FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

(a+b) =a +2ab+b . 2 2 2+ (a-b) =a -2ab-b . 2 2 (a-b)*(a+b)=(a -b ) 2 2 2 (a+b+c)=a +b +c +2ab+2bc+2ac. 3 3 2 2 a +b =(a+b)*(a -ab+b ). 3 3 2 2 a -b =(a-b)*(a +ab+b ). 3 3 3 2 3 2 2 3 (a+b) =a +b +3ab9a+b)+b =a +3a b+3ab +b . 3 3 2 3 2 2 3 (a-b) =a -3ab(a-b)-b =a -3a b+3ab -b . 3 3 3 2 2 2 a +b +c =(a+b+c)*(a +b +c -ab-bc-ca)+3abc. n n n-1 n-2 n-2 n a -b =(a-b)(a +a b ++a b +b -1);a,b , n ,n2. 2n+1+b2n+1=(a+b)(a2n-a2n-1b+a2n-2b2++ab2n-1++b2n); n a x 0,()x = 2.
2 2 2 2

;a,b .

APROXIMARI ALE NUMERELOR REALE

()x , x=x0x1x2x3 . . . xn . . . ; x0 ; xi cifre,x *

Definitie: a.)Numarul x(n)=x0x1x2xn se numeste aproximare prin lipsa de ordinal n(cu o

eroare mai mica decat 10-n) a numarului x +*(trunchiere).
b.)Numarul x(n)=x(n)+10-n se numeste aproximarea prin adios a lui x +* , de ordinal n.

Observatii: 1.)x(n),x(n)

x(n)xx (n) , () n x-x(n) x(n)-x< 2.)Daca x<0 aproximarea prin adios o luam prima : x(n)=x0x1x2...xn aproximarea prin lipsa : x(n)=x(n)-10-n a = ;a0.

ADUNAREA NUMERELOR REALE

Definitie: suma numerelor positive x=x0x1x2xn

s=x+y cu proprietatea ca x(n)+y(n)s<x (n)+y (n) , () n

si y=y0y1y2yn este numarul

mh= mg= ma= mp= mhmgmamp mg=ma a=b |a|<-x<a<

| | | |

=| |

INMULTIREA NUMERELOR REALE

Definitie: x,y>0 ; x=x0x1x2xn , y=y0y1y2yn

Se numeste produsul numerelor reale positive x si y numarul real p=xy cu proprietatea:x(n)*y(n)<p<x(n)*y(n), () n .

Proprietati ale inmultirii si adunarii:

1) x<y / +z x+z<y+z. < 2) { xz<yz. 0 3) <y /*(-1) -x>-y. 4) 0 < 5) 6) <
2

< >0.

0( x .

MODULUL UNUI NUMAR REAL SAU VALOAREA ABSOLUTA

, |a|={ 0,

0 0 <0

Proprietati ale modului: 1) |a|0. 2) |a|=0 a=0. 3) |ab|=|a|*|b|. 4) |a+b||a|+|b|.

a. Daca a>0 si b>0 atunci a+b>0,deci |a+b|=|a|+|b|. b. Daca a<0 si b<0 atunci a+b<0.In acesc caz |a|=-a si |b|=-b |a+b|=-(a+b) deci |a+b|=|a|+|b|. c. Daca a>0 si b<0 atunci |a|=a si |b|=-b.In aceasta situatie avem a+b0 sau a+b<0. daca a+b0 atunci |a+b|=a+ba=|a||a|+|b|. daca a+b<0 atunci |a+b|=-a-b=-a+|b|b||a|+|b| d.analog pentru a<0 si b>0.

5) |a|=|b| a=

6) Daca c>0 atunci |a|c -cac 7) ||a|-|b|||a-b|.

MODULUL UNUI NUMAR REAL

x ,|x|= { 0,
, , <0 0 0

1. |x|0 , x . 2. |x| 0 x 0 3. |u|+|v|+|w| 0 {

0 0 0

4. 5. 6. 7. 8. 9.

| | | | |

=|x|, x . | max , ; |x|x,|x|x. | 0, |, x *. | | |, |, x |a-b|=|b-a|,|, a,b |a-b|2k=|b-a|2k, k 2 | =x2. | | | | | | k|=|x|k, k .

2

10. | |=| |,y 0. 11. | + | | | + | |, x, y . | | 12. { u= . 0 | |< 13. { -a<u<a. 0 | | 14. { -a ua. 0 | | 15. { u<-a sau u>a. 0 | | 16. { u-a sau ua. 0 17. { mn , max ,
| | | |

| |

|x + y|

|x + |y||x,y0||x|-|y|||x-y|.

