Publlcalllle Fundafrer Academrce ..petre Andrer', l.

Serla: lstorle, Fllosofle, pslho_Soclologle

.

rasr

IOLANDA II,IITITIUC

I
I

GHID PRACTIC

ffi,T,ffijfia

Bibrrotecrr

Nafronare
timbaj/

PENTRU IDENTIFICAREA gt TERAP|A

Ghld practlc pentru ldentlflcarea 9l terapta turburirlor de

lolanda Mititiuc- lagi: Gantes, 1999 258 p.: it.;21 cm.
Bibtiogr.

TULBUnAnIOR DE LItVIBAJ

tsBN 973_98999_2_6
376.36

lsdfu 923-e8ee9-2-6

1999

Tehnoredactare computerizat6 Tipografia GRAND pVD last

CUVANT II.IRIrurC

Coperta; Dan MITESCII:

lui, in funclie de contplexilatea lor si detennina la r1rtdttl lor, o dezorga_ Ittlbudri. cotnpotlantenlale, conflicte

sl rrtt,pls.

' s-a constatat de asemetrca cd progresele rrrregis trare in corectarea tulbtttdrilor de lirnbaj, delennind o evoltrtie pozitiid a personalildtii

GHIO PRACTIC

CUPRINS

l. Normal gi patologic in evolufia limbajului la copil .....................9 1. Evolufia limbajuluila copilulnormal ................10 2. Abateride la evolulia normald a limbajului ........................13 a. Tulbuririin evolufia limbajului sesizabile in perioada preverbal6 ...............,....15 b. Tulburiri de limbaj care pot fi diagnosticate in perioada

verbali

......17
1

- Tulburiri de limbaj sesizabile la v6rsta pregcolari ...,..........

. asistat

- Tulburiri de limbaj sesizabile la virsta gcolari ...................22 3. lrlornral gi patol;.gic in evolufia limbajului copilului ..........23 .............30

ll.Elementedediagnosticdifei.nfial............
lll. Programe terapeutice pentru: 1. Tulburiri de pronun[ie

- Dislalie - disartlie - Rhinolalie ...........,...,...73 2. Tulburiride ritm ....,..83 3. Tulburdri lexico-grafice ............... ............,.......97 4. Alalie, disfazie, intSziere severi in dezvoltarea limbajului ....................111 5. Alalie inso[iti de deficit auditiv .................... 136 6. Fcrmarea comportamentului lexico-grafic la copilul alalic .......... ...,.............1S0
.............165

..............53 .................55 ........55

lV ",n.rxe
V. Bibliografie selectivi

.............

............251

GHID PRNCTIC

NORMA'. St PAIOLOG'C iN EVOLUTIA LIMBAJULLTI l-A coPlL Lirrrbajul are o evolulie spectaculoasS, la aceasla contribuinri atat clez-voltarea intelectului, gSndirii, psilricului in general, cAt si sistenrul social, toate acestea asigurandu-i un anumit echilibru. LimbajJl si vorbirea sunt intr-un proces de dezvoltare pern'larrerrti cleterminatd de structura organicd 9i psihica, parcurgand ntai rrrr-rlte starjii, fiecare rnarcSnd un proces parlial, dependent de dezvollarea irrtelectului dar gi de conlextul socio-cultural. Acesti factori starr labaz-a evolu[iei nornlale sau patologice a limbajultti. La realizarea linrbajului partici6E un complex de organe periferice
si cerrhale si de

si furrctio:rale. Astfel sLrrrt receplionale cale, aferenE la

rite nivelttn

@tz- viz) nsmise Pe

imPulsurile

auditive givizuale, le htegreazi 9i le recodifici, trimilAnd apoi, concluiile la cortextul trrctor care la rrdul luitrinrite impulsuri, pe cale eferenh, la nivel

psihic alvorbirii. Mecanismul motor cerebral care impulsioneazS musculatura or-

cortexul nu numai ca dirijeazS 9i regleazi migcdrile organelor periferice ale vorbirii cigi autocontroleazi limbaiul prin lnfornratiile pe

10

IOTANDA MITITIUC

GHID PRACIC

11

are

este in functie de nratur2area structurilor motorii gi a celor audiilve gi acestea se realizeazE firesc, in timp, concomitent cu dezvoltarea copilului, dac5 nu intervin unii factori nocivi care sa perturbe evolutia normala a copilului in general gi a lirnbajului in speclit--ori;; deasemenea gtiut faptur ci asupra < rganismuiui uman aclioneazi fc.rarte mul{i factori nocivi care, in anumite condilii, pot prociuce o serie cte perturbiri in unele din aceste sectoare. t_iiroalul, ca achizitre recena, este foarte vulnerabil la acliunea acestor factori-interni sau exlerni, care pot actiona in penoada intrauterim, in timpulnpgteriisarrc.hrpa. Pentru producerea vorbirii, cat 9i pentu receprie, este nevoie <Je i.tegrilatea anatomici gi func[ionah a tuturor acestcr elemerrle care participd la reahzarea vorbirii. orice anonrarie surveniti, poate proclucc o serie o, [ul_ burari_ale limbajului oral sau scris, a ciror formd 9l mmptexitaielste in slrAns6 iegturi cu locul, intinderea gigravitatr:ri ,,.r,-. 1"i,, 1-1. I.sugirea limbajurui se rearizeazd in timp, iri stransa regatura cu ceielalte funclii psihice, acestea influenfandu-se reciproc. LimuaiLrt stinrrrleaza dezvoltarea celorlalte p lor influenle azA dezv ollarea limbaj Irrlui se realizeazA pe baza unor a tisfacerea unor necesitAli, mai tArz spunda corect la solicilari, imbo
l)resiva cAt si expresiva. Pentru a putea aprecia corect care sunt tulburarile cle vorbire re.rlc, ilr diferite etape ale de.",'olr.., ,, !r',, ,t..., uirs ab5t-rrut Iru.,oc.,.r uur r(,clit(,rgir evoi,,f:,i lrrnbajrrlui la copildl nonnal, cu particularira[ile de varsta.

le primegte despre modul cum s-au realzal migcdrile respective, la rre"'oie trimitind inrpulsuri pentru corectare. Malurizarea fono-articulatoiie

nunte silabe, silabe duble, repetA aceste silabe de mai pulte ori (aga zisa lala[iune), apoi combini dou6 silabe diferite, prin imitafie, apirdnd astfel gi primele cuvinte. Primele cuvinte cu sens apar spre sfiqitul primului an de via[i. Acum folosesc mult mimica 9i gestul, ca urmare t decalajului care existi intre inlelegere (mai anevoiasi) 9i posibiliti{ilr de irr perioada antepreEcolarJ are loc o evolufie rapidi a limbajulu. sub toert' aspectele, ajungAnd in jurul vArstei de trei ani la cca. 100 cuvinte. Limbajul capate un qccentuat rol de comunicare, copilul exprimdndu-gi dorinlele pdn cuvinte. Treptat leagd cuvintele intre ele, for-

pronun[ie

mAnd scLrrte propoz(ii, folosind relativ corect acordurile gramaticale. in aceastA etap6 se constati o ser ic; de orrrcultAli de pronunlie

dar care sunt pasagere, proprii acestei vdiste, Je naturi fiziologicd' ele datorAndu-se particularitifilor S.N.C. 9i nematurizirii incd a aparatului fono-articular. La v6rsta antepregcolarS a greu de precizat care tulbur6ri int sub inciclen[a patologicului, datoritA atdt ritmului propriu de dezvoltar. c6t gi diversitifii condiliilor de vialA gi de educalie. in[elegerea este mai avansat6 dec6t posibilita[ile de comuni -l'reptat, alarriiri de v.ribirea situativi se dezvOlt6 vorbirea Contexcare. tuali, vorbirea devenind mai logic6, mai coerenti. I a v,irsta pregcolari, in general, copilul stipdnegte fonetismtll lirnbir niaterne, nu are dificultifi in pronunfarea cuvintelor obignuite dar la cuvintele grele mai apar dificultiliin imbinarea fonemelor. Odati cu depisirea vArstei de trei ani, folosirea formelor grama ticale de cdtre copii, prezinti unele particularitili morfologice 9i sintactice
Ei pot folosi fomrele flexionare primare rrraifine, n.-.i nuan[ate. destul de dezvoltat gi stipdnesc

EVOLUTIA NORMALA

LIMBA.IULUI

strigatrl nourui nascut este cea nrai tirnpurie expresie sonora El e cle fapt o expira[ie reflexd sonora, prececr'ata oe o inspira[ie reflexa, o inchidere reflexd a glotei cu cregterea presiunii expiratorii'(9). i.r prrima lun6 apar o serie de menifestdri fonetice are stiriror irfcr'!i'.",, t r..rs nU au insd valoaie de lirnbaj. Dupd prirna luna cie viata irrcep sa errita sunete, co.fuze tlinr pru.cI de vedere forretic do; ;; irrcer'"i ail';i rrn caracter inten[ionari, si care treptat, prin inritatre, se

limbii. Dupa patru ani se pefedloneazi 9i folosirea

nonr Pre in

ex
icat.
ale

categoriilor

morfologice flexionate 9i integrarea acestom in propoziliiglfrazs t9). Exprimarea gran.:ticala a prepolarilor se caracts62sazA prin: - folosesc pluralul substantivelor in vorbirea curenti;

- folosesc fraze coordonate sau subordonate organizate prit conjunc[ii sau loculittni conjunclionale; - aldturi de forntele corecte gramaticale, apar numeroase gre geli, rnanifestate prin ezitiriin exprimare ca dovadd a necunoagterii, i

l2

tol-ANDA

mnfluc

Acum, pot si a@rd insd, la unll copiil greuE[i in insugirea tim_ bajutui scris..o parte dinhe acesrea poi'n o'isreiilroi=g;"ii,'il"i substrat patorogic, dar cea mar mare parte sunt simpre inabiritEti, Era velul de dezvoltare psihicd, de me_ tuate, motiva[ia copilului etc. np, preocupirile pentru dezvolta_ te. Fiecare igl formeazA, un stil de ritelor situalii, cu rrn voca-

Jlrill"J,,T.ltiilile spre deoseb]q.d". vorbirea pregcoraiiror, vorbirea scorariror rrrici este mai corecEi. Moderere oe pronJnue .or".te -"v! rrv iiin.rri --- "i"":[ Y'! rea seris-cititulul fac sd dispard dislalia lizlologiJ.

Nu ins voltare. ce fac ca

drre_ tatie, estetic. in mod deosebit r" #;;;#'o-""1"Jil1,,,, a irorriza.gi de a purta discullieontradictoril (9)""riu""rj

jirmEi

GHID PRACNC

t3

?ireme,

,"

Mediu

i ajung la acelagi nivel de

dez_

fieca

somato-psihi-

",

rect-, menlindndu-se, ra.foa.rte pulini insa,nuel:1""?i:[:J3t.r",ili"i3: me, rotacisme,^tulburiride ritm sau'ale limbajuluiscris. - - v' ln concluzie se poate arirma ct lmbajur poate ri achizirionar arar

b sau pe am6ndoG.
ABATERI DE LA EI/:OLT]T/,A NORMALA A L'MBAJULUI
incd din primere.runr.de viap se pot observa anumite abateri de la evolutia normab a rimbaJurur, c,eterminib de JEr" po, sta la baza unor turburSrr lmuff mar mulr sau nni pulin severe.

Acestea e brne sd fre observate. studiate $ - ---'t pe cer .! lcap de limbaJ. cunoaglere a evoluliei nor_ male a b limp a oriaro, aUlierioe la . Trebuie insa ;ritA prrJ"nfa, in special ecare copil igi are ritmul s6u pro_
posibil,

difedd;-",

pe Pe lim normal in

i"6i;i;.

IOI.ANDA MITITIUC

GHID

PRACNC

1?

Copilul surd poate GAnguritul, in fazele in(iale gi apare chiar gi la copiii gingurit se stinge treptat d

s-esc desinentete, tdrziu cuvintele cu un grad sporit dJ abstiattie

cuv@

demutizare nu pot repeta cuvintele dati, voalald. igi insugesc cu foarte

nu reacfioneazd la stimuli verbali.

mai ales la iun6tatea inferioari a felei.)

Frecvent intdlniE la disartrici este disocierea automaticd-vo-

Copilul hipoacuzic poate fi

cabularul este mult mai sdrac structura silabelor este deficitrarS, ex-

o n s

,ntiitnesc a itratea 9i la forn6rile, s

jur. Manifesti insd un inferes deosebit gi indemdnatec in manuirea lor. Se caracterizatd printr-o activitate obsesi

sat

,de

T; er
se poate organiza, evolu_ put a copilului dar la nta_ repeti(ie pasivd, fdr6 par_

Datorit. acestui comportament bizar, ei pot fi ugor idenlifica[i. Disartria este o turb_urare de pronunlie vent.i' perioada preverbari dar poaie sa aiar:a gi "pJ* .uJ'r"i rru"_ "ir"in perioaoa vlruaE, la adulligi ta bdtrdni.

PERTOADAVERBALA

TULBURAR'

DE

LIMBAJ

CE

POT

D'AGNOqil CATE
l;

TN

A. Tulbudrl de llmba! seshabtte la vflrcta pregcglad

GonsiderSm cd tulburdrile dismaturative nu intr6 sub incidenp

de dezyoltrrc (eteritmulul ob$nuit de a Prln fqctorl soma-

lt

IOLANOA MINflUC GHID

PRACNC

,|9

,evolufiei copilului, cu sau fara ne tac parte dislalia de evolutie,

de evolutie.

devine evidentd dar nu consideratd ca tulburare laritdti fonetice inerente

raF

unei Deci

oea care perslsEi gl dup6 clnclanl. Ea leziuni in zonele cerebrare are ilmbajurur, sau fundronaE, fiind expresia an-O timOa,iul gl vbrbirea in ansamUtu.
ui.

,TT""ffi33:
numdr redus mposlbllitatea formuEril pro_ . Achiziflonarea limbajului in_ tor copil continrE sd fie difiretard allimbajuluigi cit gi sub aspect arnfle nu malau nlcio speci-

unfla sunelelor, corrfu_ cu sunete mai usoare. izorate.

sunetelor, filnd insoflEl uneorl

oepa9esc sErzr dlslaliel, incadndu-se in categoia tulburirilor disfazice.

ra-aeeila se observ' o variabnira#:frffiE ?f$*tJtrl: $ de fulburdrl de nahrrd at^.ta. A,cestea

bajulul manlfestaE printr-o afectAnd atlt exprimarea

oate pune

in perioada

verbal6.

sau generallzaEl, arilculafia

cate sicateva consoane, omn rermrnar,'," rYiloliilii:l: Vocabularul este foarte sdrac, doar cteva cuvinte mono-bisilabice, propozifille sunt foarte simplillcate. memoreazr greu cuvlntele iar puterea de evocare a acestora e foarre rcdusd. peritru a se face inleregi, ca. Prcpoz[l]le se reduc deseori ia

H*:ll"t:

d ordlnea slntacflc! a cuvlntelor.

esc cuvlnte lndlspensabile. Vorbicu o slmpliflcare a slntaxei gl fra_ de gen, legdturd, numdr, ilmp. de un deficit auditiv dar nu de un

tulburare de lntegrare auditivi.

lmposlbllitatea folosiril corecte a

a actlvlEltll lntelectuale.

IOI.ANOA MITITIUC

GHID PRACNC

cat6 la virsta pregcolari este alalla.

O altd tulburare profunOa-limffirlui care poete fi diagnosti-

vorbirii sunt foarte variate, in func{ie de localizarea leziunii, vdrsti 9i pentru c6 felul afaziei. Afazlcul motor nu poate pronunla sunetele

IOLANDA MITITIUC

GHIO PRACTC

intrerupEl, tremuralil.

cea liind diminua*i, goptitE, agugie, suroa, nazalizatd, fira irr'exiurri,

con$rent oe turbura ,3[?i'?5,,1""91# TIJ.,f: l: poale realiza. Dacd este tulburaE rezonan(a sunetelor si a vocei este vorba de o attd turburare sunt murtipre (congenilare sau.dobEndite). in rinorarie, tubur fonoarticurar "i se modificd rie datorita obstrucfieinazare, fie datorlti unei intre cavitatea bucard si cea nazatd, ampllftc6.nd astfel rezonanla "omunicdri nazate si nenazare sau broctnd.carea naza' penrru sur tele nazale. Din aceste cazze, unda expiratorie necesard pionunririt -mai suneteior-nu poate lua calea corectii. necesara suneteror res;.recrive (nazara .sau nucanl determindnd fenomenul de nazalilate. Se malpoale intAmpla ca datoritd unor cauze organice (proce_ se lnflamatorii ah rarrngerui, tumori, muscurare), funcrio.are (rcaditprihogene, istedJe nevrotice Jre rnhib' ton"i" 9i cii_ le de transmrsle vocari), tulburdri"rorir". ourceiurr vocaL rnporriuire sau turbur'd de naturS en-doc_rind, s6 aparS gi turburSrr de voce. vo-

J Tl

rrr

!,fl

apar eaza cu fizicd qi intelectuald, crize afective, modifitie. de somn. de obosealii

d";i;.;"J"r"

;;^ii, ;ffi,:

este indreptaE obsedant asupra vorblril ceea ce face ca bdlbdiala sd se accentueze, ducand pand la instalarea unei sEri de nevroz. si chiar la ldeea sinucideril.

p"rl"

;"i;;

ruLBURAR' DE LTMBAJ SESTZAA LE LA VARSTA $COLARA toate categoriile de tulburdri formd mai mult sau rnai pu{in rdri ale limbajului scris: clisle_
rutbudrite
,,lncapaclElti paradoxa le citit-scris, cunoscute sub

NORMAL9'

pArotoctc IN ryqLUTIA

LTMBAJULUT COP1LULU1

AS'SrAr

"{,4#S:J!;

cum te denumesle Eml Veaa, sunt

fale denumite disbxi+d

spa[iul paginil corespurzitoare

a gra_

crlse, llpsa de coerenE

vSrslei,

e a dob6ndi abilitstil'e
nstrucliei". (17)
creEle, invaP gi se lnstruieqte.

B6rb6rara ra v.rsta gcorarS se congtientizeazagi produce o serie de modificdrr are psihicuiursiare intrlgii

activiteg,Gr! J"

DupS cum e 9l flresc, profilul de personalitate al copiilor din casele de copiiare foarle multe note particulare dacd il comparSm cu

".""ntr_

24

IOLANDA MITITIUC

GHID

PRACTIC

25

iioneie arel

lnstitugonatizafiinrb riuluiJojni --'e'e.-srrrr Glre se bucu6copllulc ' Limbajulcopiilor terminale de intAzierite de dfdril;;,ai;'in lipsa de.ingrijire matenri, oe lipsa

cheaz, gi survin insu cinle asupra educdrii.

de-

, de i de

Esle adevdrat

.i r"ri.!..a micd interacrG;; cursuriOe limbaiooitu

incepe

Esle recunosc

invali s6 vorbeas, el ?ll?.tF5_erinrr-o dina,utzilor. Mamele

nu dau

atenlia, receptivitatea, gdndirea, comportamentul social, 6otric, ajun' gAndu-se la o bog{ie a achizdiei. Dearoltarea vorbirii sub aspect fonetic, articulator, gramatical, sporegte posibilit{ile de cunoagtere lar acesta la rdndul lor ii imbog{esc achizifiile verbale. Unii autorl suslin ci achlzifla limbii materne are la ba$ o aptitudine iniscutii, pe care o posedii copilul. A[ii, dimpotrivd, suslln cd fiecare copil igi deanclti in mod unlc gramatica sa sub influen[a modelelor deduse din.activitatea verbald a mediului s6u. ln acest fel organizarea limbajului este dependentA atAt de echipamentul de bazlcAlgl de relaliile
cu cei din Jur, anturajul avAnd un rol favorizant sau blocant.

oa

nralern.joa un rol foarte tnrporfaniin dezvotta lntre mami

sintactice, maibine m pernranenl la nivelulde vorbire alcopilulul, cu 9i semanticd a timbajrlut cresca-nE.-L",

cu un ritm mai

insi

len

cd e
;u

Cert este ci pentru o deanoltare normal6 a vorbiril esle necesar un echipament de ba,5 dar 9i un mediu care sd ofere stlmulentele gi
modelele corecte de comunicare.

