Professional Documents
Culture Documents
Structuri de date avansate pentru cautare 2-3 arbori B-arbori arbori bicolori Tabele hash Arbori digitali
2-3-arbori: definitie
orice nod intern v are 2 copii (este de aritate 2) sau 3 copii (este de aritate 3)
valStg
p->stg
p->drp
subarbore dreapta
2-3-arbori : definitie
pentru orice nod v de aritate 2, valorile memorate in subarborele stinga < vpvalStg < valorile memorate in subarborele mijlociu
valStg
x < valStg
valStg < y
2-3-arbori : definitie
pentru orice nod v de aritate 3, valorile memorate in subarborele stinga < vpvalStg < valorile memorate in subarborele mijlociu < vpvalMijl < valorile memorate in subarborele dreapta
valStg valMij
x< valStg
valMij<z
2-3-arbori : definitie
toate nodurile de pe frontiera au acelasi nivel
h h
cautare in 2-3-arbore
function poz23Arb(t, a) begin p n t while (p != NULL) do switch(cmp(a, p)) case 1: p n p->stg; break; case 2: p n p->mij; break; case 3: p n p->drp; break; case 4: return p; return p end
inserare in 2-3-arbore 35 80; g 30; 60 10; 20 40; 50 70; g 90; g 100; g 110; 120
80; g 30; 60 40 10; 20 35; g 50; g 70; g 90; g 100; g 110; 120
inserare 2-3-arbore (continuare) 80; g 40 30; g 10; 20 35; g 50; g 60; g 70; g 40; 80 90; g 100; g 110; 120
stergere 2-3-arbore
daca elemntul sters nu se afla intr-un de pe frontiera, atunci se poate interschimba cu un vecin aflat pe frontiera vecinul cu care face interschimbarea se poate face ca la arborii binari de cautare asa ca putem considera numai cazul cand elementul care se sterge se afla pe frontiera
40; 80
100; g 110; 120 80; g 30; 40 100; g 50; 60 90; g 110; 120
10; 20
35; g
50; 80
30; 40
60; g
100; g
40; 80
30; g
50; g
100; g
stergere 2-3-arbore
modifica p atat timp cat p are zero elemente && p nu e radacina fie r radacina lui p fie q fratele lui p (stg. sau drp. dupa caz) daca q este de aritate 3 atunci roteste altfel combina r devine p Exercitiu: Sa se scrie procedura de stergere Teorema Clasa 2-3-arborilor este O(log n)-stabila.
2-3-4-arbori
sunt generalizari ale 2-3 arborilor un nod intern poate avea 2, 3 sau 4 copii un nod cu 4 copiii va memora 3 chei se mentin proprietatile de arbore de cautare si aceeasi inltime pentru toate nodurile de pe frontiera ca si in cazul celorlalti abori de cautare, exista doua moduri de implementare: elementele multimii memorate in nodurile interne (si frunze) elementele multimii doar in nodurile frunza (pe frontiera) inserarea se face tot prin spargerea nodurilor la momentul inserarii si propgarea spre radacina sau in timpul cautarii, fiecare nod plin este spart in doua
B-arbori - motivatie
Un index ordonat este un fisier secvential. Pe masura ce dimensiunea acestuia creste, cresc si dificultatile de administrare un acces la disc este mult mai scump decat executia unei instructiuni (} 200,000 instructiuni) memoria secundara (discul) este divizata in blocuri egale (512, 1024, 2048 etc) o operatie I/O transfera un bloc scopul este de a minimiza numarul de accesari ale discului Solutia: indexarea pe mai multe nivele . un posibil instrument : B arborii (arbori de cautare multicai)
B-arbori
sunt arbori de cautare pe M-cai cu proprietati presupunem ca M = 2f f = factorul de minimizare ordinul arborelui este 2f-1 fiecare nod intern are cel putin un numar de f-1 chei (f fii) si cel mult 2f-1 chei (2f fii) doar radacina poate avea mai putin de f fii lungimea oricarui drum de la radacina la o frunza trebuie sa fie aceeasi (generalizeza 2-3 si 2-3-4 arborii)
p1 k1 q1
p2
ki1
pi
ki
qi
kt1
pt
pointer arbore
pointer data
pointer arbore
pointer data
pointer data
pointer arbore
x x < k1
x x > kt
B-arbori: cautarea
function B-Tree-Search(v, k) i n 0; while (i < v->nrChei k > v->cheie[i]) do i n i + 1 if (i <= v->nrChei k = v->cheie[i] ) then return (v, i) if (v->tipNod = frunza) then return NULL citesteDisk(v->fiu[i]) return B-Tree-Search(v->fiu[i], k) end