18. x [ , ] | x , |

| |<

INTERVALE DE NUMERE REALE

(a,b)={ x /a<x<b}.
(a,b]={ x /a<xb}. [a,b)={ x /ax<b}. [a,b]={ x /axb}. =(- , + ) (0,1) . (a,b)={ x /a<x} [a, )={ x /ax} (- ,b)={ x /x<b} (- ,b]={ x /xb}

PARTEA INTREAGA SI PARTEA FRACTIONARA A UNUI NUMAR INTREG

Gf Ox : { n=p1 *p2
1

f(x)=0
n

**pn

p1,p2,pn numere prime p are ( + divizori naturali + + divizori naturali.

n=p1 *p2 *...*pn are ( +

PARTEA intreaga a lui x

Definitia 1: [x] = k

k xk+1.

Definitia 2: x=x0*x1*x2**xn*
[x] = { 0, , <0

PARTEA FRACTIONARA A LUI x

Definitia 1: {x} = x-[x]. Definitia 2: {x}={ 0 2 0, , 2 , 0 , <

Proprietati:
1) x=[x]+{x} , 0<{x}<1. 2) [x]x<[x]+1 , x . 3) X<[x] x. 4) [x]=x x {x}=0. 5) [{x}] = {[x]}=0. 6) [x+k]=[x]+k , k . 7) {x+k}={x} , k . 8) [x]=k kx<k+1 x [k,k+1). 9) x,y [n,n+1) [x]=[y]. 10) [x+y] [x]+[y]. 11) n[x] [nx] , n . 12) [x]+ [x+ ]=[2x] (Identitatea lui Hermite). 13) [x]+ [x+ ]+[x+ ]=[3x]. 14) [ ]=[ /n] ; k,n
*

. ]=[nx].

Caz general:Identitatea lui Hermite [x]+[x+ ]+[x+ ]++[x+

ECUATIA DE GRADUL AL DOILEA

ax2+bx+c=0 ; a * ; c,b . 0 - >0.

1. c=0ax2+bx+c=0x(ax+b)=0x=0 sau ax+b=0 { 2. b=0ax2+bx+c=0x2= 3. b,c a. b. c. , =b -4ac:

* 2

; - =0 x

>0 x1,x2= =0 x1=x2= < 0 x1,x2 : ax2+bx+c = a(x-x1)(x-x2).

Descompunerea in factori a trinomului ax2+bx=c: 0x1,x2

Suma si produsul radacinilor: { x12+x22=S2-2P

(Relatiile lui Viete)

Ecuatia care admite drept radacini numerele x1,x2 are forma : x2-Sx+P.

VECTORI LIBERI IN PLAN

1. Directia unei drepte d este reprezentata de dreapta paralele cu ea : Dir(d)={d P/ d||d sau d=d}.

d si de toate dreptele paralele

Observatie: 2 drepte paralele au aceeasi directive.

2. Sensul pe o dreapta : 2 puncte distincte O,A d determina pe aceasta 2 sensuri : { 3. Sensul pe 2 drepte paralele

{ 4. Marimea unui segment : Prin marimea segmentului [AB] intelegem lungimea acestuia. ||AB||=AB ||BA||=BA

5. Segment orientat : O pereche de puncte (A,B) definite prin directive,sens,marime se noteaza si se numeste segment orientat.

, [ ]; | |

=0 segment orientat nul. 6. Segmente orientate echipolente : 2 segmente orientate din plan care au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul se numest segmente echipolente. AB,Cd au aceeasi : { 7. Vectori liberi in plan : Multimea{/ }

Observatie:
a. = b. Vectorul liber ramane parallel cu el insusi pastrandu-si si sensul si modulul.Putem allege orice punct din plan ca fiin originea vectorului. c. 0= = = .

ADUNAREA VECTORILOR
Fie , , V(multimea vectorilor) nenuli. 1. Regula triunghiului : O,A,B P (din plan) = = Punem prin definitie ca : + =

Observatie:

+ nu depinde de alegerea punctelor O,A,B.