Acolo unde existi o penurie de stimuli verball (copll ldsafi mult timp singuri. care provin dln familii cu nlvel sociocultural sc&ut, familii dezinteresate etc.) copiii vorbesc cu intSrziere, vocabularul este sdrac,
vorbirea este incorectA, comunicd foarte pu[in.

copirurui va ri lot mai muit

lreplal. la diferenlierea dementetor sinlagmailce rea..relafiilor din realitale,

cuvinlelor de obiectele nriotice, cu lrecerea de la cuv

verbale na lerne, organrzanOu _r _se'f reuG, Incepdnd cu gAngurilul

ilu ." in"ri"i. "r" plul ss conce;r;; mai murr ei nrai ,"*o:il?#1[,:,X,fi9fi:; gdtura

vocea nramei, la

veroaiiza;ffi;
2

fj an

Aceasta se poate foarte ugor constata la coplil lnstltutionallz4i unde exlstA diferenl6 chiar intre copiil lnstitulionaliza[i proveni$ dln familie gi cei proveni[i de la leagdn. $i e firesc sd fie aga daci llnem seama de rolul familiei gi in special al mameiin deavoltarea llmbaJulul copilului, in special in primii ani de vi{5. verbale adultcopil gi calitatea lor necorespunzAtoare, generee'i imaturizare
gvlsticd, constatatil la maJorltatea. sesizd'rii unor particularltifi ale evoluliei llmbajului copiilor din Casa de copli gl al identific6rii abaterilor de la evolulia normali a
I

r"

La copilul

pregcolar lntitulionalizat, lnsuficienfa contactelor

adcvira I rJialog.

d *r"

in

ln scopul

astfel,."a'i""ir*r virslei ," ni,ir"" o"'iln.,rni*re,'un copirur reuginc! s6 lii inreilgibile, ind -rinirr"j")nar"rn
ntan

limbajul,

funclie Oe Nilrtocutor,
d contribuie gi achizicontaclul directqi reizual gi itr special sli-

mersului, otliectele, "f";li;:; La vdrsla Prin conlac liolral.

[ionarea petat cu nrularea

in aceasla

pe

limbajului, au fost examlnafi un nun6r de 60 copii in virsti de 3 ani. Studiu mai aprofundat s-a realizat asupra unul nr. de 27 cppliin vAstii de 5 anl cu tulbur6ri de limbaJ, la care s-a umirit, pe langa inclden[a tulburdrilor de limbaj 9i care care este virsta pslhologic6 a limbajului acestor copii in raport cu virsta cronologici, care este laportul dintre vArsta cronologicS, v8rsta psihologicd a limbajului, tulburirlle de limbaj gi Q.l. al acestor copll gl raportul dintre toate acestea 9l medlul de provenienl6 (famille sau leagdn). ' Metodele folosite au fost cele clasice. Copiii au fosl observali iri

evttle tut tttiti operac gi mijloace infornra_

perioade de timp dlferite, pe parcursul a dlferite actlvlt{|, pentru inl# turarea aspectelor accidentale determinate de obosealS, timldltate, emolii, blocaje, s-au purtat disculii dirijate in diferite direclli, cu 9i Erd

IOUNDA MITITIUC

GHID PRACTIC

La copilul presituativ cedeaze tot mai mult locul limbaiului contextual' icotar clirr casa de copii, limbajul situativ abia se.formeazi.

funclli de intare' vortirea,

tura cu famllia, au fost examlnat s-au purtat dlsculii cu educatoarel sludiind rimbaJurcopriror de 36 ani, veniil de ra reagin, s-a pLrtut usor constata o sensibllil inceilnire a evolutei, o ,"t"io-"r"'inrelec_ tuall genera' gra ,mbajulul,.9g se expricd nu prrn lipr" nralerlale' cl ca urmare a prildril ror de afecfiunea gi "o".ririiror in;rijire;'matenra. Absenla contiacrulul lntensiv cu mama maichezi

Daci la 4 anlil fumitate - 5 anl, limbaJul incepe si se.inleriocare-l permit rizeze i-gitntensiftce functla cognltg Sr cea reglatoare, proceselr psihice, la prescolarii din pLJnor"'" minta*i gt regiarea. 6;.; ;; copil, predomireiimbaiutsituativ chiar ta grupa mare. Ei sunl formarea p'rreinlc dependenlide materlaiu
ilmbajrrlul contextual, coerenB 9l e tendin[a Caracleristic penhu de evitare a perslstenE ' cwintele necesifrl irnediate, utilizarea. unor fonne eronate din punct Lprezenuno o" u"a"r" gramalical, relatarea rvestlrilor. lmpreslllor adesea..incoe-

coplil comunicadir

slatural-molricd etc. "o-po.r"r"a Dac6 in familie, in decursul

""re""i"iJir"ienliate socialS. dezvolrarea

inm, ln"rpLs6, liind nevoie de numermse inlreb6ri de sprilin.

Din

;#;

nt, rot os n d m ij roa ce o" .o.n u,.li3H ^; :J: ,.H:, J T:?,,.?i'';" infeles. La acegtia se observd o srabd atentie, in
xis re
i

foa

g,[";

putul analizaexpunerilor verbab ale copiilor de 4-5 ani, acolo unde s-au vocabularului, exprimarea de s-a evidenliat fqarle clar, irScla in prealabil. mtrlte ori incoe|enE. agramaE 9l Era un plan menlal elaborat bune. apare o disritmie a Acolo unde GiUillg$b mlntale sunl de exvorbirii datora6 conhlctulul care apare intre posiblli6llle reduse glrepede' primare gidorlnfa copilululde a spune mult care dlnlre acaste aspecle, semnallte la copllde

Dalefiindconditiileincares-audenloltat,egreudepreczat

sfe"iar luditiva a asculta, de a memora, de a prezentdndu_se de la aceastr limbaj dar si intetectual (datr fiind a constatat o redusd capacitate de

3{

ani, inlrS sub inci-

int6zieri severe

se obseM mari di
simplificate, incorecte, cu lipsa dverbelor, pronumelor. Sub as_
_au constituit la majoritatea sau

apalllaccentuate, soclale, alsuspiciun Chlar la cei

al

rac' toate acestea pe fondul unei

in

dezvoltarea

gl asupra limbalului, atilt sub aspecl se evi6,"r"ii""f" cdt'g asupra expreslvi6til vorbiril, aspecte care vlrsta Scolarg (6-7 anl) cdnd-copilul i"n11"A la foarte mu[l copll il la esiJ soffci6t sed ada'pteje comportamenlulverbal la sltualii diferite sl
s5-$ valorifice lniens datele percepllllor 9l reprezenErilor'

UnstudiumalarrEnun|lts-aefectuatasuPraunuilotde2T
copii, l iavanO vtrsta de 5 anl rii"iitU"lde diferlte io'st posiUrE $

in analiza sunetelor gi cuvinteror, in

prezentdnd diferite forme de dislarie (porimorfe.",

ntE discriminare foneticd, dificultati articurarea ror, in oir"r""ti"r"" i#,

;;

ii I lntenslEflgl ' aPlicarea , unrgrinl

nlenP).

tulburiferitii' la

vdrstei anlerior vdrstia psihologict a llmbaiulul, tulburarea de

g"^"r"ri;ttj.'

IOLANDA MITITIUC

GHIO PRACTIC

tizierea cea mai severd ln dearol zut (6065). Ceilalali 11, provenili
intre 80-115, iar vdrsta psihologici oonologici gila 2 coPiicores

Din cele grezentiate

sunt legate in m de mediu givialA A reie$t memoria coPilului de virstil
posibilitAftle

care se pot tenEl a cest iorilor exfaintelectuali de care se

ihoPedagoglci. comPeglde mu-ltitudlnea facI crescut in hmilie'

toate pl-nurile (lntelect, [mdaj, comportament) este .viz!blh,, fecuprafost'posibin prin tnstitutiea unui regim lnstructiy-educatlv 'li competent de cdtre cadrele dldactice din

EslerelevantSsitua|iacopiilorde6ani,undereolpg]arape
conOui

;#;-"

Li*-oig"nizat

dezvoltare 9i recuPerare se imPu-

provocare verbali 9i cognitivS.pe ii"t Ei in diferite forme cu realul,

tionaliz'rii'

,urarea handicapurui afecriv este insd condifia hotirdidare,

decaredepindereugitamunciinoastre,performan|eleu]terioare,integrarea sociald a acestor coPii'

IOLANDA MINTIUC
vvt,rrv!t tilv'!v

GHID PRACTIC

Tipul tulburSri C.R. P.R. T.E. 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani

Metjiul de proverriorrla
Fanrilie Fanrilie Leagan Leagdn

sa. se furrctie de situalia gi mediul in care se afld. De aceea. e ryc9s-a1a obser-

4 ani
4 ani
3 ani

*
88 68 65 60 60 60 60 60 60 60

r.D.L.

c.l.
B.D.

c.l.
H-M.

2 ani 2 ani 2 ani

3 ani

t.D.L. I.D.L I.D.L

r.D.L. t.D.L.

Leagin
LeagSn
Leagarr

c.P.
T.V.

c.G.
T.A.M
C.N.
F.t.

2 ani 2 ani 2 ani

3 ani

I,D.L. I.D L. LD.L. t.D.L. t.D.L.

I eagirr Leagan Leagan

H.C. T.E. A.L.

c.t.
B.G. L.A.M.
L.F.

H.C. S.M. D.F.

l.P.

M.A.

c.t.
C.V.

6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 anl 6 anl 6 ani 6 anl 6 ani

2 ani 4 ani
3 ani 3 ani 3 ani

2 ani 4 ani
4 ani
5 ani 5 anl 4 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 6 ani

65 80 65 60 60 65
115 108

Leagdn Leagan Leagdn Leagan

Leagarr

Leagan

Familie
Fanrilie Familie Fanrilie Fanrilie Farrrilie Fanrilie Familie

80
81 81

80
100

90 98 115

Farlilie
Familie

ELEMENTE DE DTAGNOSTTC DTFERENTTAL

IOLANDA MITITIUC

GHIO PRACNC

nera $i ele numeroase tulburari care necesita o exarninare atena conlpetenE gi stabilirea unui diagnostic diferen[ial corect. adrul aceleasi nfulda. in pride cele patodiler atat ca etiologie cat si ca evolu[ie. Tulburdrile dirynaturative, spre c]eosebire de cele patologice, sunt determinate in g(nerar de un ritrn propriu cle dezvoltare, factorii sonratici, afeclivi, sociali avand un rol c.lelerminanl. la majoritatea cazurilor. in categoria acestora se includ clislalia de evolutie, dislexia-disgrafia de evolufie, bdlbaiala fiziologica, acestea putdnd sa dispard gifdp interven[ie logopedicd. Metodele folosite conrpeten[a 3 :i in psihologie (observafia, naliza prodrrie-

tulbura nrul ra logice.

tA ttotoan
I

DtstAL,A FUNG'Ii/ONALA Senzoruati - otsuauA HtNCflONA-

tosopedutui.

#;:j:i:

l I
I
I

lor aclivitdfilor copiilor, tes

DTAGNOSTTCUL DTFERENTTAL iru

Dlslalla func$onala senzorlalS imbra o serie de caracteristicideterminate de cauzele care o produc:

corticale a anallzatorului auditiv; - deficienle de momorie auditivi; - tulburdri ale aurzului fonematic;

Otslnue

o dislalle centrali (funcfionala) determinatd de leziuni organrce ale ilor centrale ale vorbirii suruenite la o varstd care precerJe ijezvoltarea
linrbajului 9i duce la tulburdri de articulalie gi in cazul ei tlaca esle o dis-

ln interiorul dlslallel, diagnosticul clifererrtial va stabili daca este

lalie ccntrali senzorlali sau motorie, da este o clislalie nrecanici,

deterrninatd de anomalii sau leziuni organice periferice ale vorbirii, da este o dislalle audiogeni determinalA de leziuni ale arralizatorului atrditiv siiu daca e o simpld cllslalie fizlologlca sau soclogelrri.

DISLALIE FUNCTrcNALA

DTSLAL|E F\Z\OLOG\CA

log
rar

fiziosi rrrai
aralrr-

Dt s

lui

rii

E.r

LAL|A FU NCr rou AtA uoto nE Este o eurt de debilitrate muscrtlari, de disabllit4fe motorie a organelor de vorbire, de difiorlE[i de coordonare a mLqchilor implica$ in

IOLANDA MITIT!UC

GHID PRACIIC

vorbirii.

dispar gi tulbur6rile articulatorii.

senzoriaE) apar numalin vorbirea orald. iJ copilul cu disrarie motorie cunoaste si distinge pronunria conu poate executa miscdrile artiJulatorii. Et cauta n migcdri greoaie, inutile si inadecvate datoritd di_ nare gi control. Unele miscdri de articulatie le poate realiza prin efort, coarticula[ia rdm6n6nd cea mai dificild. De obicei dislalicii motori au o intdrziere motorie generald si pe mSsurd ce motricitatea generald si cea arliculatorie se imbunahtesc,

dificulli[i de coordonare si controla miscdrilor de vorbire, vitez_a To_hice, deficitara a miscdrilor articulatorii, disabilitate motorie etc.). copiii cu dislalie functionald motorie nu pot executa miscari articulatorii datoritd tulburdrilor motricitatii voluntare sau automaie, apa_ rdnd omisiunisidistorsiunide sunete. Acestea (spre {eosebire cle cea

in special a componentei verbo-chinestezice (intazieri ale dezvollarii

- celcet6nd conduita acusticd, in funclie de etapele de dezvoltare ale analizatorului auditiv acustic 9l caraclerele vorbirii in functie

DtsLALil FU NCT TONALE

nevreazi lucdrllle sonore, emlte sunete nearticulate elc. DtSLALtt ORGANTCE

CbPILUL HIPOACUZIC, dupd luna a patra, a cincea ridicd ochii

organelor palat moa diagnostic vorbirii nu

spre deosebire de disrariire functionare, disrariire organice sunt provocate de modificdri anatomice sau malformatii cong"enitale
ale organeloi p"rir"ii"" le struiturilo, t"r"Ur"t"."t" in

ale

buze, limba, dinl, palat dur, r identificate si fara erori de

aceste cazuri tulburarea depdgeste sfera dislaliei.

datoratd mediului nefavorabildezvoltdrii corecte a vorbirii sau imitaliei.

ilsLAhA HzIoLoGIcA - DIilLALIA socIoGENA Dislalia sociogend este o continuare a dislaliei

fiziologice

i dislalia sociogend nu int sub in_ rearea conditiilor corespunzdtoare 6 foarte repede. Dislalia audiogbne este determinata de un deficit auclitiv congenital sau dobdndit precoce. Ea se manifestd printr-o intSziere in structura vorbiriiinsotita de o tulburare fonoarticulatorie caracterislicd.

tele dar nu le poate locallza.

GHID PRACTIC IOLANDA MITIIIUC

$e
cerea in cliferite grade a bagaiuluide cuvinte.

l6ngi

vorbire'

mim

xecuE lmediat,

studiind caracterulvorbirii in func[ie de etapele de dezvoltare,

I
L

cu cel auzit cluce la abandonarea acestui mod de comunicare, copilul recurgind la nrimi 9i gest penlru a se face inleles. Neclezvol larea linrba-jl,l..rt sau intarzierea itr dezvul larea lil rlbat-

de alta natura, care la o privire superficiali 9i neexperinreritt-rtA pot [i ugor confunclate intre ele. De aceea tlebute cunloscttte siri-tptotttatologia acesti.rr tulburdri gi irr special ce le diferel[iazi ;i la nevoie, exan lcr le suplin renlale.

IOLANDA MITITIUC

GHID PRACTTC

fuzd

si vorbeascd. Ei inteleg vorbirea gi odata cu inldturarea carrzelor care au inhibat vorbirea, copilul incepe sd vorbeascd.

DISLAL'E. DISARTRIE
DISLALIA gi DISARTRIA au simptome asemanatoare dar gi care le deosebesc. Daci in dislalie sunt afectate sunete izolat, sistemul fonetic fiind pdstrat, in disartrie implica[iile sunt mult mai grave. in disartrie tulburarea motorig este generald gi motricitatea aparatului fono-articular imbraci cardcteristicile tulburerii motorii generale - vorbire confuzS, neclar6, disrilmici, dilazid, monotond, cu rezonan[5 nazald. Deci pe l6ngi pronunfarea defectuoasd a unor sunete, este modificat gi ritnrul gi expresivitatea gi modula[ia vocii. Copilul disatric Atie ce nrigcdri trebuie sd facd dar nu le poate realiza datoritd limitdrii migcarilor rnugchilor lmplicali in pronuntie. DISLAL'E - RINOLALIE

Dlslalla audlogeni se prezinEl sub diferite fornre irr funclie rle gradul gi intesitatea hipoaculei gi de asocierile simptomatologice. ln fundie de deficitulauo'iuu se deosebesc lreiforme inrre care se impune deasemenea stabilirea unuidiagnostic diferenlial, pe baza
cunoagterli particularitii$lor rcrbiriiin cele treiforme glanume:
1. '

in rinolalie, spre deosebire de dislalie este alteratd rezonanla

sunetelor gi a vocei. DISARTRIE

ln HIPOACUZIA DE TRANSM|SIE, vocea gopti6 este pLrtemic dlminuati, vocea tare pulln dimunuaE, percepe mai bine sunetele inalte dec6t la cele grave. Dacd hipoacuzia eite uqoae, vocea poale fi normali. Dacd este grav6 (peste 70 db) apar defornriri fonetice gi articulatorii. cuvintele sunt percepule defectuos, apirdnd onrisiunl, in special a finalurilor de cuv6nt, sonorele sunt inlocuite cu surdele corespunzEtoare. caracterisilcd hipoacuzieil de rransnrisie este dtminuare.a intensiEfll vocel deoarece copilul igl aude propria voce mai lare dec6t ln realltate iar vocea celor din jur mal slab.' 2. ln H DE pERCEpTtE poale 120 db. alterati dalorin I tut au!gp+t ditlv. ln genera vocei e crelcqn. rroarfl_ culatoril sunt g nd p6n6 la mutha u sunt auzlte, pgle,le g sunetele grave sunt maiblne percepute. 3. ln SURDITATEA MlxrA apar caraoeristicr are anrberor categoril. ln general sune-tele acure sunr percepute, p"r."p"r"" perrtru lonurigrave este redusd, vocea goptiti nu este auzitr. o taracleristicd a acestora e aceea ci aud mai bine sunetele pure dec6t vocea umani, giaud mai bine in mediu zgomotos.

ALAL'E MOTORIE

Tulburdrile de pronun[ie ale disartricilor, spre deosebire de ale alalicilor nu sunt determinate de inabilitatea de a imita suntele vorbirii dlsartric are vorblrea lmpreslvi pistratil lntegral sau in mare misurd,

ci de limitarea m$cdrilor mugchilor implicafi ln pronunfie.

Copilul

apdrdnd o evidentil neconcordanli intre vorbirea impresivi gi cea expreslvd care uneori e atdt de grav afectat6 incdt nici nu poate fi
inleleasS.