B-arbori: insertia
Pentru a efectua o insertie intr-un B-arbore trebuie intai gasit nodul in care urmeaza a se face insertia. Pentru aceasta se aplica un algoritm similar cu BTreeSearch. Apoi cheia urmeaza a fi inserata Daca nodul determinat anterior contine mai putin de 2f1chei se face inserarea Daca acest nod contine 2f-1 chei urmeaza spargerea acestuia Procesul de spargere poate continua pana in radacina Pentru a evita doua citiri de pe disc ale aceluiasi nod, algoritmul sparge fiecare nod plin (2f-1 chei) intalnit la parcurgea top-down in procesul de cautare a nodului in care urmeaza a se face inserarea Timpul de spargere a unui nod este O(f) Rezulta pentru insertia complexitatea timp O(f log n)
B-arbori: eliminarea
daca nodul gazda a cheii ce urmeaza a fi stearsa nu este frunza, atunci se efectueaza o interschimbare intre acesta si succesorul sau in ordinea naturala a cheilor. Se repeta operatia pana se ajunge intr-o frunza, care devine nod curent; se sterge intrarea corespunzatoare cheii; daca nodul curent contine cel putin f-1 chei, operatia de stergere se considera terminata; daca nodul curent contine mai putin decat f-1 chei se considera fratii vecini; daca unul din fratii vecin are mai mult decat f-1 chei, atunci se redistribuie una dintre intrarile acestui frate in nodul parinte si una din intrarile din nodul parinte se redistribuie nodului curent (deficitar); daca ambii fratii au exact f-1 chei, atunci se uneste nodul curent cu unul dintre fratii vecini si cu o intrare din parinte; daca nodul parinte devine deficitar (contine mai putin decat f1 chei) acesta devine nod curent si se reiau pasii 5-6.
Arbori bicolori
un arbore bicolor este caracterizat de urmatoarele proprietati: sint arbori binari de cautare in care nodurile pendante (coresp. intervalelor) fac parte din structura fiecare nod este colorat cu negru sau rosu toate nodurile de pe frontiera sint negre daca un nod este rosu atunci ambii fii ai acelui nod sint negri pentru orice nod v, toate drumurile simple care pleaca din acel nod si se opresc intr-un nod de pe frontiera, au acelasi numar de noduri negre
70
40 20 50 60 80 90
100 110
bh ( x )
1
noduri interne. Teorema Inaltimea unui arbore bicolor este cel mult 2log(n + 1). Teorema Arborii bicolori sint echilibrati.
11 2 1 5 x 4
recolorare
14 7 8 y
unchiul lui x
15
11 2 1 5 4
roteste stanga
unchiul lui x
14 y 7 x 8 15
11 7 x 2 1 4 5 8 14 y
unchiul lui x
15
roteste dreapta
11
14
4
recoloreaza
15
11
14
15
Hashing (dispersie) Tipul de data abstract TabelaDeSimboluri entitati de tip data: o colectie de perechi (nume, atribute) in care numele identifica unic perechea operatii: Atribut(TS, nume) cauta numele in tabela TS numele nume si intoarce atributele acestuia (daca il gaseste) Insereaza(TS, nume, atribut)- insereaza in tabela TS perechea (nume, atribut) Elimina(TS,nume) cauta in tabela TS numele nume si daca-l gaseste il elimina impreuna cu atributele sale.
Hashing (dispersie)
Implementarea prin tehnica dispersiei structura de date o tabela (hash sau de dispersie) T[0..p-1] cu p numar prim de obicei o functie hash h: mult. numelor p [0..p-1]
Hashing (continuare I)
operatii cautarea i = h(nume) if (T[i] { ) then return T[i]->atrib inserarea i = h(nume) if (T[i] { ) then throw ERR: coliziune else T[i]->atrib n atribut eliminarea i = h(nume) if (T[i] { ) then T[i] n
Arbori digitali - I Cazul cheilor de aceeasi lungime S = {102, 120, 121, 210, 211, 212}
0 1 2
0 1 2
0 1 2
0 1 2
0 1 2
0 1 2
Arbori digitali - II
algoritmul de cautare function poz(a, m, t) i n 0 p n t while ((p != NUL) && (i<m)) do p n succ[a[i]] i n i+1 return p end
c ar
b ara
a arc
arca
0 1
0 1
0 1
0 1
0 1
0 1
0 1
0 1
0 1
0
0 1
2
0 1
1
0 1
3
0 1
3
0100
0101
0111
1010
1011
1110
0 1
1
0 1
3
0100
0101
1010
1110