2. Regula lui Chasles (regula triunghiului) : P,Q,R P avem = + . 3. Regula Poligonului : M,N,P,Q : = + + .

FORMA CANONICA
ax2+bx=c=a(x+ )2-

NATURA RADACINILOR ECUATIILOR DE GRADUL AL DOILEA P 0 0 0 + + + + 0 + + + + 0 + + + s

Natura radacinilor x1,x2

X1=x2=0 x1=x20 X1=x2>0 X1<0,x2>0,|x1|>x2 X1<0,x2>0,|x1|<x2 X1<0,x2<0 X1>0,x2>0

b=par =( )2-ac x1=x2=

PROPRIETATI ALE ADUNARII VECTORILOR

1. Asociativitatea : +( + )=( + )+ , , , V. 2. Comutativitatea : , + = + , , V. 3. Elementul neutru este : + =0 + = , V. 0 0 . 4. Opusul lui il notam cu - : + )= + 0

Observatie:
2 vectori care au aceeasi directive,acelasi sens sar au sensuri contrare se numesc vectori opusi iar suma lor este de 0. = ; = .Spunem prin definitie ca : - = +(- ). Urmarind regula paralelogramului constatam ca o diagonala reprezinta suma vectorilor iar cealalta diferenta lor.

INMULTIREA VECTORILOR CU NUMERE REALE

1. Produsul dintre un vector si un numar natural:

Definitie : Fie un vector

si un numar

Daca si sunt nenule se numeste produsul vectorului cu numarul real un vector notat care au : 0 <0 { | | | | Daca 0 , consideram 0* =0 pentru orice vector . Daca 0 , consideram *0 0 pentru orice .

Observatie:
a. Vectorii si au aceeasi directive b. | |=| |*| |. c. = 0 0 sau 0. d. ||= si (-1) =- . .

2. Inmultirea vectorilor cu numere reale:

Definitie : Operatia care asociaza oricarui vector si oricarui numar real produsul
lor se numeste inmultirea vectorilor cu numere reale.

Proprietati:
1) ( + 2) + + . + .

3) 4) 1* = . 5) ( 6) (- (- . 7) ( ) 8) 9) (-1) = - .

. . . .

. . 3 + + 0. + + + + + + 0. 0. {

+ )relatia vectoriala a medianei.

. + + Relatia lui Sylvester :

Elemente de logica matematica

p 0 0 1 1 p 0 1 1 0 q 0 1 0 1 q 0 1 0 1 p\/q 0 1 1 1 pq 1 1 0 1 p 0 0 1 1 p 0 0 1 1 q 0 1 0 1 q 0 1 0 1 pq 0 0 0 1 pq 1 0 0 1

p 0 1

p 1 0

v( p)=1-(p). p= . v(p\/q)=max(v(p),v(q)). v(pq)=v(p)*v(q). pq=(pq) (qp).

v(pq)=1 v(p)=v(q).

Definitie : Se numeste tautologie daca v(

=1,

, , .

Elemente de calcul al predicatelor

Definitie : Un enunt care depinde de una sau mai multe variabile si are proprietatea ca pentru
orice valori date variabilelor corespunde o propozitie(adevarata sau falsa) se numeste predicat(sau propozitie cu variabile).Predicatele sunt: unare, binare, ternare, dupa cum depend respective de 1,2,3variabile. Notam predicatele cu p(x,y,z..),q(x,y,z).Ori de cate ori definim un predicat trebuie sa indicam si multimile in care variabilele iau valori.

Observatie: Daca avem 2 predicate P=p(x,y,z) si Q=q(x,y,z) care contin aceleasi variabile
putem forma cu ajutorul conectorilor logici, noi predicate: Cuantificatorul existential p(x)propozitie. , PQ, P\/Q, PQ, PQ s.a. x a.i. si cuantificatorul universal : p(x), x

Vectori coliniari

Definitie : 2 vectori care au aceeasi directive se numesc vectori coliniari. Observatie: Vectorul nul este coliniar cu orice alt vector. Propozitie: 2 vectori u si v Observatie:
Daca este unic. , astfel incat + =0. 3 puncte P,Q,R sunt coliniare daca , sunt coliniari. u si v sunt coliniari V sunt vectori coliniari daca si numai daca astfel incat u v

Vectori necoliniari

Definitie : 2 vectori care nu au aceesi directive se numesc vectori necoliniari. Observatie:

vectorii necoliniari sunt nenuli. ; u,v necoliniari + 0 0{ + 0 0.

Inductia matematica Definitie : Prin deductie matematica intelegem procesul prin care dintr-o propozitie
generala obi propozitii particulare.

Exemplu:
{ { +2+ + +2+ + + 0 + 0 + + 0

Definitie : Prin inductie matematica intelegem procedeul mathematic care din 1 sau mai
multe propozitii particulare obtinem o propozitie generala.

Observatie: Propozitia general ape care o intuim trebuie sa o demonstram.