DISARTR'E

ALALIE SENZORIALA

Disatria nu afectead limbalul propriu-zis, nicl vorbirea in genere ci numal latura instrumentali. La alalcul senzorial este afectaE gi latura intelectivi a limbajului. La el vorbirea exprimalii este nul6, inlelegrea vorbirii esle grav

afectalii, unii sunt 'indiferenfl

sunetelor.

la voce gi nu pot infelege

sensul

IOLANDA MITITIUC

GHID PRACNC

11

DISARTRIE - HIPOACUZIE

D'SARTR'A PSEUDOBU LBARA

spre deosebire de hipoacuzie, crisatricul aucJe $i irterege vorbirea celor din jur iar vorbirea impresivi este norrnff
DISARTRIE. RINOLALIE
spre deosebire de disartrie, in rinolalie leziunea este periferica.

DISARTRIE. ANARTRIE spre deosebire de disartrie, anarrria este o rulburare cle nalura atazicd fiind lezat sistemul elaborat pentru vorbire.
fizionomice, gesturl dezagreabile. PrezintS tulburSri de mers: trunclriul 9i capul aplecat inainte

asanrb Di
etc.
litale

;:ilfi #?iii::"#""1,:",L,J';:lJ#,iTT*t,:;
se caracterizeaza prin onrogenitate,
stabi_

9i

pagi iuncliilor

rarilor fonetice.

mici, in bil, violent)

burdri pslhlce: scdderea globaE a g6ndegte incet, e apatlc sau irascilncontinenB udnari.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL INTRE DIFERITE TIPURI DE DIZARTRII

D'S ARTR' A SUBCORT'

CAIA

DISARTRIA CEREBELOASA

n,iscari migcari

lt r lidir

i exr,rgeri,r le

HiHll,?l'i";lliiJ'x!
li,rre

d- tulburiri de vorbire - expresie a tulburirilor cre coorc.lonare a ntigcarilor nrusculaturii care partcicip6 la actr-rl vorbirii: vorbire sacaclata ca a tr rnnerrlalilor, vorbesc prea incet sau prea tare, vorbire neclam si adeseori iltsotitd de strigate la star gitLrl cLrviirtelor. Sialtl ce aclr rltlcrrla.

e o fonrg tsoara, GaEculbur8rl de ritrn 9i fluenli $ sllabe care so repeE,

IOI.ANDA MTTITIUC

GHID PRACNC

zicilor $i ataxicilor.

Ar mai fi de Ecut o diferentiere intre grupul spasticilor, ateto-

nanfa nazaE, aerul nepuEno parcurge @Ea

fttzaa. wet sutll urr sonodtitea lul m-n e foarte $earsd. Dad e blocat nasofanarlnele,

clt gl lnchlse, acegtl copll prezenUlnd atAt anomalii de inchldere ctt sl de obstrudle a cdllor nazale. caracteristicd e
rlnolallel deschlse lard. Manifestdrile lor psihice se incadreazd in limitele nornralului.

Ataxlcll - prezintd tulburari de echilibru gi coordonare musc.r-

RINOLALIA

marea labilltate a sunetelor afectale, putdnd pronunta relativ bine inh-o situalle gl deforma, substltul, lnversa in alte situafii. Vocea e llpsilii de io(5, scdz6nd in lntensitate pe parcursul vorbirii gi are caracleristici nazale.
DTAGNOSTTCUL DIFERENFAL

(ape
nun!

I se pune intre cele trei forme de rirrolalii

cele functionale si cele organice.

ln AAUAnIA
stabllegte intre BALBAIALA PRoICA, INTRE BALBAALA CLONICA

da expiratorie ia calea nazala si irr pro_

sunetelor nazale se scurge pe traectul bucal, calea nazaldfiind blocata. in rlnolalla mlxtii unda respiratorie nu respectd caracteristicile articuldrii sunetelor, scurgdndu-se c6nd pe calea nazald c6nd pe cea bucala.

in rlnolalla clausa unda expiratorie necesard pronuntdrii

$r-eAL

COCE

eAl-eAnLAfl LoGoNEVRozA-

aAtailaLA PREcocE - aAtailaLA HztoLoctcA

BALBAIAIA FIZIOLOGICA apare in jurul virstel de trel ani,

in rlnolalla ape
formdlii la nivelul palatul

zia vilului, sunt afecta

substituiri, deformdri de oarece scurgerea aerulul prin cavitate

nazalddiminueazd suflul de aer

nele sunt afectate mai mult sub aspect calitativ decdt arliculator, vocalele sunt sterse, vocea e alteratd datorita deperditiei nazale.

tenslune spastlcd, e tranzltorie $ are poslbllififi de in$turare in sSoElm6nlsau lunl.

dteva

sept nazal, inflamafiilor mucoasei, tumorilor nazale etc., lipseste rezo-

in rlnolalla clausa organlcd, datorata vegetatiilor, deviatilor de

BALBAIAIA PRECOCE e dlferlE de balbaiala faiologici. slmptomele vaflila,de la cele malu$oare slmptome pana !a cele mal severe tulburdrl oe aPar la adult. BAlbdlala patologld trebule sd lle lnstalafi de cel pufln 6 lunl lar semlologla e de tlp tonlc, tonlcltatea filnd

'

OHID PRAGNC IOLANDA MITITIUC

lffi ,:e"":1;s#:,5"il,i:'#;"il4"'iitir,ri#'seryorup,lyoeiitor +-!!!o Eturalnice' -r! ocotlte' UtrralniOe. ' l5Jifi,3t::,;"i;T&tbileEte vqrbira sr i
,

aAtAtntn ctoutcA - aAgAtnte tourcA

de B6lbAiala clonic6 se manifestd prin apari[ia unor repetdri prin apari[ia unor sunete, silabe, cuvinte. Bilbiiala tonici se manifest6

Alalle - dlzartrle

i,:-l'i.irii cerebrale' La alalici nu

canelor fonoarticulatorii imbraci

rpu.nlL puternice la pronurtlarea anumitor sunete'

vorbirea.

intrerupAnd

licie o necoordonare motorie' liculnu gtie' la latura instrumentiah a vorbirii'

BALBA'ALA.LOGONEVROl.

lde

in retiardulde limbal' sunt mai grave 9i mai Persistente'

uneori ireversibile.

unt nEl

ALALIE -- -

tlebilitate rrrintali, surdonlttitate, hipoacttzie, oligofrerrie, irrtirziere itt dezvoltarea lirnbajului, ttiutisnt, autisnt'

ln alalie rliagnosticul diferert[ial se putre intre alalie 9i: afazie, dizattrie,

' I

toc elernlnble
:' ;
I

pro destubtrydnF.

blllate mlntaE

.legere,

Penru lnvaBrc, greuEli la schim'il.iiiili;o-^arFfuolgE.uE$deos9-bJtginin|e.

"'r]loir"p"urt

IOLANDA MITITIUC vtJPllul qurlor

GHID PRACIIC

coleric. Absen[a limbajuluie determinati de o suferinti mai complexa. Copilul alalic este prezent' activ, interesat de anturaj, de tol

ce-linconjoa.

spre deosebire de araricur senzoriar, debirur mintar interege mai bine vorbirea lar spre desosebire de alalicul motor, debilul nrirrtal lmlti mai bine cuvintele.
Alalle - hlpoacuzle

Pentru cd la varsta micS distinclia nu este destul de evidenti, e recornandaE observarea in timp si stabilirea diagnosticului maitirziu'

Alalla senzorlalS - alalla motorle - alalla mlxtii Majoritatea alalicilor motori incep sd inteleagS vorbirea la timp dar ei nu vorbesc. Vorbirea spontan5 este nul6, cea repetati imposibila in cele mai multe cazuri. Alalicii senzoriali pot pronunla unele sunete sau cuvinte mai sau mai pi-r1in corect dar ei nu inleleg vorbirea prin cuvinte, cu mult toate cd la multiacuitatea auditivi este bun6' La alalicii motbriintSzierea vorbiriiefectoare e conditionaE de

Alalle - mutlsm
impresivd

cit

9i

eerului care s-a

Alalicului nu-l este de folos schimbarea mediului pentru ci nu aceasta a dus la aparifia tulburirllde limbaj, folosegte lntens mimica 9i gestul, evolufia se face incet, anevoios, deoarece la alalic sunt afecI recunoagtere auditivd care lnfluenfeazl achleste datorat in special traumelor pslhlce dar se schlmbd mediul sau se inbturd cauza care a dus la instalarea mutismului, copilul reincepe si vorbeascd.

lntfuzlere in dezvoltarea llmbaluful

Alalle - autlsm copilul autist are un comporlament inadecvat alalicul are un comportament adecval sltuafiel. La copilul autist limbajul are un caracter reproductiv - la alalic limbajulare funcfie de comunicare. La copilul autist raporturile afective sunt absente - la alalic
sunt uneori exagerate. La autist sunt prezente automatisme - la alalic sunt absente.

IOLANDA MITITIUC

GHID PRACTIC

Vocabularul este sirac, articularea in special a consoanelor gi grupelor de consoane, incorecti, o insuficienti discrimnare foneticd, dificultd[i in analiza sunetelor gi cuvintelor, in diferenfierea lor. Nu se pot exprima corect, logic, in propozi{ii 9i fraze, greutdfile ap6rAncl mai ales sub aspect lexical, fonetic Ai gramatical. La copilul a cdrui limbaj evolueazd normal, toate acestea dispar treptat, reugind si aibi o vorbire corecti in jurul vArstei de 4-S ani.

INTAqZENEIN DEAqOLTAREA L'MBNULU' - AUNSM

Retardul simplul - intirzierea severi in dezvoltarea limbajului Retardul simplu nu e o tulburare de vorbire, excluzdnd-o din patologia cerebrald. Este expresia unui rihn propriu de rnaturizare. Are adesea un caracter familial, afectAnd mai ales bdielii. Face spontan progrese rapide gi nu rim6ne ulterior cu nici-o tulburare sau defect de vorbire. Se caracterizeazd prin alteriri fonetice (inversiuni, contopiri, simplificiri). Grupele consonantice pot fi reduse la una din consoane, finalele pot fi eludate, fonemele mai grele pot fi inlocuite cu altele pulin a cuvintel

Iur Anz ea E I N DEAIo LTAR EA L,M BN u Ltt t . HlPo A9!z e

"i:r';!

i'

La copilul cu hipoacuzie, spre deosebire de copilqf cu intilrziela re in dezvoltarea limbajului, lalalizarea 9i monosilabele dublate apar dar nu sunt urmate de etapele ulterioare de dezvolvbrsta standard

: tiarealimbajului. - - - Copilul cu intArziere in dezvoltrarea limbajululin[elege.vorbirea

IITTANZENC
PS'HOGEN

execu6 oiOine verbale iar progresele sub terapie logopedici sunt mult mairapide comparativ cu ale copiluluihipoacuzlc'

incap

presta unet
ansanrblu,

fiV

DE|ZVOLTARil

L'MBAJI'LUI

MUTISM

adesea fiind insofitd de simptome afazice. Ea persistd gi dupd 5 ani, e nrai afectatd latura expresivd decAt impresivS, vocabularul este sdrac, apap-palgfazii. Se obseru6 incapacitatea de a folosi cuvinte de legiturd gi flbkiuni verbale, sdricie sintacticd, o insuflcienti organizare gi realilare a limbajului. pegi intelectul este conservat, nofiunile abstracte se cigtigd foarte grdu gi nu rareori dificultifile de limbaj afecteazd in mod secundar gi dezvoltarea irrtelectualS datoriti diflcultifilor copilului de a depigigAndirea concreta.

vorbeascd.
AUTIST

IDIOT

[xrAnzenE IN DEZyoLTAREA

LTMBAJULUT

ALALTE

Daci la copilul alalic vorbirea e nul6 fragmente de exprinrare verbalA apdrAnd in jurul vArstei de 4-5 ani, la copilul cu intdziere in dezvoltarea limbajului, acestea apar mult mai curdnd iar vorbirea progreseazi lent dar continuu.
Copilul cu int6rziere in dezvoltarea limbajului recuperezi vorbirea irrtr-un ritm mult mai rapid decAt copilulalalic.

bdiguialt de cuvinte.

IOI.ANDA MITITIUC

GHIO PRACNC

51

mai de jos.

Spre deoseblre de autist, limbafullOlotuiulAmarnla nivet'l

ce.t

AUTISMUL

MUNSM. ALALIE - SURD'TAnE. AUNSM

La copilul surd, absenla

deficienla de auz.
amblanfa.
retuzA

limbajului este determiatd de

Autlsrn - schlzolrenle unii autori considerd autismul ca fiind o forma particularS a exist6nd o serie schizofreniei infantile ceea ce nu e real, intre acestea
de elemente,care le diferentiazi.

Alalia este o' tulburare congenitald de limbaJ, are caracler permanent lar comportamentul verbal nu se modificd in raport cu

Autistulesindtosfizic,corpulerigid,-schizofrenuleadesea

si

Copilul cu mutism posedd limbajul, infelege vorbirea dar

vorbeascd.

bolnav gi corPul anrorf. orice bchizofrenut stabilegte un contact evaziv - autistul refuzd fel de contact fizic sau social' schizofrenilor e confuzA.

Gindirea autistului e inhibata, unii pot fi chiar inteligenti - a

Vorbirea schizofrenilor e egal6,

La autist, comportamentul este inadecvat gi lipsesc raporturile

afective.

trri

diferentieri tonale - autistii

DISLF,OE. ALA(//E

mod cert de leziunicerebrale. D'SGRAF'E

ALEXIA este o lncapacif6te congenitald de a citi sau o pierdere a capacitifii de a citi. Al{xicul nu reugegte sd citescd ce scrie pentru cd a uitat sensul cuvintelo\scrise. Alexia este determinati in

DISLEXIA este o perturbare a mecanismelor citirii.

anxiosi.

Dezvoltareaautigtiloresteoprit6,pec6ndaschizofrenilora cunoscutoperioadSdenormalitateurmaEderegrese.MaitAziu
apar si tulburiri de identitate' halucinatiile gi maniile.

- AGRAF'E

/')

in autism, spre deosebire de schizofrenie' nu sunt

prezente

DISLEXIILE - DISGRAFIILE nu trebuie confundate nici cu unele dilicultitfl tranzltoril care apar in perioada insugirii limbaJului scris. Ele nu sunt simple oscilafii datorate nesEpdnirii suficiente a scris-citltului, posibillt{ilor limitate de analizi gi sintezd sau deficitului de concentrare a atenlielcu care se face uneori confuzli.

capacitiifll de a scrie, exprimarea prin scris fiind imposibild. Este determinaEi de leziunl cerebrale.

DlSGRAE@,ilbte o lncapacitate pe(latd 9l perststentii a insugtrll scrlsululgl nu lmpllcd lnlotdeauna lezlunl cerebrale. AGMFIA constil in lncapacltatea congenltald sau o plerdere a

caracte izolate

otlc in categoria dizarmoniilor de evolutie' Sunt generale de tipul retardulul gi-de defecte ii motricititii' Angoasa puternicd perturM si
acegtia posedd limbajul,

il folosesc

c, variind in funclie de Persoana cu de Perioada de mutism.

Autlsm'arlerare
Spredeosebiredeautism,limbajullaarieratiedeterminatde incoerenE' de deficitul de lrrtelect, e insotit de angoasi puternicS' de
stereotlpii gestuale.

GHID

PRACNC

35

TULBURARI FONO.ARTICUI.ATORII
DISLALIE DISARTRIE
NR. ORE PE SAPTAMANA = 3-5 h.

OBIECI IV GENERNL

prin articula[ia corec6

Fornrarea gl stlmularea copllulul de

a pronunfa clar, precis, fenomenelor, silabelor, enunturilor,

respectAnd in acelagi timp accentul gi intona[ia.

oBTECIVE DE REFERINTA
1. Respirafia

() \

. Mdrirea capaciEfl i pulmonare; . Educarea respiraliei gi echilibrului dintre inspir gi expir; . Respectarea fazelor gl ritmului normal respirator. 2. Motricitatea generald a aparatulul fono-a rticulator: . lnbturarea tulburdrilor motriciEfii generale gi a organelor de vorbire ; . Crearea posibiliElii de articulare corecE a sunetelor: - De a migca mandibula dupi neceslEli; - De a folosl vdlul palatin pentru prelucrarea sunetelor nazale ginenazale; - De a realiza adaptarea labiald sau labio-dentarS; - De a realiza intlnderea,lugulrea, rotunjirea buzelor: - De a reallza pozllla llnguo-velard glalte pozilll. 3. Auzul fonematlc, atenlla gl memorla auditlvi gl vizuald, dezvoltarea

. Perceperea corecEi a sunetelor, ldentificarea lor in diferite structuri verbale gl memorarea lor. 4. Mlculalla corecE a sunetelor: .lnplegerea artlculaflel sunetelor gl realharea ei; . Recunoagterea vlzuaE gl auditlvi a sunetelor in cuvinte; . Coordonarea m$cdrilor artlculatorii cu cele fonatorii gi respiratorii in pronunlarea corectl a sunetulul; . Reproducerea glproducerea cuvlntelor cu sunetul pronunfat corect.

memoriel gl gdndlrll.

IOLANDA MITITIUC

OBIECTIVE COGNITIVE 1. Cunoagterea particularitifilor optice, acustice, motrice ale fenorrrenelor gi diferen[ierea lor; 2. Cunoagterea rolului semantic al sunetului in actul comunicirii; 3. Cunoagterea tehnicilor de exprimare corectd sub aspect fonetic, lexical gi gramatical. OBIECTIVE ATITUDINALE

E c x

ru

$taa* sE= 5.=isEdE

6 2
a, .ct

1. Forrrarea unei atitudini corecte fa[6 de propria vorbile 9i fafa de comunicarea verbali in general; 2. hnplicarea motivati in actulcorectirii; 3. Respectarea regulilor pronunliei corecte in toate formele gi situaliile de comunicare.

= t.

o o o
ot

l(E

5s )t,
ol=V
l!J

IN
llE

l+. 46 l= tl' do lo l6r 6s lr lo

14(l-)

IE lo llr

e5
f F

5-o o

o N o

.o tE
LLLA

AJ

9'=-.8x
'=

c
E

I88 ulocotr . R
E'= !r6 :J ,O c'E

E-:3t6fr c (o'{= .:

E:

o393 * Et* (IlJI

ai-.-L.-

SE

sE*E!Bee
8

X - 4) O'E'=

:=

E9,=EE;

.EE39E

apara articulator

b.

bllltate,

fofi).

(simetrie, integritate, mo-

c
Cunoagterea I Examinarea
samblu:

Uvula (integritate, mobilitate) Sistemul nazal (inflamatii, malformatii, deviatie de sept, obliteEri) Se.va cere copilului, ca prin imitatie, sE execute o serie de exercifii: - exercifii de contact lingo-palatal - exercilii de deplasare si mobilitate linguald - exercifiide mobilitate a mandibulei - exerci{ii de sonorizare gi desononzare, cu palparea vibraliei laringiene.

potentialului functiei audi- Perceperea goapt6. auditiv II tive de an- Perceperea vocii in de la distante diferite exclucuvintelor
zdnd vederea.

Redarea unor structuri ritmice percepute

auditiv.

Discriminarea
surselor sonore.

Si

localizarea

auditivd a

Se va venfica capacitatea de diferen{iere foneticd prin recunoaEterea gi reproducerea sunetelor perechi opuse: - sunete izolate (cg, td, p-b) - silabe (tada, fa-va, caga) - cuvinte (caragara, fata-vata, lata-rata) Exercifii de analizA acusticd obisnuitii.

