
intestin subţire Glutamina, corpi cetonici
intestin gros AGL, glutamina, glucoza
Eritocit Glucoza
Limfocite/macrofage Glutamina, glucoza

Geissler et al. Human nutrition, 2005

Factori ce influențează metabolismul bazal
Factor Efect asupra MB
Vârsta MB ↑ la vârste tinere
↓ masa slabă odată cu înaintarea în vârstă și ↓ MB
Înălțimea Persoanele înalte au o suprafață ↑, deci MB ↑
Creștere Copii și femeile însărcinate au MB ↑
Compoziție corporală Țesut slab ↑ → ↑ MB
Bărbații au MB > femeile
Febra Febra ↑ MB
Stres Hormonii de stres ↑ MB
Temperatura mediului Ajustarea la to mai mari/mai mici determină ↑ MB
Post/înfometare Condiții de de post/înfometare ↓ MB
Malnutriție Malnutriția ↓ MB
Hormoni tiroidieni Tiroxina ↑ → ↑ MB
Nicotina, cafeina ↑ MB

Rolfes SR, Pinna K, Whitney E. 2012 Sizer FS, Whitney E. 2014

 CONSUMUL ENERGETIC

• METABOLISMUL BAZAL
• TERMOGENEZA
• ACTIVITATEA FIZICĂ
• SARCINĂ ŞI ALĂPTARE
• COPII – CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE
 TERMOGENEZA

• Acţiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS)

- efectul termic al alimentelor (TEF);
- termogeneza indusă de alimente;
- cantitatea de energie consumată pentru digestia, absorbţia, transportul şi metabolismul
alimentelor ingerate;
- 7-10% din consumul energetic zilnic.

• Termogeneza termoreglatorie
 ADS/TEF

Factorii ce influenţează acţiunea dinamică specifică a

alimentelor:

• cantitatea şi compoziţia alimentelor (↓ L, ↑ G, P);

• gastrotehnie (condimente, cafeina, alimente calde
↑);
• compoziţia organismului (↓ obezi);
• nictemer (↓ noaptea).
TEF:
 carbohidrați: 5-10%
 lipide: 0-5%
 proteine: 20-30%
 alcool: 15-20%

Rolfes SR, Pinna K, Whitney E. 2012

 TERMOGENEZA

• Acţiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS)

- efectul termic al alimentelor (TEF);
- termogeneza indusă de alimente;

• Termogeneza termoreglatorie – menţinerea structurilor organismului la o temperatură normală de

funcţionare;
- normal 36,2-36,8oC (periferic), 37-37,5oC (central);
- variaţii legate de vârstă, variaţii diurne, digestive, etc.
 CONSUMUL ENERGETIC

• METABOLISMUL BAZAL
• TERMOGENEZA
• ACTIVITATEA FIZICĂ
• SARCINĂ ŞI ALĂPTARE
• COPII – CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE
 ENERGIA CONSUMATĂ ÎN CURSUL
ACTIVITĂŢILOR FIZICE

• Reprezintă 30% din consumul energetic zilnic;

• Cea mai variabilă componentă a consumului energetic total;
• 2 componente:
- exerciţiul fizic voluntar şi susţinut;
- activitatea fizică zilnică, ocupaţională.
 ENERGIA CONSUMATĂ ÎN CURSUL
ACTIVITĂŢILOR FIZICE

Factori ce influenţează energia cheltuită în cursul activităţilor

fizice:
• tipul activităţii fizice desfăşurate;
• masa şi compoziţia corporală, antrenamentul persoanei;
• sexul;
• vârsta, ereditatea, mediul
 SURSE DE ENERGIE
LA INDIVIDUL ANTRENAT

• un efort fizic de intensitate foarte mare şi durata mică se bazează pe rezervele de ATP
existente şi cele formate prin intermediul fosfocreatinei;

• un efort fizic de intensitate mare ce durează mai mult de câteva secunde va impune intrarea
în acţiune a căii glicolitice anaerobe;

• efectuarea unui efort fizic de intensitate moderată – redusă va presupune utilizarea

energiei provenite în principal din metabolizarea acizilor graşi.

Berning JR. Nutrition for exercise and sports performance, 2000.

 ENERGIA CONSUMATĂ ÎN CURSUL
ACTIVITĂŢILOR FIZICE

Factori ce influenţează energia cheltuită în cursul activităţilor

fizice:

• tipul activităţii fizice desfăşurate;

• masa şi compoziţia corporală, antrenamentul persoanei respective (↑G - ↓ activităţii fizice);
• sexul (B > F);
• vârsta, ereditatea, mediul social şi educaţia (vârstă ↑ - ↓ activităţii fizice, ↑G; industrializare -
↓ activităţii fizice).
 Clasificarea OMS a activităţilor profesionale din punct de vedere energetic este următoarea:

• activităţi uşoare – funcţionari, avocaţi, medici, profesori, arhitecţi;

• activităţi medii – muncitori din industria uşoară, studenţi, agricultori munci mecanizate, militari,
comercianţi;
• activităţi grele – anumite categorii de agricultori, forestieri, militari în campanie, mineri, oţelari,
turnători, atleţi, dansatori;
• activităţi deosebit de grele – atleţi, tăietori de lemne, constructori (femei).
CONSUMUL ENERGETIC

Exerciţiu
fizic Non-Resting
metabolic
Activitate Activitatea rate
fizică spontană

În afara controlului voluntar

Termo-
geneză TEF
(10%)
Resting
metabolic
rate

MB MB
(60-75%)

Geissler et al. Human nutrition, 2005

 CONSUMUL ENERGETIC

• METABOLISMUL BAZAL
• TERMOGENEZA
• ACTIVITATEA FIZICĂ
• SARCINĂ ŞI ALĂPTARE
• COPII – CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE
NECESARUL ENERGETIC ÎN DIFERITE
PERIOADE ALE VIEŢII
 AJUSTAREA RATEI METABOLICE
Arsuri 25-90% (prima lună) + 20-70%

Sepsis sever/politraumatism + 20-50%

Stări febrile prelungite (+2oC) + 25%

Arsuri 10-25% (prima lună)

+ 10-30%
Multiple fracturi ale oaselor lungi (prima săptămână)

Stări febrile prelungite (+1oC) + 12%

Arsuri 10% (prima lună)

Fractură unică (prima săptămână)
Perioada postoperatorie + 0-10%
Afecţiuni intestinale inflamatorii
Infecţii

Malnutriţie (scădere ponderală > 10%) - 0-10%

Whiteley SM, Bodenham A, Bellamy MC. Intensive Care, 2004.