Metoda inductiei matematice

1) Principiul 1 al inductiei matematice 1. Etapa verificarii directe. P(n0) este propozitie adevarata. 2. Etapa demonstrat e . (k) P(k+1) Presupunand ca P(k) este propozitie adevarata , .Trebuie sa aratam ca P(k+1) este adevarata. Daca sunt ndepl n te cele 2 etape 0. (n) este adevarata ,

2) Principiul 2 al inductiei matematice 1. Etapa verificarii . P(n): propoz t e adevarata. 2. Etapa demonstratiei. r adevarata r<k

adevarata

(n)

este adevarata , nn0

Descompunerea unui vector dupa 2 directii diferite Propozitie: Fie a,b dintre 2 vectori necoliniari.
( v V , astfel incat .

Observatie:
1. Perechea (a, ) se numeste baza. b 2. , sunt coordonatele vectorilor v in baza ={a, }. b

Descompunerea unui vector intrun reper cartezian Definitie : Prin system de axe si coordinate sau system cartezian (notat cu xOy sau Oxy)
intelegem un system format din 2 axe de coordinate ortogonale(notate Ox si Oy) cu originea comuna .

Siruri de numere reale

Definitie :
f:
n0

r n s r de numere reale ntelegem o apl cat e f: .

n0

; fo a0 , f1 a1 fn an unde n

(an)n>0 s r de numere reale unde a general.

termenul general al s rulu s n rangul termenulu

Siruri marginite

Definitie 1: Sirul (an)n>1 este marginit daca ( Definitie 2: Sirul (an)n este marginit daca (
anm>M. )

)m,M si n

astfel ncat man<M, . nm

0.

0 astfel incat |an| , ) daca

Observatie: an este sir marginit (superior +

astfel incat

Siruri monotone

a. b. c. d. e. f. g.

Sirul (an)n este crescator daca anan+1, nn0. Sirul (an)n este strict crescator daca an<an+1, nn0. Sirul (an)n este descrescator daca anan+1, nn0. Sirul (an)n este strict descrescator daca an>an=1, nn0. Sirul (an)n este monoton daca este crescator sau descrescator. Sirul (an)n este strict monoton daca este strict crescator/descrescator. Sirul (an)n este sin constant daca an=an+1=a, nn0.

Observatie: Calculam an+1-an si comparam cu 0.

Punctul care imparte un segment intr-un raport dat

Definitie: Relatia AM=kMB , A Observatie:

1. k 2. k=-

-{-1} spunem ca M imaprte segmental dat AB in raportul k.

este m jlocul segmentulu [ ]. mpos b l k *-{-1}. + . , , , .

Teorema:

Teorema lui Pappus: Teorema bisectoarei:

. +

Progresii aritmetice

Definitie: Sirul (an)n

an+1=an+r ,

se numeste progresie aritmetica daca este definit de relatia de recurenta :

.Numarul r se numeste ratia progresiei aritmetice.

Observatie:
1. Cunoscand a1 si r putem obtine toti termenii sirului: { 2. r=a2-a1=an+1-an. 3. Formula termenului general : an=a1+(n-1)r, 2 2+ + + . , . +2

Teorema 1: (an)n Observatie:

este progresie aritmetica an+1=

1. Teorema justifica denumirea de progresie aritmetica. 2. Daca an+1-an constanta r s rul este o progres e ar tmet ca cu rat

n . ,

Teorema 2:
.

(Suma primilor n termini ai unei progresii aritmetice): Sn=a1+a2++an=

Observatie:
1. Sn=a1+a2++an a2=S2-S1 { an=Sn-Sn-1. 2. 3. 2 2+

a,b,c b= x1,x2,x3 { 2 + 2 + 2

4.

x1,x2,x3,x4 x2= x3=

5. An-am=(n-m)r , nm.

Progresia geometrica
(bn)n

Definitie:
a. bn+1=bn*q , b. q=

c. bn(termenul general)=b1*qn-1 ,

Observatie: Impunem q Teorema :

* q 0

caz part cular nesemn f cat v .

Observatie: Daca termen

une progres geometr ce cu rat a r

Suma primilor n termini ai unei progresii geometrice: Sn=b1+b2++bn q q Sn=nb1 Sn= , .

Observatie:
1. bk*bn-k+1=b1*bn , k=. ,n 2. bn=bn*q , nm. 3. a,b,c b2=ac. 2 4. a,b,c,d { 2 5. x1,x2,x3 { 2 2

6.

x1,x2,x3,x4