- autocontrolul auditiv in circuitul audiofonator normal. - autocontrolul auditiv in corectarea defectelor de articulatie.
Li se va cere: - sd indice obiecte, sd le denumeascd - sd risoundi la intrebdri

Se vor verifica: - intensitatea gi modulalia vocii

- sd povesteasca - sd relateze intimpldri - sd explice proverbe etc.

Examinarea vorbirii: a. articularea verbald reflectate si inSe va urm6ri: - nivelul articulator global folosind cuvinte ce contin sunetele in pozitiisi combinatii diferite - ritmul articulator obignuit - inteligibilitatea vorbirii orale - modific6ri fonetice oe tip dislalic sau disartric - locul sunetului deficitar in cuvint - analiza si sinteza verbald (a cuvintelor in silabe, a propozitiilor in cuvinte, sinteza fonetic6) Sgtbq face exercitii de: 1.\elftuire a unor cuvinte din sunetele date 2.^{cetuire a unor cuvinte din silabe date 3. altuire a unor propozitii din cuvinte date 4. altuire a unor povestiri din mai multe propozitii Utilizarea vocii.
Forta

Cunoaste-

rea posibilititilor articu-

latoni si

nivelului

dependenti

achizitiiior verbale

b.

particulari-

titifonatorii

ntensrtatea vocalS obisnuiti. Rezonanta nazald la sunete orale' Puritatea vocii si eventuale tulburiri ale vocii'

Se vor analiza'. vocabu- 1. Bogilia $i structura vocabularului: larul 9i struc- - inlelegei'ea notiunilor tura gramati- - raport-ut dintre vocabularul activ si pasiv - lungimea frazei c.ald - utilizarea neologismelor personale etc.

c.

Se va cere coPilului: - si recite Poezii - reproducd o Povestire - si descrie imagini

- si suslind o conversatie - si descrie o experienti anterioari - si compleleze propozilii cu cuvinte date - si raporteze denumirea la obiect - si numere - sE enumere zilele sipliminii, lunile anului

- acordul gramatical - utilizarea derivirilor gramaticale - respectarea accentului gra matical - folosirea substantivelor si verbelor - utilizarea lui ,,9i" copulativ - utilizarea ihtebirilor 3. lnterefulsi elortul pentru Tmbogdtirea vocabularului si pentru comunicare in general.

Ritmul Accentul

Pauza lntonatia
Examin area psihologica

rea

Cunoasteparti-

cularititilor proceselor
psihice

Se vor folosi: a. - teste verbale de limbaj, prin care se va determina capacitatea de integrare a

copilului

prin limbaj

(gradut

Colaborarea cu un psiholog.

de

intelegere a limbajului, flxarea lexicului, a sfilcturii. si constructiei gramaticale

- teste de ana

- teste de comparatii, generaliZri. clasific5ri - teste de inlelegere 9i invitare - teste cu cifre b. teste neverbale 9i de performanp:

completarea lacunelor 9i recunoasierea erorilor in imagini - aranjarea magin ilor, strucfu rarea ta blou ri lor gi construdiilor geometrice
i

- cuburile Knox - labirintul - pomul - omule{ul Se va unndri: Puterea de concentrcre a atentiei. Stabilitatea Volumul Flexibilitatea Distributia atenliei
pove$ti

Examinarea
atentiei

Capacitatea de a asculta cuvinte, propozitti'

de vorbire in

Examinarea memoriei

Exercitii care soliciti memoria pentru a constata memoria este: - de lung6 sau scurta duratE - logi sau mecanicd - voluntard, involunta16, operativa

da

Examinarea
vointei

Puterea de! stipinire, disciplind, operativ5

in urma examindrii complexe se va aprecia: - dacA dislalia e de natur6 patologi sau

Stabilrrea

dragnosticului

Precizarea diagnostic ului si ela-

dacA dislalia patologici e de naturE centrali (tulburiri ale aparatelor de vorbire centrale), sau rilor, si pe periferi (determinati de tulburdri ale organelor borarea pro9rabaza aces- auzului ale organelor auzului Si articulatiei) mului tera- tora fixarea - dacd dislalia e de naturd organic5 (determinati peutic de modificdri anatomice sau malformatii congenidiagnosticului tale ale organelor periferice ale vorbirii, sau functionali, senzoriali (determinati de deficiente ale auzului fonematic, ale atentiei acustice, memoriei auditive, in discriminarea sunetelor la nivelul componentei corticale a analzalorului auditic, etc.),
srnteza constate-

Analiza

nepatologicd

sau functionald motorie

t-rL-i6fi o" ffitd;ttaA a

vorbire etc.)
--dacA dislalia

vorbire,

dificultati

muschilor

. d-e imPlicati in

e sociogemd (determinati Examen ORL de educatie deficitari) !--^: (determtnau - dacl dislalia e audiogend d"-;; deficit'auditiv, congenital sau dobindit Precoce) Examen
cePentru disartrie, in fundie de sectorul afaeral si a simOtOmatOlOglgl coneurologic

'ohrar

inlSturarea negativismu lui fata de

tei de a se proprii. breaa $ Familiarizar cu 'de a se im- ea

plica

Crearea invorbirc, cte- crederii in aea dorin- posibititilite

co- mediul cabinetului. tectare.

in

Examinarea memoriei

Exercitii care dacd memoria este: - de lungi sau scurE duratd - logi sau mecanic5 - voluntard, involuntard, operativd
Puterea de st-p6nire, disciplina, operativd

Exan inarea vointr:i Stabilirea

diagnosticului

Precizarea diagnostic ului si elaborarea

Ana'

.a si

in urmg,dflnrr--ih6rii complexe se va aprecia:

dacE dislalia

sint. za

con.tati-

nepatologicd

e de natur5 patologi sau

e de natur5 centrata

daeA dislalia patologi

prograbazz acesmului tera- tora fixarea peuilc diagirosticulr,i

rilor,

auditive, in 'iiscriminarea sunetelor la nivelul com-

ponentei ccrticale -^4--l^^-^-a^l

sau functiona16 m:tor,e

analizatorului auditic, erc.).

m_-,

r%-

-r:Ft'E!-5ffi-4EtrF<!4tFlF.?talF:.ElEF:

(determinata de disabilitate motc're

I

c,

organelor

de
a

coordonare
d

vorbire, dificult6tt de muschilor implicait in

Examen
ORL

vorbire etc.) - dac5 dislalia e sociogemd (determinatd

d
d

geni

(determtnatd congenita I sau Examen

Pentru disartrie, in functie de sectorui cerebral afectat 9i a simptomatologiei corespunzitoare acestuia, se va stabili tipui inr6turarea Pregdtirea copilului ct. teraple
n,egativismu
Ir

neurologic

disartriei (cerebeloasa,
Cre-:rea incre lerii i6
posibilit6tile propni.

corticala,

subr;orticala, bulbara, pseudobulbara).

i iala

de

v()roire, crearea dortn-

tei de a
c

adaptat,v. )recta sl Fam:iianzar atractive, jocuri cu caracierin Sruc silu au Psihoterapie efectuati c-'a se im- ea mec ll ca'li- individual, sub form'-1 de c scutii, p ica in co-

se

Amenajarea initrni a cabinetului' asigurarea unei ambiante pllcute' pregitirea unor .nateriale dicactice

r)ctare.

netr

-:i.

Tnr-.gistr6ri pe bandd

in diferite etaoe cu suolinierea crogresului, sub forrna de

r. Structura gramaticala: - acordul gramatica, - utilizarea derivirilor gramaticale - respectarea accentuiui gi'amatical - folosirea subsrantivelor st verbelor - utilizarea lui ,,si" copulativ i - utilizarea intrebirilor , 3. lnteresglCle-fortul pentru imbogitirea vocabula/ului si penrru comunicare in general.
elemente prozodice utilizate in vorbirea
spontane

c.

Ritmul Accentul ), Pauza I intonatia Se vor folosi:

Examin afee psihologice

rea

Cunoasteparti-

cularititilor proceselor
psihice

Examrnarea i a. - teste verbaie de limba,, orin care se i va determina capacitatea oe integrare a ciezvoltbrii inteiectuale. copilului prin limbaj lgradul de

Colaborarea cu un psiholog.

intelegere a limbajulu;, fixarea iexicuiui, a structurii si constructie gramaticale etc. - teste oe vocacuia;-

- teste de analogii - teste de comparatii, generaliziri, clasific5ri - teste de inlelegere si invdtare

- teste cu ./-\b. teste neverbale si deberfOfmanti: completarea lacunelor/$ recunoagterea erorilor in imagini - aranJarca ml g n or, stru ctu rarea ta b o u ri o r qi constructiilor geometnce - cuburile Knox - labirintul - pomul - omuletul

cifre
i

iI

Examinarea atenliei

Se va urrniri: Puterea de concentrare a atenliei' Stabilitatea Volumul Flexibilitatea Distribulia atenliei

Capacitatea de a asculta
povesJi

propozitti,

de vorbire in

Educarea auzului

auzului fone-

fonematic, a matic, a atenatenliei fiei auditive gi vizuale vizuale ververbale, a bale, a anaanalizei au- lizei auditive ditive pt. a putUa

identifica

diferentia

9i

sunetele lim- Exergifii

bii, pt. a recu-

(onomatopee), pronunfate la inceput cu voce goptit-, apoi cu voce tare, Tn ritmuridiferite. Exercilii de pronuntare a unor serii de silabe opuse luate din paronime sau a silabelor simple opuse. Exercitii pt. diferentierea consoanelor surde de cele sonore. Exgrcifli pt diferenfleta sunetelor cu punct de artcula;Erpropiat.

de imitare a sunEetoi-dlnl?G

noaste locul Exercitii de analizl foneti cu indicarea si rolul lor in primului sau ultimului sunet din cuvant. Completarea cuvintelor cu prima silbad
pronunfat5 de logoped lndicarea unui sunet omis de logoped. Jocuri de corelare a sunetului cu obiectele care produc sunetul. Pronunlare ritmica (proverbe, ghiciton. poezii).

inlocuire de sunete sau silabe.

de tansformare a

cuvrnretor

pfln

gepetat de multe ori.

Jocuri hazlii, ?n care un anumit sunet sd fle

lnregistrdri

oe

bandd,

ulterioarS.

cu

auroaoreciere

de grmnastic6 respiratorie:
1

I recte, a unui echili-

tarea

respiratiei cosi

- suflatul ?n lumAnarea aPrins6. n batistd. cu paiul ln apa, in tromPet6. nrortsca.

spirometru. - umflarea balonului, aburirea unet ogiinzi - mirositul - expir gi inspir alternativ pe nas st gurd, cu pauze stabile - pronunlia prelungiti a unei vocaie - numdratul pe parcursul unui exoir - exclamatii, interjeclii etc.

sincroniziri intre actul respirator si vorbire, urmdrirea capacit5tii resPi-

expir si a unei bune

bru intre insPir

ratorii,
uniform.

unui ritm

oblinerea respirator

Dezvoltarea
mobilitdtii

generale. I tuturor p6(i-

I Antrenarea

(\ de mers. de gimnastici pt. mernb;e'q de gimnastica trunchiului de gimnasti a abdomenului. Jocuri de migcare Tnsotite oe vorbire (imitarea spilatului, a cantatuiui la pian, apaludatul, mersul ritmat etc.)
Exercitii Exercifii Exercitii Exerci{ii

Exercitii de clipire

ochilor concomitent
a

Dezvoltarea mobili- | tdtii organelor fono- | expresivititii

miscdrilor

apoi alternativ.

articulatorii

Umflarea
obra

si

retragerea stmultani

I faciale

Umllarea :brajilor cu dezumflarea prin

lovire

Trecerea aerului dintr-o parte in alta Suptulobrajilor lmitarea rAsului lmitarea incretirii si descretirii frun-tii.
Mobilitatea maxilarelor

inchiderea si deschiderea gurii, liber si cu rezisten{a lmpingerreainainte 9i apoi ietragerea maxilarului inferidr Migcarea maxilarului inferior de la dreapta la stinga Coborea si ridicarea maxilarului lmitarea rumegatului anrmalelor Muscdtura. Limba in formi de ggeati, de lopati, de jgheab Miscarea limbii in sus si in jos Stergerea dintilor si a buzelor cu limba Atingerea dintilor de jos si de sus cu limba.
Scoaterea si retragerea limbiii

Suget cu buzele str3ns liPite Tuguierea buzelor Acoperirea dintilor de jos cu buza de sus 9i invers. tras Tinere cu buzele a unui obiect ce este Fluieratul, suflatul Vibrarea buzelor Stngerea buzelor si suflarea cu putere a aerului Umflarea buzelor prin retinerea aerului in cavitatea bucali Sforiitul calului
RAnjetul

Motricitatea

labiali

intoarcerea capului lateral, inclinarea capului in jos, ridicarea 9i aruncarea pe

spate, exPind Pe guE Antrenarea
mugchilor

g6tului

intoarcerea laterali a capului la stinga (exoind pe nas), inainte (expir6nd pe iurb), h dreapta (expir6nd pe nas), lnainte (expind Pe guri) Roiirea capului de la stAnga la drepta si
invers.

t.

disartria spasticE

se

voi-JEld'iona-

exercitiicare sd atingd urmdtoarele scopuri: - independenta misc5rilor celor doui pdrti ale corpului - rapiditatea misrilor respective - continuitatea misrilor
Exersarea palatului, muschilor faringelui

acuun
netoterapeut

Cola

inferior Deglutifie lmitatia tusei, sforditului

Ciscare cu retragerea limbii si maxilarului

Formare
d

Realizarea pronuntiei

priceperil deprin-

or si

corecte
Surretelor

derilor de
pronuntie

deficitare exersarea lor

Si

lmpostarea sunetelor

corecta a sunetele-

lor si cu'rintelor

rntensitate

Stabiiirea coresponArticulatia sunetului, prin imitatie de cdtrq dentei sucopil net-literd. scrierea litePronuntia sunetului cu voce cresc6ndd in cores-

sunetului in fata oglinzii

Recuneas(erea auditivd si vizuald a sunetului \ Exercitii de gimnastica specificE sunetului ce urmeazd a fl impostat Demonstrarea articuiatiei corecte a

Senzatii

kinestezice

Ajutor
canic

me-

rei

Pronuntarea unor silabe directe

reflectat si independent

si

norrecte.

lntrooucerea sunetuiui in silabi

si indirecte ce contin consoane

sonore si ccmpararea lor.

Formarea si pronuntarea unor silabe directe

surde

si

Diferentierea su- Asocierea silabelor form6nd: netului la nivelul - cuvinte monosilabice, bisilabice, polisilabice, in care sunetul impostat se afld in disilabelor
ferite pozitii (initial, median, final)

lntroducerea sunetelor in cuvinte

Pronuntarea unor cuvinte in care sunetul respectiv este precedat sau urmat de o
consoand

Stabilirea locului sunetului in cadrul cuvdntului, in silabi Exemple de cuvinte care contin sunetul impostat in diferite combinafii. Formarea unor cuvinte noi prin cmisiuni, addugirea sau inlocuirea sunetului invdtat.

Diferenlierea sunetelor la nivelul

cuvintelor

Pronuntarea

insist6nd pe aspectul semantic.

unor cuvinte

caronime,

GHID PRACTIC

oc o.oo
Li-

lo

r! og
=q) NC ol

E3 a:l

oo ce. ,oo o
P

,s8g
,HE g
O)-- u
E

-l
NR.

RHINOLALIE

oRE Pe sAPTAUANA = 3-4 h'

anan[ei din vorbire prin formarea.gi dezvoltarea a inspii lrazal, expii' bucal 9i folosirea corecti -laringean de inchidere.

oOo .- 0) oF

O- ut

E6".EE ;-oro) 9r a.l E 6.-

5fi -; R

i;

lEpe (o oo
EEEE

RE

c)

e:E:
Rf ;

g.E +! (o() :: :
-1

-.=

a e

\F's E f; , vo
wLUJJuJ '- - (!

S3,

OBIECTIVE DE REFERIN'A

o9.0,

Q,O OF o.L JC

I!L.:JLL

(D o1(s

8s tr 450>

co r'9f;E3H to E FX FE F

3EE.H [ 6.cE

-an e^'E. =< o-=

--o

=E's $'EE E;g

I;xenHs*E;;F: c cH EB e*E !:*I t)E,udaddgE ciobEU

3 = 5'S 8F-;'g:E,EHE" aE
,s
0)
L

fonetic.

E,=i.flNHita
Y9 illi .c:-."d )iEH3 u

OBIECTIVE COGNII'IVE receptor corect' 1. Fornrarea comportamentului de vorbire corecta sub aspect articulator de 2. Formareu
fonator.

9i

""p".iia1ii

OBI ECTIVE ATITI.JDINALE

Es3b.'ig;gie
o ,i o,9 35 E's D(,

EU:Ee;

"

unei atitudini corecte fald de vorbire' liber' degajat' fara cr''llplexu 2. Formarea deprinJerii de a se exprima siezitdri' I "ioior,r"u vorbirii reatizalit corect, in vorbirea curenta, sub diferite

i.lottut""
forme.

=.Lc =i9oor

RHINOLALIE

Sugestll de realizare a

rea
evaluaea preterapeuticd

Cunoagtecapa-

Examinarea

functiilor

citilii-.. functionaarticulator

le a aparatului Si

aparatului fo- lichide. boluri mici alimentare nator: deglu- 2. posibllitlfi le respiratorii : titie, res- - capacitatea de a re$ne aerul prin proba umfl6piratie, fo- ril obrajilor, pozi$a umflati cu aer si retinerea natie respiartiei - masurarea capacitilii respiratorii cu ajutorul

1. deglutilia - punndul se inghiti

saliva,

sPirometrului Z---''

pneumometrului 3. competenta sfincterului velofaringian: posibilititile inchiderii velare pundndu_t s6 sforiie, fundia velari si intensitatea suflului nazal si bucal pundndu-l sd sufle cu ndrile inchise asupta unui chibrit aprins, in lumdnarea aprin_ $,_ su-fle un fulg, sd imprdsJie hdrtiile prin suflare, si umfle un balon, sd sifle in jucdrii de material ptartic, sE fa qarqard. sd cdnte

misurarea inspfrului si expirului cu ajutorul

Examinarea

structurii organice 9i a competenlei functionale a organelor aparatului articuiator

vor examtna: buzele - constitutia organi - tonicitatea necesara articulirii sunetelor . probe - {uguierea buzelor - rictusul - intinderea buzei superioare peste din{i, cu gura deschisd 2. limba - forma limbii - efectuarea migcdrilor la cerere - ridicare
'1.

- cobore

- lateralitate in gurd 9i in afara gurii 3. valul palatin - conforma$e 9i funclionalitate punind copilul sd pronunle vocala ,,a" cu gura deschisd 4. folosirea perelilor interni ai obrajilor in vorbire

5. funclionarea corecE a muschilor mimicii

pe

sau aparilia grimaselor

6. starea musculaturii si asezarea dintilor

arcade

terea

Cunoaspartr-

Examinarea vorbirii articulate

2.

1. Anamneza

Examinarea emisiei vocalelor

si con-

cularititilot'
articulatorii

soanelor . probe

sifonatorii

- se soliciti

3. Cunoa*e-

de

rea

nivelului deanol-

Examinarea psihopedagogic6

tare psihicS

copilului sd pronunfe cuvinte cu nasul inchis gi oeschis, iar logopedul va nota felul de emisie al fie6'-ei vocale 9i consoane: clali, sonori, deschisd, difrni, inchisS, surd6, nosanati, Eri intensitate gi daci pot fi emise Examene suplipe diferite tonuri. - se cere copilului si denumeas imaginifliri mentare :ORL ormodelul corect verbal oferit de examinator todontic, - logopedul va antrena copilul in conversatie, neurolosau ilva solicita sd recite Poezii gic Se vor consemna date cu privire la inteligenta, memoria, puterea de imitatie; se va verifica dacd manifesti excitabilitate, newozi)6G sau daci este echilibrat. I

formei
nolaliei

4. Stabilirea Examinarea ra- . probe

si

portului
rezonatori

dintre

gradului rhi-

- logopedul va cere copilului sd inchidi si s6 deschidd pe nd nasul in timpul pronuntiei

vocalelor "i-a" si a sconsoanelor "p,t,f

ffie
tr rlr

sonorizare a sunenazalizarea deschisd

ri indici

inchis6.

ll. Eliminatea nozanantei

din

1. Distrugerea stereotipului verbal defectuos 9i instituirea

vorbire

Prin

1. Reeducarea Exercitiide gimnastici respiratorie: - ,^-- intpit adanc pe nas, expir pe gula apoi larg respiratiei se astupi' sl o"r"[isa. La inceput nasul a. formarea cu nasul liber

stabilirea sau resta-

unui
corect

nou

bilirea functiilor norma-

stereotiP

le, ale aParatuluifonoarticulator

dezvoltarea res- expir explr pe piratiei nazale, - lnspir pe guri cu nasul astupat' nas cu gura inchisa decondilionarea expir cu vicios -'l"tpiip" guri cu nasul liber 9i obiceiului pe al resPiratiei g;-drg o"ichis5, cu vdrful limbii spijinit oinoia lnferioarS orale incet pe guftr larg deschisi ] i"ipii ii "xpir a limbii cu aceeaqi Pozitie

A. formarea elementelor constitutive ale actului fonator

- lnspir pe nas,
diafragmul - lnspir pe nas

pe gura larg

exptr lract
deschisd,

cu pauze mici

ridic6nd treptat

gi explr puternic sacadat pe guri -. Respirafie rapida fragmentati pe guri targ deschisd, cu limba afar6. v6rful ei mentin6nduse la inceput cu degetale - lnspir oral cu ciscat si expir nazal, cu gurzt inchisi apoi cu gura deschisd - Expir oral pronun!6nd o vocal6, cu gurEl deschisd si cu limba scoas6.

b. Formarea si dezvoltarea expirului oral prin formarea si dezvoltarea surlului

folosind palatali si faringieni inchiderea sfincterului palato-faringian

toti mugchii

bucal

Logopedul va demonsba migcirile componente ale suflulului si va cere copilului si te realizeze prin imitatie: - stingerea unui chibrit sau a unei lumAndri - imprdstierea confetelor prin suflat - miscarea i.rnui fulg sau a unui puf prin suflare

pt.

. Antrenament muscular prin

mroglmnas-

tica

urmdrind

cresterea

functiei musculaturii

pt. oeanoltarea muschilor veiari, relat =xercitii xarea mugchilor laringieni si limpezirea timbruiui nazal:. fredonarea unei melodii, biziitul. 2. Pt. intinderea si exersarea palatului moale: - inspir gi expir in pozilia c6scatului - emiterea unui sunet in pozitia scatului - verificarea pnn senzalii tactilotermice a iesirii aerului pe nas. 3. Exercitii pt. miscarea consiienE a palatului
- observarea miscdrilor valului intr-o oglindd, pronuntind ,,a,a,a" cu gura larg deschisd' relaxdnd palatul dupi fiecare sunet - masaj pe vil cu ajutorul unei sonde de masaj de la stinga la dreapta, in migcdri ritmice - tinerea aerului sub presiune in gurS' umflAnd obrajigi arunc6nd aerul cu explozie pnntre buze - suflul bucal cu nasul inchis deschizdnd treptat ile nazale, in aga fel int forta curentului de aer expirat sd mentind directia bucal6 - emisia aerului pe cale oralS si nazald alternativ

4. Exercitii pt. coordonarea@ muschilor valului palatin si ale muschilor folositi pt. articulare in acdrul pronuntiei consoanelor: - pronuntarea consoanei "F" izolat, continudnd cu alte consoane explozive, singure, Soptit, din ce ?n ce mai repede; se continui cu voce tiare, apoi combinat
cu vocale

- integrarea consoanelor in grupuri de voacle. 5. Exercitii pt. mobilitatea brzelor, obrajilor, limbii: - umflarea si sugerca obrajilor - tuguierea si tensionarea lateral6 a buzelor - tractionarea buzei superioare in sus si in jos - misciriale limbiidirectionate in guri siin afara gurii
3. Formarea . Exercitii: si dezvolta- 1. Exercitii pt. sesrzarea si deosebir"" prN*liei noree auzului Tananle de cea nenozananE, at6t a lui c6t si a fonematic si persoanelor din jur a atentiei 2. Exercitii pt. deanolatrea atentiei auditive: auditive - reactiifaF de ritm (Mtaie din patme) - reaclii fatE de tonalitate (sa repete sunete de in6ltimi diferite) - reactiifatE de timbru (si deosebeasci vocea curatE de cea nozananE
(

B. Educarea
sistemati
a

Reeducarea fiecdrui su-

tuturor vocalelor si nasul astuPat apoi

liber, prin imitalie in fala oglinzii. Obs. Pt. articularea corecti a sunetelor se vor folosi aceleagi procedee ca 9i la dislalie. 2. inhibarea tipurilor greqit dobandite prin: - elaborarea analitici a migcdrilor necesare articulSrii corecte a sunetelor - asocierea migcirilor musculare cu noi impresii senzoriale, auditive, kinestezice, tactile - stabil irea sau a utoma tizarea tipurilor motorii si senzoriale nou dobAndite gifolosirea lor corecE in vorbirea

vorbirii 1. Coordonarea gi sincro-

net vocal
consonant

gi

si a capaci-

rilor

nizarea

miga

palatin si

valului

tilii de a folosi fiecare

sunet in pozi{ii gi com-

mugchilor folositi in articularea sunetelor

binatii di-

ferite

- formarea expirului bucal qi nazal in fundie de sunet' silabi, cuvdnt - formarea tonalitilii (exercifii de nt, pomind de b

renti

Gilto PRACilC

83

ruLgunANIDE RITM

p
o IO '5 l()

o-

lc G' (tr c o ; u, o c () o c
'c
f

o-

()

J l o. o_

o)

o ()

sFsi

;*:eriEee F :; e 5f i gi

.6
J

Io
c' o

NR ot?E

nr

sAPTAUANA = 4 5 h

OBIECI'IVE GENERALE

.(g

'e
rE
d)

r, L c o

1. Corectarea deprinderilor Si obi$nuinlelor de vorbire gresite conconriterrt cu educarea unei functiondri arntonioase, line, ritntice, a luluror elerrrerttelor aparatului de articulare a sunelelor 9i a vortririi irt
intreginre

c
o
L

c
o

c o o c) o c o 't c o l O
o o L o (s \ .E C'l o o o !
I

c) L

8:! 'c o E ov o :t o
H

o E o c v, E o o.

Id

P e o

f,

tr

2. Reeducarea personalitdtii traumatizate din puncl de veclere psitro-fiziologic a copilului balbait Si inliturarea tulburirilor neurologice.
oBrEC t-tvE

P o tr

a o
L.

:g

Crearea unui mediu sdndtos in ceea ce priveste calitatea vorbirii, a comportamentuluigi a atitudinii falb de copilul balbeit' 2. Stabilirea unor raporturi intinre pline de incredere cr-r copilul
balbait.

oe RErentrutA

e .E o 5 oc o o g o. (! o h.o E I' P E q L 0) N o 'a c '6 o c o o o (L t o o o c\i (';

L E '10 o.g aD)| x

g o

I oo

s9
-

d't

3. Dezvoltarea dinamicii psihice, a unui psihic sindtos, dezraddcinarea fenomenelor nevrotice, patologice. 4. Corectarea tulburdrii resplratorii, realizarea unei respiratii eclrilibrate (o inspiratie profundi, dirijat| conqtient de c6tre copil si o
expiratie inceatd).

; d.39F

s;;a,F'ts : ce

oo

duci la o perlnanentizare a ritmicitdtii vorbirii, sd asigure detenta musculard si mintal6 in timpul vorbirii, acfiondnd asupra proceselor
psihice.

5. Asigurarea unei bune coordottiri ntotrice generale care sd

eiei;$

FOo-f : > N,= (t

tt,"

dsu $*E$ 6 E b5 !E

bE*

G:= a!

6. Mdrirea supletei in functionarea organelor fonatorii. 7. lrrtensificarea reflexelor care conditiotreaz6 desfSgurarea
corectd a vorbirii.

8. Realizarea unei pronuntiicoarliculate, cu sunetele strins inlantuite, viteza mai redusS, miScSri labiale bine conlurate, respectSnd accentul gi ntelodia cuv6ntului. 9. Schimbarea ritmului vorbirii, forntarea unei vorbiri fluente, fdrd intreruperi gi sacade. OBIECTIVE ATITUDINALE 1. Forntarea urrei atitudini corecte fat6 de propriul defect 9i fata
de cei din jur. situatie.

2. Folosirea vorbirii corecte in activitbtile praclice gi in

orice

SALEANLA - LOGONEVROZA
: Continuturi l-Oniective

Sugestii de realizare a obiectivelor

xamen

si

xamrnare

Cunoaste-

stabilirea diagnosticului

rea

par. general

ticularit6tilor personali-

tetii si
tulburErii

Antecedente eredo-colaterale Antecedente Personale Aparitia gi evolutia generalS a bSlbAielii Alte tulburiri de vorbire Conditiile in care locuieste Structura familiei Si relatiile cu copilul in5ltime, greutate, tip constitutional, cavitate bucali Atentie ( labilitate, fatigabilitate) Memorie (fixare, evocare) Orientare temPero-sPatia16 Lateralitate Gdndirea (ritm, organizare, coeficient de inteligenti) Afectivitate (dispozitie, emotii, sentimente, irascibilitate, anxietate, depresie, complexe, dependent6 de Pirinti)

ate

Colabor
cu pdrintii

vorbirii copilului balbait

Examen

somatic

Mpatrarea b csf$P m.rnuee ptobsol] G'rrti.'r" cr,r educabarea inffirul, modul de general 9i

Comportamentut manifestare

Examen logopedic

i"tpio$" - tipul migcirilor respiratorii' expi raliei

io"ui si Ourata inspiratiei, duratia
Examene medicale specifice

particulariElile fonetice ?ipuf, foorf $ Ourata disfluenBlor - repetitii'

Crearea unui mediu

Asigurarea stirii calme

1. Formarea
atitudinii

s6nitos in

a copiluluigi

con$iente,
justre
milie,

:'

oe privesJe
calitatea vorbirii,

inErirea sinaEtii generale 9r a

co
vorbirea

lectivului (fa-

coPllUlUl ' :'

'

a
gi

com-

porterii

Sistemului

grddini

de copil a si copilului fall de

propria vorbire

dinii faE

generitle a atitu-

nen'c:

scoali) fab
rJc

- cunoasterea

care trcbuie

l,.iibiii

- cunoasterea situatiilor care declanseazi si intretin bilbdiala pt. a le inlirura - cunoagterea situatiilor care favorizeaZ vorbirea fluentE pt. aJ folosi - antrenarea in munca cu copilul balbait bdlbiiala si - crearea unui regim de viati echilibrat c6lirea or- - folosirea unei medicatii adecvate. ganismului Vefficarea sistematicd a indeplinirii indicatiilor date.
in-

scopul ducerii

in re-

- cre:trea unor relatii reciproce corecte (familie

copil - Scoala)

cu copilulsicu ce vorbire trebuie obisnuit

si

se vorbeascj

tensititii factoriloi' conflictuali care ?ntretin

2.
de

Elabora-

rea unei linii conduiE sdn6toasd a b6lb6itului si va obline succes depli dacd va dori si va fatE de me- depune efort diu, de de- - crearea convingerii bdlb6iala e pasagerd si cE fectul pro- nu trebuie priviE ca o nenorocire priu si fatE, - evitarea accentudrii excesive a defectului si a de rolul sdu

Stabilirea unor raporturi intime pline de incredere cu copilul b6lbdit, prin: - int6lniri bine gSndite - convorbiri vioaie, sincere - cu autoritate va fi incredintat poate vorbi bine

- abaterea atentiei de

Cefectul sau este de neinvins - explrcarea cauzelor - indicarea posibilitdtilor si necesitdtii inlSturirii factorilor care stimuieazA defeclul - inlSturarea incorddrii Psihice - intipirirea in constiintE lichidarea b6lbiielii e o sarcini a muncii lui personale asupra lui insusi

- inldturarea convingerii gresite

- intirirea vointei de a-si manifesta

mediul social, de a vorbt

liber
i i
|

personalitatea in analiza in discutii, a deprinderilor bolndvicioase. observarea manifestirilor sdnatoase st posibilitatea de a le aplica ?n toate conditiile vietii

normal

- analiza triirilor intenoare

asupr?r b6lb6ielii sub

si a conduitei lui si pe baza

acestei analze, exercitarea unei influente sistematice

formi de convingere Psioterapie (grup sau individuald)

t

Reeducarea perso-

Dearoltarea dinamicii psihice.

Oearoltarea memonei si a atentiei.

1.

Exercitii care sd necesite trecerea raptdd de la o situatie la alta Verbalizarea misc5rii

nalititii trauma-

lzale

Psiho-fiziologic a

d.p.d.v.

bilb6itului, cu
in16turarea

coordonarea si dezinhibarea vorbirii si a gindirii

Scnirnbarea rapidd a ritmului in mers.

Exercitii

pt.

educarea unei atentii active,

constante. Exercitii de memorare logi

neurologice in domeniul functiei articusunetelor

concomitenE

tulburirilor

latiei

2.

Dezvol-

Exercitii

de

sistematizare

obiectelor

si

larea gindirii
logice

fenomenelor vielii inconjurdtoare : - particular - general - asem6n6tor - obignuit etc. Trecerea in gindire de la o ten la alta.

3. 4.

Educarea voinlei

ActiviEti care s6-l obignuiascd si actioneze calm, echilibrat, stip6nit, s6 respecte programul de lucru, pauzele, durata activititilorAntrenarea copilului pt. ca si reziste la contiactul cu factorii traumatizanti. Aplicarea sugestiilor gi autosugestiei

Cdlirea afectivb

5.

DisciPlina

conduitei
dirii

sr ---ri-;.itmiai grmansti ritmi' gin- Rimturi calmante, incete oe disciPlina

sa respecte e toate zilele

atrazei Povestiridin memorie

i#;;;; ;;;ti;;

precisa a continutului unuitablou precisa a celor citite sau auzite

6.

Dezvoltarea dinamicii con-

corniteni
corectarea vorbirii

cu

de pronuntie Ex. de corectare a defectelor este cazul) Li. o" gimnasti de dezinhibare: in vorbire ei in mieciri jocuri bogate in migcdri ' -

(daci

:;il;il;tuat
Ex. de

"oorOon"'"

vorbirii

cu

migcirile

Antrenarea in educarea nece inlir,.---c-:r inlit,.-^-,,,,e(urciltid s-:: og vorolre: tncil - dialoguri - indeplinirea unor sarcini socaile - jocuri de migcare insotite Oe uoiOire in cor Discr!minare auditira: - ex. de pronunlare ritmicd - ex. de reliefare a .elementelor prozodice din propozilie cu variatia intonatiei, int"nsitatea lgmpOUlUl. errqtE;ct tempoului. ""."nt-rfJ.

7. Eduarea con- Ex.. de relaxare care sd prod trolului emotiv si pasivitate provocat6 a controlului vo_ de propria lui vointE ta inceiui luntar a muschilor 1..qt. retaxarea gene,aE a cor folositi in vorbire
o lnhibitie voluntar6, constientE,

d cx. vocale de relaxare pt. producerea vs line. bine modulate si relaxate ---Yrvv de tonuri

I i

__r

lnsusrrea

recte

deprindeco-

riloi

a de noi functioniri

Formare

uner

- inspir regulat, profund care sa creasca incet

- expiratie complet6, regulati, netedi

ar-

de
si

vorbire
pir:area

preintAmpierderii lor in conde vorbire practicd

sa

dominante care

le inhibe pe

cle vechi,

bolnave

ditii

- rostogolirea unei mingi de tenis pe masa cu dirijarea citre un anumit punct al mesei, pnn aparatului de ar- aruncarea unui jer de aer, prinexpiratie lentd, ticulatie a sune- ega15, prelung5 telor si a vorbirii - suflatulin camera unei mingi in intregime - folosirea spirometrului 1. Educarea res- - umflarea baloanelor de sdpun piratiei - inspir gi expir adinc, incet, regulat, retinind
elementelor

monroase, line, ritmice a tuturor

suflarea

reinceperea fdrA ca pornirea sd fie brus.

atit in expir cdt Si in

expir

si

2. Educarea mo- Cdscatul - imitarea misrilor scatuiui, gura masatricit6tii aparatu- deschizdndu-se treptat si complet rea cu lui fonator lnghititul unei cantititi mici de apd, cu tingurita degesau cu frdmdntarea de cdtre limba sr palat a tui a unie mici bucdtele de miere de albine. palatui Ridicarea obrajilor ui si Umflarea simultand si alternativi a obrajilor limbii
S'rotul si retragerea obrajilor PlescSie cu buzele Ghemuirea si rdsucirea limbii

i 3. Eoucarea ar- Ex. de gimntsttca generala montet Jocuri prin care se dezvolti precizia misrilor misrilor

apoi mobili

ceie de echilibru: - aruncarea mingii peste si sub mind in tintd fixd si

si

aruncarea mi;igii

- jocul

merindu-se treptat - baterea mingii de zid cu prinderea ei - jocul "[urca" - sdriturile cu coarda "gotronul" - prinderea mingii cu am6ndoG

in

cog, distanfa cosului

m6inile le piept, deasupra capului, sub abdomen mingii aruncate, prin mi5ciri ate corputui "ul!a.E? - gctivtElti practice bazate pe dirijarea unor miscari mici (cra;etrat. cusututcu m6na. impletitul) - mars caclentat -;ccuri ritmice

4.

Punerea

ordine a

Educarea rltmului miscdrilor fundamentale ale

subordonarea lor unui ritm.

Ritmoterapia

imitarea miscirilor ritmice ale logopedului sau dupi numiritoare regulati sau bitiidin palme

5.

- dirijarea cu mana a bit6ilor metronomului ritmice 1cu mdna, cu piciorul) dupd exemplul logopedului - migri combinate ritmice de miinisi picioare - migri ritmice ale corpului legate cu respiratia gi vorbirea - ex. cu obiecte - aruncarea mingii - jocuri, formatii in figuri, dansuri pt. educarea migcirilor colective - crearea unor situatii motorii imaginare - c6ntecul, folosit in diferite forme, in cor, solo, cu migcdri ritmice, cu acompaniament de pian

- cionituri

Coordonarea rela-

corectE a miscirL

fonetici sau bitaia din palme. prin vorbire lenti, Exersarea propozitiilor simple, apoi dezvoltate, legati, melodica afirmative, interogative, imperative, concomitent a. Vorbire asoci- cu logopedul, avdnd gnja ca si pronunfe cuvintele ati str6ns inlSntuite, dupi regulile de coarticulare, cu misciri labiale bine conturate, ffra efort, cu

xarea

lor vorbirii:

Ex. de pronunlare concomitenti cu logopedul a unor silabe, cuvinte, insotind pronuntarea de migcarea ritmi a degetelor, brafelor, picioarelor

Povestire dupd itustratil.@ ilustra{ii, copiii, in cor sau individual, repeti impreun6 cu logopedul, fraza pronun{atr de el, inlin{uind cuvin_ tele, pronun{6ndu-le cu atenlie, tirigdndnd putin melo-dia, cu pauzele necesare inspirafiei, lungind'vocalele Pronuntarea unor fraze invdlate pe de rost dupd o ilustratie cunoscuti Recitiri de versuri concomitent cu logopedul.

b.

Vorbire

reflectati

Repetarea celor spuse de logoped. Povestiri dupd ilustralii repetind dupd logoped Povestire reflectatr ?n cor. Obs. Copilul va imita in vorbirea sa: rapiditatea sau incetinirea ritmului, intonalia, legarea cuvintelor, alungirea vocalelor, trecerea peste consoane, accentuarea ritmicd a cuvintelor, Tmpdrtirea frazelor in unititi de respirafie 9i exprimarea acesei unitdti intr-o singuri ex_ piratie, oprirea la inspiralie etc. Recit5ri de poezii invdlate sau fragmente dramatice Povestiri studiate in prealabil lntrebdri si r5spunsuri cunoscute de c5tre copil, dupd ilustratii, in cor sau independent
I

Vorbire independen
+a

c.

i Alcatuirea unor fraze scurte, asamblarea cuvinrelor sl I

tmulut proOflu Altuirea unor povestiri (independent) pe o remd datE Jocuri in cerc cu strigdturi individuale, cu dansuri Dialoguri in cadrul jocului Adresarea rugimintilor
fl

.:iegerea

Citire pe texte prelucrate, despd(ite in sintagme prin bare, cu inspir inaintea fiecdrei sintagme Citirea dialogului pe roluri Citirea cu respectarea elementelor expresive - pauze la virgule, variatiide ton Ex. cu scrisul ?n raport cu vdrsta sau cazul personajelor, intensitatea in exprimarea stErilor pasionale, nuantarea Eriei sunetelor in raport cu intenliile exprimate Ex. pt, gdsirea si inliinluirea cuvinelor in propozilii si fraze: - asocialii de cuvinte (sobd caldi) sub formi de joc - r6spuns cu orice cuvdnt care se potriveste cuvantului pronuntat de logoped - continuarea unei propozitiiinceputr de logoped - alcdtuirea unor propozitii, fraze dupa 2-3 cuvinte date - citirea de imagini si povestiri dupd tablouri rea unor citite sau cunoscute

GHIO PRACTIC

I. lo
t: l
o) E

:=iiF Or:

NE o S E o_ ou ;
U'

o o o o
E E
J

o-

h E .2 G I i

E$
e t lt

(U.=c
L

o.o ,c*

ru LeuRARt LEXtcoGRAFIcE

s.E .sE

s
c
.=

NR.

oRE pe sAptAtrlANA = 3 - 5 h
Formarea $i dezvoltarea comportamentului lexico-grafi c

OBTECTIV GENERAL'

9P

::E

i*

'" tso
cE
.E

o L
o L '6
E
I

corect.

oBrEclvE oe nereruru1A
. Pregitirea grafo-motric6. Educalia mdi ni i dominante. Schema corporali. . Pregitirea perceptiv-motrici: formarea caliti[ilor 9i structurilor
percpetiv-motrice vizuale gi auditive (formarea noliunii de form6, mirime, direc[ie, pozi[ie). 2. Dezvoltarea aptitudinilor de in[elegere a structurilor fonetice 9i a celor spa[io-temporale ale limbajului scris. 3. Formarea abilitililor, ugurinla migrilor gi coordonarea vizuo1. Educarea psihomotricitAfii:

Ho e, 1

,(trC

-Gp

fit

o'F r).=

NE Eqt g o.L

e3

co
,D

tE E$sgI g E * &E,E:i
E

3: :i s'fi e

*s tD
ql

FF $E3$g o l
L

:i o
I

o_ c) L

motrici.
4. Discriminarea auditivi, vizuald gi krrestezrci-motricd a literelor, combina[iilor de litere, propoziliigi realiza:ca graficd a a@stora. 5. Scrierea corecti a cuvintelor, propozitiilor, a textelor 9i orientarea corecti in spaliul garfic al caietului. 6. Formarea cdmpuluide citire gi realizarea unei citiricorecte, congtiente gi expresive. 7. imbogitirea vocabularului, precizarea lui gi formarea deprinderilor de a se exprima corect din punct de vedere gramatical.

G .N

E.E

'6-

Fx$,n6

FE:e ucoo-,:4tr

OBIECTIVE COGNITIVE f . intelegerea codului de simbolizare a sunetelor in semne grafice. 2. Asimilarea achiziliilor necesare insu$irii scris-cititului. OBIECTIVE ATITUDINALE 1. Aplicarea corecti gi motivati a cunogtinlelor asimilate pentru a rezolva cu succes sarcini de comunicare in codulscris.

; IOI.AI{DA TITITIUG

ac{ulul lexicograllc.

atitudinlorecte g a

mollvafil

o o o
.N

E*:
3

:
8_,

EE
,$E

t
I

tt o

o o o

=; Eg:lIEH E: E A .a

eE t$$:; E16te
5'to

i
I

I
i I

9 IL f, o

UJ

o o o o ctl .o f a o

I
t

I x
IU

'E

ET;F E .fiE-= S5 bI sfi E :E gp ; =EES EE fi; =9gE I.[,t,s'; seSa0sE th :ffi sfi3eE o o- Oio'O o b EEE :t c
.N

IfiE;: B-..' E o'E

.E (([

CL

E.

gs-

.cl'

'f,
D

CL

o
E

f F F

'E '5 cr o (E p
IE .E

.-c rO

od;

F(-:t

o.

.N

E
r(0

f o lt E L o o o o

o c .U, ..fr,8 '6

:E

c, 'd_ (-)

gF

c H E.E '6 o
o
l
ct,

$eE

() .E

o
E

o o L
(E

o
c)

ratului fonoarticular: buze, Irmbi, palat moate obrajr

Examinarea motncttatii apa-

maxilare, urmarrnC mobilita-

tea, forta, precizta, coordo-

Cunoaste late-

Copilul va fi solicitat sa execute o serie de exercitii: - inchidere si deschidere a gunr - coborare si ridicare a maxilarelor - scoaterea limbii, miscarea limbii in dreapta-st6nga, sus-jos - sd sugd obrajii, si umfle obrajii

sa intind5 sau

si

rea

Examinarea lateralititii
- generale

ralitEtii

- membrelor inferioare - lateralitatea oculard

Cunoaste

rea nrvelului per-

ochi,
Examinarea

toba, sd prindd o minge etc. I se cere copilului sd sari coarda, sd loveas mingea cu piciorul, sd sard intrun picror I se cere priveasc5 cu un singur

- si sforiie, si abureas o oglindd, sd caste, sd inghitE, si tugeas etc. Se va cere copilului sE apuce diferite obiecte, sd bati din patme, sd bat6

vibreze buzele

luguie buzele,

sd

si

sr repre- ceptiilor si
zentiriior
spatiale

ceptiilor

nivelului

rdnd cu per-

reprezentirilor

pirti

I se cere sd reconstituie un intreg

componente

te un ochietc.

tinteas la un punct fix,

si

pe din

si

reprezentirile

spatiale Jocuri de culori

rea

lului

nrve-

de

dezvoltare

psihici

adaptate la v5rsta copilului: desenul omuletului. casei, pomuhri, matricele progresive Raven, proba comparirii - formele gAndirii (rrotiune, ju- de nofiune, proba definirii de nooecati, ralionamente) liune, proba de completare a lacunelor, operatii cu notiuni opuse, proba de integrare a notiunii
sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea, co n c retiza rea )

1.

gindirii (analtza,

Probe

de inteligenti selectate si

2. atenliei (concentrare,

stabilitate, volum flexibilitate, distributie) - atentia fap de vorbire

- dacA este fluctuantE. superficiali sau dimpotrivi

3. examinarea memoriei: - motrice - afectivE - plastie intuitivi - verbal logici - durata memoriei

Va fi antrenat in diverse actiuni, jocuri Va fi antrenal in conversatie pe diferite teme, i se va povesti sau va fi pus si asculte povesti inregislrate pe caseti,
diafilm etc. si apoi s6 povesteas el

I se va cere

si

memoreze si apoi

si

reproducd misciri. sd memoreze ima-

gini intuitive ale obiec'telor si feno' menelor, si memoreze gi si repro

ducb versuri, ghicitori. poresti etc.

- voluntari,
mecanici

involuntarS, logicS,

| 4. imaginafiei:

|
I

tari, involuntari
5. voinlei

creatoare, reproductivd, volun-

- puterea de stip6nire, disciplina,

s6rguinta
CunoasJerea

pronunfiei sunetelor, cu-

Verificarea pronunfiei sunetelor izolate giin diferite combinatii

nivelului de Verificarea nivelului de infelegeintelegere a re a cuvintelor

cuvintelor
CunoasJerea

vintelor

gi

nivelului achi-

zitiilor lexicografice

Examinarea lexiei gi garfiei corespondenla sunet-l ite16 recunoasjerea realizarea

gi

Se prezintE litere mari-mici gi se cere denumirea gi realizarea graficd a

acestora prin copiere sau dictare Ex. de analizAgi sintezd la nivel de silabd si cuvdnt Se prezinti silabe giapoi cuvinte si se cere citirea gi scrierea lor

- scrierea si citirea

se cere aoor d citirea lor de cdtre copii Se incearcS citirea unor texte necunoscute (pe cartonage, manual)

Compuneri dupi tablouri, dupi olan

dat, libere Logopedul va nota gi apoi va invenmd, gravitate, complexitate)

Precizarea diagnosticului (for- tana erorile: omisiunile, substituirile, adiugirile, inversiunile, deformdrile
de cuvinte, contopiri, compnmdn, reluirile

gregelile

de

orientare

spatio-

Preg6tirea copilului
pt.

insusire
a

rea abilitd!ilor necesare insusirii

temporali - realizarea graficd - gregelile de punctuatie - dizortografiile etc. si pe baza acestora va stabili diagnosticulsi auzului fonematic si I Ex. de imitare a sunetelor din na realizarea unei articula-ii corecte I Ex. de pronunlare a unor serii de pt. ca fiecare sunet al cuvdntului I sitaOe opuse, luate din cuvinte sd se distingd bine si corect I paronime I Ex. pt. diferentierea consoanelor sur-

actului

lexlco-

grafic

lui, inlituraree tulburdrilor acestora

scris-cititrr-

. pt. diferentierea

sunetelor

cu

punct de articulare apropiat Ex. de analizh fonetic6 cu indicarea primului si ultimului cuv6nt dintr-o propozitie Completarea cuvintelor cu prima silbad
prcnuntaE de logoped lndicaea primului sunet dintr-un cuv6nt sau a unui sunet omis de logoped Ex. de pronuntare ritmicd

Ex. pt. intelegerea si diferentierea

sunetelor

Formarea

de

cuvinte

noi

prin

omisiune, adiugare, inlocurre a unui sunet Ex. pt. corectarea pronuntiei sunetelor (unde este cazul) Dezvoltarea fortei musculare,

misrilor

de finete a

Prin imitatie si apoi la cerere, copilul va efectua o serie de exercitii vizand

bratelor si a m6inii dominante

coordonarea motorie generali, de independenti a m6inilor, degetelor, ex. de gimnastic5 pt. o m6ni, pt.
ambele m6ini

Formarea si dezvoltarea lor si structurilor perceptiv-motrice vizuale si auditive: a) Cunoasterea schemei corPorale proprii

Ex. pt. identificarea, recunoagterea 9i denumirea schemei corpomle proprii si a partenerului Ex. de situare corecE a obiectelor in spatiu in raport cu propriul corp sau cu alte obiecte
Ex. de denumire a culorilor obiectelor Ex. pt. stabilirea asociatiilor

b) Formarea structurii

perceptivnumirea

motri de culoare: recunoasterea

corecta a culorilor clasare

si

Ex. de folosire a culorii drept criteriu

de clasare, de diferen{iere

- folosirea culorii drept criteriu de

Ex. de asociere corecti a cuvdntului care denumeste culoarea cu percep{ia

colorat6

operarea

cu

concePtul de Ex. pt. formarea dePrinderii

de a

culoare

opera cu concePtul de culoare: - si identifice obiectele dupi culoare - sd denumeas culorile; si coloreze

c) Fixarea lateralit6tii

sd discrimineze diferite proprieti[i

cromatice

Ex. pt. agilitatea digitald, precizia mo-

Alegerea mai n i iulorEEiiEil exersarea acesteia, accelerarea procesului de lateralizare

i

a)Executarea@
dominanti: sd batE toba, sd arunce

bile cu respectarea directiei, decuparea literelor, imaginilor de dimensiuni tot mai mici

d) Formarea structurii perceptiv motri de formi

Ex. pt. intuirea si formarea

de formd

notiunii

Ex. pt. identificarea formeior oiecteior

anumitd formd - sE le identifice

se denumeasca obiectele de
ptp6il

Ex. pt.

identificarea actionaE

formelon - incastre cu forme geometrice, srluete umane sau animale Ex. pt. formarea comportamentului de discriminare: - discrimnarea formelor dupd apartenenta la o anumiE grupare - discriminarea unei forme pe un fond complex de alte forme geometrice - discriminarea unor forme geometrice dintr-un complex de alte forme diferenliate prin mdrime, culoare, pozitie
structurilor perceptiv-motrice de: - Orientare, organizare si structurare spatiald

e) Formarea

Ex. pt. cunoagterea, recunoasjerea si denumirea notiunilor spatiale: - noliuni de situatii: stinga-dreapta, sus-jos; ?nainte-inapoi, induntru-inafar5, pe-sub, intre - notiuni de mdrime: mic-mare, mijlociu, lung-scurt, gros-subtire - notiuni de pozitie: in picioare-culcat, curbat. dedesubt. fatE

- no{iuni de migcare: a urca, a cobori, a se ridica, a se aseza, a trage, a

impinge

noliuni de cantitate: mult-putin, plin-

gol, jumdtate-intreg

raport cu propria peaoani - stabilirea poziliei obiectelor intre ele - stabilirea direc{iei in raport cu propria

- stabilirea pozitiei obiectelor in

Referinle corporale:

persoani Activititi de manipulare a obiectelor cu verbalizarea adiunii Ex. senzoro-motorii - incastre Stabilirea de corespondente intre obiecte cu verbalizare Compararea obiectelor si stabilirea rela!iilor Ordonarea obiectelor de aceeagi naturi Ex. absurde Ex. pt. orientarea spaliali: - localizarea obiectelor in spatiu si in
migcare

- aprecierea directiilor,

- organizarea

Ex. pt. organizarea spatiala:

spaliului in raport cu propria persoani - numirea obiectelor agezate in diferite diredii - plasarea obiectelor in diverse pozi{ii spatiale cu verbalizare Formarea noliunii de: inainte-dupa' prima datE, a doua oar6, ieri, acum,
m6ine

Orientare si structurd temPorali

Sa

preczeze ordinea

in

care

urmeazA adiunile

Si stabileasci
c6nd a avut loc

precedenta 9i succetimPul

sorarea uneiadiuni

SE asocieze o adiune cu
perioadi a zilei, lunii, anului

Si asocieze o imagine cu o anumiti

Si
imite ritmuri

uezvotrarea acuitEtii vizuale: - discriminarea formd_fond - coordonarea mini_chi - dezvoltarea memoriei vizuale

Ex. pt.
ale

percepereaEEllT-E

::rvarga diferitelor pdrti componente

deosebirilor, lipsurilor
e

._^ seszarea aseminirilor pt. si

imaginilor prezentate,

Ex. de anahdfoneticd Ex. de analizA fonetici si semanti - dezvoltarea atentiei vizuo- a cuvintelor paronime Ex.. de diferentiere a unetelor ?n auditivi cuvrnte cunoscute si nqcunoscute

Ex. pt.

fonem-grafem

constient2area

tegdturii

aie mdinii

imaginitor optice ale trterelor si a deprinoeritor motore

Formarea

tinuu a semnelor grafice date

pe caietut copituluisi apoi de cite copii (la nevoie i se va purtia mina, verbali_ ietului si executarea cu fir con_ zdnd)
Orientarea in spatiul garfic al ca-

le si oculo-manuale

Srncronzaret mEAriror manua-

Compararea noii litere si pronunlia ei cu altele aserninitoa fuziilor in reproducerea grafe_ Diferenlierea grafemelor datorate difi cul_ melor asemdnitoare tEtilor de naturi: - gptica (u-n, m-n, f-b, b-d, a-o) - fonetic5 gi auditivd (s-2, s-j, t_t, c-g, ce_ ge, cegi) consoanei cu o vocalE (silabe monosilabice, bi, tri ii directe-indirecte) polisilabice, diftongi, triftongi, Ex. pt. distingerea ordinei gi succesiunii -"it"O" grup

Discriminarea simbolurilor in scopul evitirii sau corectErii con_

Discriminarea

?n

combinatii

Asocierea

de consoane, repeE, grup de litere

""

J" sunetelor-literelor in silabe

Scrierea cwintelor bisilabice cu foneticd prealabilS, apoi trisilabice Pt- sesizarea ordinii sunetelor, respectiv a literelor 9i silabelor: - formgrea ynor silabe, cuvinte, pornind de la un element comun: a- ac, ai, au,

af
- formarea de noi cuvinte prin adilia unui

element ara - card, scat6 - folosirea paronimelor, insist6nd pe aspectul semantic: par6:bari, varsil-varzi - compuneri de cuvinte din silabe date - completarea cuvintelor cu silabe care
lipsesc

- ordonarea silabelor pt. a forma un cuv6nt cu sens etc. Scrierea gi citirea unor cuvinte ce contin diftongi, triftongi, grup de consoane Distingerea gi reprezentarea grafic6 a unor sunete cornpuse (x-cs) cu analizA
l

prealabi16 Scrierea $i citirea unor cuvinte ce contin doi de "i" la sf6rsit

si Sie-rea citirea unor cuvinte ce

confin doide "n" 9i doi de "e"

S"tiLr", 9i citirea cuvintelor cu "ffi'

inaintea lui "P" 9i "b" Scrierea 9i citirea cuvintelor ce contin grup Oe iitere 1ce+i, ge4i, che-chi' ghe-ghi) Scrie-rei dup6 dictare a unor giruri de cuvinte structurate duP6: - confuzia grafemelor stmilare (m-n' tt, c'e) - omiterea unei consoane dintro combinalie de doui consoane - eliziunea unei vocale dintr-un cuvdnt - cuvinte articulate 9i nearticulate Denumirea in scns a unor imagini ce reprezinti obiecte, persoane, adiuni si apoi citirea lor

Discriminare groPozitiilor in texte

Scnerea 9i citirea unor propozilii,

texte, cresnde urmirind:

in

dificultate'

Scrierea si citirea unor propozttii cu stabilirea num6rului de cuvinte intro

propozilie 9i locul lor

- acordul corect subiect-predicat - concordanla timpurilor - expnmarea corectE a genitiv_ dativului - formarea si dezvoltarea notiunii de gen

citirea acestora

Copierea de texte cu-Snaiizanraro-motrici a propozitiilor, condund la

pe

formarea deprinderii

deosebi categoriile gramaticale

de

- scnerea corecE a ortogramelor folosirea corects a semnelor de punctuatie

succesiunii logice Descrierea in scris a unor imagini sau tablouri complexe, ale unor intimpliri si apoi citirea acestora

ba-i de cuvinte date sau imagini, cu respectarea

ortogEfice Compuneri scurte pe

respectarea semnelor de punctuatie si a elementelor prozodice Scrierea dupi dictare unor texte scurte la inceput, condundu-i spre sesizarea Si respectarea regulilor

sintagme

cu

vinte date sau imagini, folosind

Rispunsuri scrise la intrebiri FormulSri de propozitii pe bazA de cula

inceput forma singular si apoi plural Formularea unor propozitii folosind cele trei

Formularea propozi{iilor folosind forma genitiv-dativ Descoperirea semnelor de punctualie ?nsotiti de explicarea acestora Formularea propoziliilor afirmative, exclamative, interogative (de citre copil) Transcrierea corecti unui text, punctualie folosind semnele

a de

adewate Dictiri de texte bogate in semne de

punctualie
Perfec.tiona-

rea citirii. Relizarea unei citiri

corecte, congtiente,

expresive

impri(irea textelor in sintiagme, citirea Formarea deprinderii de sintezi model, apoi aosciat gi in final prin formarea unitilii de sintiag- independent mi gi scoaterea ideilor principale Redarea intr-o succesiune logi a conlinutului textului citit cu ajutorul intrebdrilor puse de logoped gi apoi prin cuvinte proprii, respectend succesiunea ideilor Citirea in ritm propriu a textelor, cu respectarea intonafiei cerute de semnele de ounctuatie

GHID PRACITC

117

ruleunAnt

DE LTMBAJ sEvERE
LTMBAJULUT

ila f;$Hts:
fisfia saE s
$BgF g;E:EH
:
E

AlALtE - DrsFAztE - lHrAnzene sevena

lru NR. oRE

oezvolrAREA

pe sAprAuANA = 5 h.
Ei scris.

OBIECTIV GENERNL Elaborarea, organizarea gi dezvoltarea limbajului oral

;;ggg9figtgesgE
c'F o e iTr c I !rl.E E
L.J

*EE
oi

: gSEE

i r s BE
u

EgFEg
H.e

fig

t'8fr9f, .: o- o. (o lf
o
_l

c'o

E. Ege

oBrECTtvE oe RereruNTA 1. Motricitatea generald si a aparatului fono-articulalor, auzul fonematic gi memoria auditivd pentru: . A crea posibiliatea articuldrii corecte. . O bund sesizare gi diferenliere a sunetelor, locului gi rolului sunetelor in cuv6nt. . Ca s6J ugureze realizarea vorbiriiarticulate gi imitarea vorbiriiorale. 2. Pronun[area corectl. . 56 identiflce sunetele. . Si reproduci corect sunetele izolaie giin cuvinte, propozilii, context. . Sd reproducd corect segmente intonationale specifice. 3. intelegerea cuvintelor gi mesajelor verbale. . Sd perceapi corect sunelele, sintagme, diferite enunturi intonalive si principalele acte de vorbire. . S5 infeleagd cuvinte, sintagme, diferite enun[uri intonative si principalele acte de vorblre. . Sa-qi insugeascd pronun[ia corecE a sunetelor, cuvintelor, sintagmelor, diferite enun[uri intonative gi si recfioneze adecvat la comenzi, enun[uri scurte, intreMri. . Sa deprindd sensul globalal unui text. . Sd sesizeze organizarea acusticd a mesajului (ritm, intonatie). . Sd reaclioneze motric la ordine, comeziverbale. . Sd-$i obiectivizeze prin mlmicd gi gesturi in[elegerea unor enunluri. 4. Comunicarea verbali. . Sd reproducd enunluri simple. . Sd produci enunturi adecvate situatiilor. . Si producd enufuri simple in situatii de comunicare uzualS utilizdnd elementele lexico-gramaticale insusite penhu realizarea unor acte de v.orbire in diverse contexte de emitere (scriere, relatare, conversafie).

11E

IOIANDA MIITIUC

GHID PRACT]C

fi9

gi

de comunicare. . Si realizeze descrieri pe bazi de suport vizual.

. Si reutilizeze informa[ii desprinse din mesaje orale in situa[ii de comunicare diferite. . Sd participe la activitili ludice care solicilS vorbirea. . Sd sus[ini un dialog. 5. Comunicarea scrisS. . Si perceapa gi sir recunoasci literele, grupurile de litere, sintagmele.

Obs. Formarea competenlei de comunicare se va sprijini pe formarea dezvoltarea celor patru deprinderi integratoare: 1. lnfelegerea mesajului. 2. Exprimarea orali. 3. in[elegerea mesajului scris. 4. Exprimarea scrisi. Pentru realizarea acestui obiectiv, copiii vor fi capabili: - Sa-gi formeze deprinderea de a pronunla corect, de a inlelege dupd auz sau labiolectur5, mesaje orale gi de a decodifica prin lecturi
mesaje scrise.

. Si

reproduci corect litere, silabe, grupuri de litere, cuvinte,

sintagme, texte.

- Sd observe gi sd infeleagd structura 9i funcfionarea diverselor tipuri

de mesaje. - Sd congtientizeze, in[eleagi gi

. Sd faci in mod congtient legdtura dintre scriere gi pronunlie la nivelul literelor, silabelor, grupurilor de litere, cuvintelor. . 56 identifice cuvintele in spaliu grafic.

si

interiorizeze reguli de construc[ie a

gi

. Si citeasca gi sa inleleagd sensul global al unui text in limita cunogtin[elor lexico-gramaticale. . Si dovedeasci inlelegerea corectA a unui mesaj scris prin
rispunsuri corecte la intrebdri gi prin rezolvarea corecti a cerintelor
diverselor exercilii. . Sd desprindi informaliile dintr-un text citit.

- Sd aplice corect, motivat, cele asimilate, in comunicarea orali

scrisS.

mesajelor, realizAnd corect enunturi orale $i scrise.

Prin insufirea tehnicilor de muncd intelectuali copilul se va

familiariza cu tehnicile de inv6fare a vorbirii, va deprinde tehnici de audifie, lectur6, conversalie gi redactare, care s6-i permiti participarea la comunicarea orald gi scrisd gi se va familiariza cu instrumente specifice activitifii de invi[are a vorbirii.
OBIECTIVE ATITUDINALE 1. Formarea unei atitudini favorabile invd[irii vorbirii.

Sd recunoascd tipurile de enunfuri, in func[ie cle semnele de

punctua{ie.

recunoascd mdrcile scrise ale diverselor categorii furrdanrentale (gen, numdr, persoarE, timp). . Sd formuleze in scris intrebirigi rdspunsuri. . Si realizeze descrieri cu suport vizual sau cu cuvinte de sprijin gi compuneri libere, du@ un plan dat etc. OBIECTIVE COGNITIVE 1. Fornrarea competenlei de comunioare prin: . Fortnarea comportamentului de receptor. . Formarea capacitifii de exprimare orali scrisd corecta sub aspect 9i fonetic, vocabular gi structuri gramaticali. '. Crearea necesitAfii de a comunica (oral gi scris). . Crearea unui suport emolionalfavorabi comunicdrii. 2. lni(ierea giantrenarea in tehnicide munc6 intelectuald.

'sd

2. Realizarea transferului celor insufite la activitd[ile logopedice in

exprimarea personald, in diferite situatii.

AIALI E, irurAaz ene sanenA in. oeano lreREA

LTMBAJ u LUt, DtsFAztE

conllnuturl Epmina
te 9i evaluarc

Oblectlve
Evaluarea deanoltirii somatice Evaluarea deanoltdrii

Tema

Sugestll de reallzare a oblectlvelor

Examinarea musculaturii Examen postural

Ertlnderl
Medic pediatru, neuloortoped, sportiv

oroousi
Examen sumar somatoscopic Examen

log,

pteErapeutice

sumar
generalS

Se vor
neuro-

examina

fo(a

flexorilor

si

neuro-moorie

motor: 1. motricitatea

orientarea spafio-temporali urmirind : - abilitatea de deplasare - nivelul deprinderilor elementare privind mersul, alergatul, sdritul - calititile motrice - modul de participare la activititi - capacitatea de mobilitate si orientare spa{io-tempora16 la comanda verbald Se va cere executarea unor acliuni care

2.
fini

Motricitatea

necesiti indemdnare,
coordonare a migcirilor: - Se taie cu foarfeca

precizie,

- Sd insire miroele

- Sd faci un nod - Si incheie nasturl Verificarea respiratiei

CunoasJe-

Examenul funclional al resPirafiei

Se va verifica profunzimea inspirului, echilibrul dintre inspir/expir, capacitiatea pulmonar6

Verificarea

Logopedul

rea stirii fi- teligibiliblii ziologice a ditive, gradului analizaintelegere torilor dupd auz

uriati

gardul

va rosti cuvinte, propozitii .si

va
a

de

inteligibilitate auditiv6

copilului:

- dacl *sizeazA sunetele medicul - dacA identificd sunetele in cuvinte la comenzi' o.R.L. - dacA reactioneazi adecvat simple prin anunturi scurte sau intrebdri
indeplinirea unei sarcini simPle
Examen oftalmologic

nese va consulta

voie

La

Verificarea acuiti[ii vizuale Evaluarea Verificarea atentiei memoriei,

deanoltirii

Logopedul il va antrena in diverse activiElti caie' sa-i solicite atentia (desen. modelaj'

rSriasociate

s' dacE prezintl tulbu_ Prin intermediul comerzilor verbale, comen_

I

zitor verbate insotite,de gesr gest, ii va verifica intetege;a-

i"u ,iun'Ji'pri" --- rerrrs'

1

imagini, observ6nd

Logopedul va rosti Looooerill \n raoli

:l

Evaluarea aoaratuiui
fono-articula;.

I LogopeOutva r - inregritatea, simetria, forta sistemului labio_ I comrsurai

examina:

- integritiatea, mirimea, agezarea omusorului Pt. aceasti examinare copilul va fi solicitat sd execute prin imita{ie in fata ogtinzitoi"J'serie de migcari realizate o. org"-neE'10#,r,r, fono-articulator, sd rosteas& sunedlitaoe, cuvinte, cuvinte cu sunete ,n dif;telJitii ,i sd denumeascd imagrnr.
Evaluarea

integritats dentar - forma maxilarelor - mobilitatea, mErimea, fixarea frenului limbii - mobilitatea palatului

dividual
limbajutui,

nivelului inal

dezvoltdrii

Exercifii pt. cunoagterea posibilit{itor de re_ trii ceror ;;; I reste

il gesturi

al capacitdtii comunicare verbali Si nonver- gesturilor naturale, balS a copi- elementelor verbale

itiEfitor oe co- pronunfarea sunetelor - pronunfarea cuvinielor - inventarierea vocabularului - exprimarea in propozitii - structura gramatica16

I |

de

lului

Formarea comportamentului de vorbitor

nliturarea negativismului, createa dorintei de a comunica pe cale

verbalS

alese simptomatologie,

vdrsti,

de etiologie, particularititile

personalititii

de discu{ii, inregistrare pe bandd in diferite etape, cu sublinierea progresului, sub formi

de jocuri, sugestii

Se va face individual sau ?n grup, sub formd

La vdrsti miqr se vor folosi procedee extralingvistice conrbinate cu procedee rationale: indrumarea simpEl, impresionarea sugestivd. atitudinea afirmatild. tonul hotirat, himica expresivd sr in special constientizarea progresului. Se vor evita: reprosul, explicatia teoreticd. demonstratiile verbale.
Formare;,
deprrnder
ri

de a
de

as-

culta, de a intelege gi

pedi

Se va incepe cu procedee neverbale: sortdri de obiecte colorate, cu diferite forme, dominoul de figuri, desene de colorat. desene pe cu activitatea togo- pitE{ele, reproducerea gesturilor, exercitii de

si memorier auditive, acomodarea

Educarea

atentiei

atentie

diferite activit6ti. Trezirea interesului

la

si

Pe
?ntelege

cresteni posibilitdtilor oe a

vorbirea, activitEtile rror

- formarea deprinderri de a ascuita povesti

dipa ilustratii, discuri - partcioarea la jocuri cu reguli, inscendri - 'aportarea atentiei si a auzului diferentiat la obiectele respective (cine?. ce?. cum face?) arStdnd si denuminC in acelasi timo. Pt. trezirea interesuiui sr dezrnhibarea vorbirii se 'lcr 'crosi imagrni viu colorate. jocuri,

complexe: - exercitii de diferentiere a suneretor dup6 articularea afona

ii

nnat

'nscenari. Vorbirea va fi legati de viata de acasa, se vor face aprecieri pozitive, trra comentarea esescurilor. se va insrsta pe
constiinta succesului

Formarea educarea mobilitetii gene-

si

'1 . Educarea .notricrtitii generale

rale

i coordonarea

r imitarea ntatului la pian. fugd, sdrituri. rrnnannd

functrei diferrtelor partr ale corpulur

nastica membrelor. trunchiulur. imttarea spalatului, aplaudatului. rotirea oumnului.

Exercitii de gimnastica generald cu antrenarea tuturor ptsrtilor corpulur: exercrtii de mers, gim-

I i

_-__.i

I I
i

3. Coordonarea bimanuali titii si volumului

4. Aprecierea canti_
jucariilor: usoa relgrete f 111-ea uomparure de mirimi uompat:trea paharelor Clasificarea obie;tet;r dupd volum vvruln

decu-

ldentificarea I temperaturii

5.

st grgutate si greutate
i

i"::::::"^ ^te formarea notiunilor iespective

i

m F-e ra tu ri

: re ce/ca

d/fi e rb

te

si

ucarea

motri-

r.

pr.

tiber maxi
Si

globilor oculari - Pt'

- pt. mobititatea fetei: ctipirea oEnirorl'iiurrr, umftarea obrajitor, suptul oOr4ifoi'mjiLrife

ci deschiderea gi r{ac^l:r^-^- gurii, lgerea 9i retragerea

m o b itir,a

reaj[coGEEraE'la

ri.or de ra dreapra ra

- pt. buze: sugere cu guierea buzelor. r6ni de jos cr.t buza Oe sui

cobor8rea maxilarutui,

sEngle;i

husgt,rra

,Ttrl!:THH:";

rictusulbtzelor gi retnagerea limbii. ca-

r$i
de

Yr YsJtl-

timbiigi
tusei,

mestecatul, hopditul

- pt. dezvoltarea motricititii laringiene: ciscarea gurii, strdnutul, miscari de lateralitate Exercifii pt. educarea gesturilor. Educarea respiraliei

Exerci[ii pt- educarea gi dozarea lui inspir/expir: onomatopee, gimnastica respiratorie, exerci(ii de suflat, mirositulflorii

ra

Emiterea

insugirea pronuntiei
a

corecte a sunetelor prin imbunStrtirea sunetelor, cuvintelor continud a mobilitigiintelege- fii organelor articurea sensu- latorii, a dirijirii lui cuvin- con$tiente a aparatelor tului fono-articular in articularea sunetelor si automatizarea misrilor necesare articuldrii sunetelor si cuvintelor

corecE

in fata oglinzii se vor relua exercitiite de gimnastici generald a aparatului fonoarticular (care sunt necesare) si se vor efectua exercilii de gimnastici specificd sunetelor de
corectat

Se va incerca articularea sunetului folosind jocuri care provoa imitarea sunetelor

Se va articula sunetul model de tre logoped gi se va cere copilului ca prin imitatie, sd articuleze si el: la nevoie va fi ajutat mecanic

Suntele articulate corecl se vor introduce in

silabe: - silabe deschise - asocieri de silabe - silabe deschise omorganice

- silabe cu consoane cu locuri de articulare diferite - silabe inverse - silabe inchise - silabe formate din diftongi - silabe formate din grupuri consonantice
indusirea
pronuncorecte a cuvinfiei Exercifii de pronunfare a cuvintelor bisilabice formate din: - silabe duble - silabe diferite - cuvinte trisilabice - cuvinte cu grup consonantic Exercifii de pronunlare a cuvintelor cu confinut concret care se referd la obiecte din mediul inconjurator pt. deanoltarea intelegerea vorbirii si preciza rea contin utului vorbirii :

telor gi inlelegerea
sensului acestora

Strcturare Formularea propovorbirii ziliilor propo- Asezarea cuvinzifii telor in propozitii si Activizaa propozitiilor in rea voca- fra,ze bularului gi eliminarea

a in

5[ilrJl_ri_

teleorafic

apllcarea cunostintalor gramaticale

gi

a structurilor fonematice a substantivelor ce contin grupuri de sunete, de discrimnare a

formelor lexicale corecte de cele incorecte

E<ercifii de receplionare si pronuntare corecE

Exercifii de identificare a schimbdrii formei substantivului prin schimbarea numdrului, de identificare a consecinlelor acestei schimbdri ?n structura cwdntului

Ererci.tii
propozilii

de

identificare

adjectivelor in

Exercilii de grupare a adjectivetor dupd felul insugirilor pe c:rre le arati Exerci_tii de atribuire a mai multor insusiri unui substantiv Tn scopul imbogd{irii comunicdrii
Exercitii de realizare a acordului acJjectivului cu substantivul pe a cdrui Tnsugire o araE Exersarea in{elegerea si folosirea notiunilor de bdiaUfati,

f9rmtltari de propozilii pe Oaza Oe imEg-iii lntrebiri si rispunsuri (cum este floaia?. at cuieste caietul?, pe ce am desenat?)

I I

Exersarea timpurilor principale ale verbului la persoane diferite

ii tip intrebdrilrispunsuri faci astizi?, ce vei face ce a{i lbcut voi?, unde

e: a

Exercitii aplicativ
cui

este ExersanEa pronumama?, melui Exercifii pt. insugirea diferitelor forme ale pro_ ce facitu numelui creionul Exersarea acorducine substiantiv/ad- Exercilii tip ?ntrebdri/rispunsuri: cum este este jectiv mama?, cum sunt mamele? obraznic verb ?, etc. Obs. insusinea unor cuvinte care desem neeTa proprieEtti ale obiectelor, fiinfelor, va fi

lur

?,

prin pipiit. miros, gust, auz

I corecte

ciati (in caz de nevoie) cu explorare vizualA

aso_

Alcdtuirea uno propozitii simple si dezvoltate, pt. exprimarea unei cerinte, dorinte, I rugiminti, intrebari, miriri, negatii, etc.

exprimare ducerea de noi libeli, de cuvinte, explicarea intrefinere caracterului a dialogu- polisemantic lui, de res-

cita{ii

rea

Dezvoltia-

capade

imbogilirea

Exercitii de grupare a unor cuvinte in functie

de ce exprimi: - cuvinte care denumesc - cuvinte care exprinr6 insusiri - cuvinte care exprimd numere

vocabularului prin intro-

Exercifii de ordonare logici

propozitii

cuvintelor in

pectare

normelor gramaticale, de fole sire a expresiilor literare

Exerci[ii de alcituire a propozifiilor prin ordonanea logici a unor cwinte date

municirii

Flergtll pt. respectarea inTon4pilEi@ ritmului, pauzelor in vorbire

lntroducerea dialogului in comunicare

roluri lmaginarea a di-

verse ti-

puri

de

dialog intre ani-

male, pe
Reutilizarea informafiilor in situatii diverse de comunicare

Construirea diverselor texte orale Ejaborarea r11ui Rlan de idei al compunerii, structur6nd ideile dup6 cele trei parii componente: introducere, cuprins, incneieri Exercifii de construire a diverselor texte orate: - intrebiri gi rispunsuri - inform4ii - expllcafll - solictEri slmple - rclatarc - pove$rea unortntampEri reale sau fictfue

imagini, povestiri, folosind

dhlogul

q6ntece, participare la activitEti ludice

- povestiri Exerci{ii de recitare de poezii, interpreEri de

- exprimarea acordului sau dezacordului

Ar-ALtE ir.rsoprA DE DEFtctr

I ConfiI nuturl

Obiectlve
Cunoagterea potentialului auditiv

i
-Tema
ditive

euofirv

propusi
acuitAtii au-

are 9i
evaluare

Examin

examina auzul au ajutorul vocii, utiliz6nd vocea $optita, vooea de comuni_

aude sau nu intelege. Daci se trinuiegte o pierdere de atz., se va

inplegrere. Daci nu nacfloneazt la ce i se spune, se rra obsenra dacd nu

Sugestttoereffi Se totosesc@

Examen

ORL

dere severd de auz.

1 m sdere mijlocie; sub 1 m pieri

rea pacititilo:

Cunoaste-

I rind indemanarea.

Vefficarea: a. motricitetii generale b. motricitetii fine (urm6-

serie de miscdri: si meargd, sd sard coarda, sd alerge sA sard intr-un ' otctor. si sari in doua etc.

Se va cere copilului si er".rt" o

prcctzta, coordonarea mis- Se cere copilului sa tare cu foarfeca, sa insire margele, sa inchere nasturi, sa I
tt

carilor)

faci nod, etc.

i Cunoastere Verificarea integrititii orga- Se cere copilului sa execute, prin imitaa sbrii apa- nice gi functionale a apan- tie, in fata oglinzii, o serie de misri ratului fono- tului fonoarticulator realizale de organele aparatului fonoarticulator articulator, logopedul observind integritatea, mobilitatea, forma, mirimea, agezarea, forta, simetria acestora Cunoaste-

rea nivelului
limbajului

Verificarea posibilitEtilor de
receptare (dupl6 auz, citire pe buze, gest)side in{elegere a vorbirii celor din jur, intelegerea mimiciisigestului

impresiv
expresiv

si

absenF)

I se cere denumirea sau indicarea unor imagini, obiecte sau executarea unor comenzi transmise pe cale verbald, sau prin mimici si gest, urm6rind gradul de intelegere (in totalitate, in ansamblu sau

I se va cere, ca prin imitatie sau indediferite combi- pendent, si pronute sunete, sd denunatii, pozitii, a vocabularului meas imagini, obiecte, si formuleze propozi(ii (da e posibil), logopedut obsi a structurii gramaticale netelor

Verificarea posibilititilor de articulare si a pronuntiei su-

in

serv6nd sunetele omise, alterate, substituite, structuri si bogitia vocabularului, structurd

concentra-

fi antrcnat ?n diverse activititi rea posibi- a. posibiliEttilor de concen_ care -i solicite atenfia, memoria, g6nlitifilor de hare a atentiei, stabilitatea direa, voinp
gi volumul atengei

Cunoagte-

Verificarea:

Copilul va

plicare
voinfei

de memoEtrc, de ima

fiei,

re a aten-

motrice, afective gi durrata memoriei c. voin{a d. gSndirea

b. memoriei

Logopedul va nota:

Pregdtirea copilului

inldturarea negativismului

Stabilirea unui raport afectiv cu copilul, formarea

Cu tact, cu cdldurd, cu o analizi perma_ nentii a posibilitEfilor reale, copilui

crearea dorintei de a comunica

9r

motivadei, cointeresarea
activitate

participe gi la cele verbale. Logopedul ?i va explica, il va ajuta, ]1curaja, antrena in activitAti, ueiba_ lizAnd permanent.

activititi, la inceput nonverbale, apoi, treptat va fi solicitat se

va fi introdus in grupaJfantrenEtli'

Dearoltarea acuitilii audi- Emiterea de sunete trri sd i se dearol- tive si a auzuluifonematic: atragE atenfia. tarea acuiEmiterea de sunete cu atragerea tr,tii auditiatenliei asupta sunetelor. vg, a au- a. localizarea sunetului lndicarea sursei sonore pt. ca zului fonesunetele sd-i devind semnificative. matic Cu .ajutorul jocdriilor sonore se identificd sursa.

gi

Exersarea

b. diferenlierea sunetelor . diferentierea sunetelor verbale . diferenfierea sunetelor

verbale

Se emit sunete vocale si cu ajutorul instrumentelor muicale, diferentiindu-le

emise de instrumente si de vqqea umand

a. diferentierea vocilor umane

diferentrerea propriilor Se va folosi casetofonul. voct. a unur grup de voci, a

c6ntecului Formarea pnceperil or si deprinderilor de labiolecturd si de pronuntre

b.

Sd indrce persoana care a vorbii.

de

a ge bazE
lecturd
labioa

Descifrare

emisiilor verbale

Exersarea vdzului, pe baza Copii vor fi invibti sd intuiasca expresia unui antienament progresiv, fe{ei si structum anatomo.fiziologi a in vederea insusirii labiolec- aparatului fonoarticulator. turii Se vor face: - exercitii pt. dezvoltarea capacititii de

corecE

Pronunta-

concentrare a atentiei prin urmdrirea atent6 si concentrarea atentiei asupra sunetelor. Asezati in fata oglinzii li se va arita cum trebuie s6 se foloseasc5 de limbd, val palatin, buze - exercitii pt. educarea sensibilititii vibrotactile. Copilul va fi dirijat spre perceperea senzatiilor vibrotactile si verbomotorii, folosind mdinile tui.

rea

corecta
si

a sunetelor,

silabelor
cuvintelor

1. lnsusirea pronutiei corec- Prin diferite exercitii in fata oglinzii, li te e sunetelo:, recunoaste- se va dirija atentia vizuald, vibrotactild
rea si diferentierea lor, izolat si in cuvinte si kinestezi spre realizarea articulirii sunetelor

Asocierea citirii labiale cu

Se vor articula sunetele demonstrativ sr se va cere reproducerea lor prin imitatie. La nevoie vor fi ajutati
mecanic.

Descifrarea prin labiolecturd Se vor articula clar, precis, demonsa celor mai frecvente com- trativ, cu misri bine conturatc diferite binatii de sunete. combinatii de sunete, conducdnd spre sesizarea diferentelor. inlSturarea sau evitarea:

Diferentierea sunetelor slab

expresie labiali asemin5toare.

vizile labial si a sunetelor cu

Prin diferite exercitii se va urmiri

1. confuziilot ere pot si apari intre consoanele omorganice (p-b-m, f-v, sz, t-d-d, l-r, c-cege-gi, c-g-h). 2. eonftziilor intre anumite consoane situate intro ambianti foneti defavora-

bili

(insotite de

o vocali inchisi, cu

aceeagi expresie labiald): su-zu, ruJu.

3. omiterii consoanelor velare si laringeale (cg-h) in diferite combinatii 4. omiterii consoanelor dentale, prepalatale, palatale (t-d, t+, c-) incadrate

5. omiterii consoanetor bilaU--te

m) situate
?n

6. addugirilor finale de sunete (a,i,e)

insit6nd pe aspectul semantic

urma vocalelor

1p-U-

2.

Pronunlia corecE

silabelor

Se vor pronunB silabe, se vor face asocierigi se va cere unndrirea atentE gireproducerea lon - silabe diinple, duble - asocieride doud silabe

3. Pronunfarea corecE a cuvintelor insistnd pe aspecful semantic, pe reproducerea corecti 9i memorarca lor

- cuvinte bisilabice cu consoane omorganice

consoane
diferite

cuvinte bisilabice formate oin cu locuri de articulare

- cuvinte formate din silabe indirecte - cuvinte formate din silabe inchise - cuvinte formate din silabe inchise
deschise - cuvinte bisilabice

gi

Obs Cuvintele vor fi pronqtiate cu migciri bine conturate gi se va cerc reproducerea lor, avdnd permanent griji sd fie corcct articulate gi sonorizate, unr6rind in acelagi timp inlelegerea gi memorarca lor. in acest scop vor fi legate de imagini, obiecte, adiuni, urmdrindu-se
evitarea sau inlifu narea confuziilor.
si

Fomanga
limbajului

intensi
lui,

Deanoltarea
a

lnsugirea cuvintelor cu strucfura complexd

expresiv Erqit

vocabularu-

Prin diferite exercifii, folosind un bogat material intuitiv, se va unndri: imbog6lirea vocabularului, introducdnd noi cabsorii sramatlcale (orcnume

rnsustrea
aolicarea I cunostrnteior gramaticale

si

igiend perso . cuvinte familiei, spatiului familie, a

sex, pirtile corp

pronuntarea, memorarea, evocarea cu_ vintelor - sesizarea intelesului cuvintelor care de_ numesc diferite categorii de obiecte, insu_ siri, actiuni - cuvinte de relatie: . cuvinte (nume,

velor, trecutul verbelor)

personale, prepozitii, pturatut suOsianti:

tfir"ff?i.T
imbriminte,

cuvirrte tegate mediul natural (animale, pisdri, flori, anotimpuri) |. cuvtnte legate de mediul scolar lscoala, elevi, serbiri)
I

de

mentele zilei, organtzaree programului zilnic, jocuri specifice virsteii

- activititi cotidiene (zitete s6ptim6nii,

mo_

- jocuri de ascultare si activizare a

vocabularului, vercuri, ghicitori

social face cumpirituri, convorbiri telefonice, vizite, serb6ri, salutul)

(mijloace

cuvinte legate

de

de mediul transport, a

formula enunfuri

Formarea de- A$ezarea cuvintelor in ps lazA de imagini, ajutali de intrebiri, prinderii de a propoz(ii gi a propozi- vor fi antrenati de la primele cuvinte si
(iilor in fraze

in

corecte, logice, de a se exprima

propozilii cointreb6r6spunsurilor uzuale simple rect formulate

formuleze propozifii, la inceput formate din doud cuvinte, apoi trei, patru cuvinte, cu structura simpli care treptat vor cre_ste in complexitate
Exerci,tii de compurere de propozigi prin utilizarea intsreErilor corespunZtoae.

rilor 9i

Perceperea

si rSspund6 la intrebiri apoi sd formuleze ei insigi intrebdri

Vor fi solicitati

Exercifii de compunere de propozifii pomind de la cuvinte: - ce denumesc o fiinp sau lucrul avut in vedere - care exprin o actiune

Descoperirea legdturilor logice dintre cuvinte

de

Exercilii de precizarc gi de nuanlare a unor propozi{ii prin introducerea in grupuri

cuvinte

a unor imagini artistice

int6lnite. Exercilii de descompunere a propozifiilor in grupuride cuvinte. Exercilii de organizare logici a unor texte
?ncurcate.

Exercifii de schimbare a locului cuvinblor 'Tn propozilii gi de observare a legdturii cuvintelor cu care se leagd prin infeles.

gdndirii

Deanoltarca
9i

Perceperea expresiilor curente simple

inlelegerea mesajelor verbale

Prin diferite exercgii copii vor fi condugi sd: - recunoascd, infeleag6 9i si-giinsuseas

cuvinte, sintagme, diferite

enunturi

- asocieze reprezenErile gestuale cu structurile verbale - sesizeze organizarea acustic6 a

mesajului (ritm, intona{ie) inteleagi si si desprindd informafia dintrun mesaj
-

intonative si principalele acte de vorbire

- inteleagi s6 se reactioneze la
verbale

comenzi

- distingd diferite tipuri de enunluri (declarative, interogative, exclamtive) de dificultate si

Perceperea dialogului (unde, ce face, cu ce,

al cui, de ce, cum cine)

lungime progresivi

reproducd unitili gi structun sonore respectdnd ritmul gi intonatia

FormulSi'i de propozifii ca rdspuns la intrebiri

Formuliri

de

propozilii afirmative care vor fi

Formularea propozi$ilor sub forma afirmatM,

negatM,
imperathE

interogatfud,

transformate: - afirmative ?n negative - pasive in interogative gi imperative

Folosind un bogat material intuitiv, sugestiv, co fi condu$ spre insugirea tt,tturcr FErtilor

insugirea
nogtinlelor gramaticale

9i

insugirea
de vorbire

gi folosirea

aplicarea cu- corectEi a tuturor pldrtilor

piii vor

de vorbirc, intelegerea semnificatiei cwintelor de relafie, utilizarea lor corec, realizarea corecti a acordului, imbinarea cuvintelor Tn propozitii gi fiaze du@ normele gramaticale, insugirea regulilor gramaticale, ortoepice si de
punctualie.

Educarea

vo Corecafea sau mentin+

rea unuitimbru normal

cii siinsusrrea

Prin imitatie, folosind onomatopeele, 9i palpase va urm6ri

elementelor prozodice

ale limbii,
vorbirii exprestve

de la primele exercitii obtinerea unaitocr normale care va fi ulterior intdriti rr

constientizatd.

i
I

Daci apar defecte ale vocii (vocea de cap, oscilanti, inspirati, rigusitE, sumbr6, n Tale) pe lang exercitiile logopedice, se va sciicita gispecialistul ORL.
lnsusirea tehnicii accen- Prin palpare laringearE, copii vor fi contuirii cuvintelor si a in- dusi spre sesizarea diferitelor stiri de incordare si durati a pronunFrii silabelor. Concomitent cu inldtarea noilor cuvinte se va invita si locul accentului.

?n

vaErii locului accentului fiecare cuv5nt

Formarea unui ritm nor-

malal vorbirii

acestom, respectind accentul logic

pronun{area prin coarticulare.

Exercitii de recitare inso{ite de beEi ritmice in aer, trend treptat de la un ritm ?ncetinit (caracteristic acestora) la un ritm mai accelerat, apropiat de cel normal. Despirtirca cuvintelor in silabe gi sinteza
si

Citirea de texte prelucrate insistindu-se asqpm semnelor de punctua{ie, cu intonatia

respectiva.

Exercitii de structurare a cuvintelor in grupuri ritmice, in sintagme gi propozifii, respectEnd cursivitatea in exprimare si par'-a intre ele.

Conversatia
libera

vintelor

Folosirea cu- Fixarea 9i evocarea

gi

mnezici a cwintelor.

structurilor gramaticale in limbajulactiv

si povesteasci int6mplSri din viafa de familie, gridini-ti, gcoali, spectacole, revenind permanent asupra cuvintelor nou inldlate.
Copiii vor fi antrenati

Formarea deprinderii de a Producerea gi reprosusline o con- ducerea mesajelor versa[ie orale simple, clarc, logic inchegate, prin

care soliciti

sau

transmit informa(ii

Povestiri dupa intrebiri, imagini, diafilm, lecturi. Memoriri de versuri, roluriin scenete. Crearea de replici. Audierea unor replici urmate de analiz5 Evaluarea giaprecierea critici a exprirnirii Convorbiri imaginare.Dnamatizarea unor texte Dialog susfinut: 1. copil - copil -2. cngil - logoped 3. cooil- oersoar striir6

FORMAREA COMPORTAMENTULUT LEXICORAFIC LA COPII cu TuLBunAnI seveRE DE LIMBAJ

Conflnutu rl
estarea competentelor necesare
?nsugirii

Cunoasterea potentialului auditiv

Probe oe inleTegEre oscilant in Elrie

natorului.

roffig'El
exami-

fer6 se observe buzele

Cuvinte rostite de la diferite distante

scris-cititului

migcdrile buzelor

comitent cu observarea de tre logoped a modului cum urmdresJe

examinatorului

Prin identificarea obiectelor, diferentierea sunetelor emise de instrumente, animale, vocea uman6 se va verifica capacitatea de a percepe si diferentia sunete diferite ldentificarea vocalelor, consoanelor, perceperea si redarea cuvintelor con-

Orientarea

Se va observa da intoarce capul dupd locul unde vorbesie logopedul - dacA distinge directia unui sunet si dacd

il urmdreste
Cunoasterea potentialului
Verifi carea ca pacitAtii de:

- discriminare vizuald - acuitatea

Se verificd capacitatea de a percepe si diferentia obiecte din mediul inconjuritor Se verifici capacitatea de percepere
discriminare vizuald
si

vizual

vizuall

- miscarea ocular5

Se verificd capacitatea de a urmiri cu privirea, de a cuprinde un spatiu delimitat si de a coordona misc6rile ochilor

Cunoasterea

Examinarea

motriciElii

potenlialului motric

generale:

celor doui mdini, mdinipicioare

coordonarea motric6 a

Prin imitatie sau la comandii va realiza diferite migri: mers, alergare, sdrifuri, manipulare de obiecte, actiuni cu o m6ni, adiunicu doud m6ini

- unitatea miscdrilor membrelor gi ale Tntregului corp

- preczia miscdrilor, forta - controlulmiscirllor

Examinarea

mrscdrilor

- precizie, rapiditate, indemanare, forti, control,

sinezii
Cunoasterea lateralit5tii

oarecare indeminare, precizie, control

Executarea unor actiuni care cer

obiecte,
Examinarea lateralititii: - generale

Executarea unor actiuni cu diferite si batE din aplme, sd prindi o minge, sa apuce diferite obiecte, sa
coarda, sd loveasci o minge cu

deseneze

- membrelor inferioare
- oculari
Nivelul

Si sari Si

piciorul, sd sard intr-un picior

priveascd cu un ochi, si tinteas la un punct fix pe rind cu c6te un ochi

perceptiilor

si si

spatiale
temporale
Cunoasterea

reprezentirilor

spatio-temporale

Sd stabileas orientarea propriului corp Verificarea nivelului per- faF de obiectele din sali, pozitia diferiteceptiilor si reprezentirilor lor obiecte intre ele, sd reconstituie un intreg din pdrtile lui componente Jocuri de cuburi

Examinarea gindirii

dezvolErir osihice

Probe de inteligentA, selectate si adaptate la virsta copilului: desenul omuletului, casei, pomului, matricele progresive LC.
Raven

(6-13 ani), proba comparirii de notiuni,

proba definirii

de notiuni completare a lacunelor, operatii cu

de

noliune, Proba

opuse, proba de integrare de nofiuni etc

Examinarea atenliei

in dmpul aplicirii probelor de inteligenE 9i a altor solicitiri se va unniri: - puterea de concentrare, stabilitatea,
volumul, fl exibil itatea, d istribulia atenliei : - capacitatea de asculta cuvinte, propozitii, povesji; - atenfia fap de vorbire in general; - daci atenlia e fluctuanti, superficiaE sau

dimpotrivi.
Examinarea memoriei: - motrice - plastie intuitivi - afectivi - verbal-logicd - durata memoriei - calitAfielaten[iei Ex. .de memorare a migcdrilor Ex. de memorare a imaginilor intuitive, ale : obiestelor gi fenomenelor Ex. de exteriorizare a stErilor emotionale 9i de recunoagtere .Ex.,,pt. iintipirirea' gi .reproducerea ginideilor exprimate prin limbaj .': . '' durilor,

'

Examinarea lmaginafiei

E\. care soliciEi rnemoria pt a obsema daci e de lungE dumGl, sqlrE dr.natt; vo luntard, inrrolntad, logicd, mecanici, operF thd
Desen, modelaj g atte adivffi cale soliciEi irnagina$a pt a vedea dad esb creiabne,

Exihinarea voinfei

eproductirE, voluntari, inrrcluntard

Prcczar Analza gi sinteza constaea diag- Erilor

nosticului elabotu|rcA
gi

Pe parcursul actfuit|tii se va observa

programului terapeut ic Recupe ltl-nea psiho-

Formarea abilitifilor motice generale: formarea Si deanoltarea migcdrilor fundamentale ale membrelor superioare, infurioare gi ale diferilelor

moficd

una e\rerF

segmente ale corpului

tent

tuale dislexiidisgrafii concomicu

Ex. de coordonarc a mlgclrilor Ex. de formare gi dezrroltare a miscirilor ce implici soud sau mai multe mutatii corporale: deget+n6nd, braf-picior, ochi-ureche

dearol-

tiarca

lim-

bajuluioral

dezvoltarea migcdrilor fundamnetale ale

Fo:'marca

9i

mdlniidominante

Ex. pt. formarea gestului rectiliniu (st6ngadreapta, susjos) Ex. pt formarea gestuluirotaW Ex. cu m$cari variab, complexe, pluridirediapdsarc, efort, vitezl, amplitidine, indem6nare, flexibilltate, fluiditate, coordonare, continuitate Sl rzistenF, ?utoma''-ar
onale cu amplitidlne oscilantl Ex. care soliciE intensiEtg diferite de

Ex. de gimnasticd pt. mdn6, degete

fo(i:

Coordonarea percepfillor oculomotorii 9i auditive

inlilturarea tulburdrilor optico<nosdce

Ex. de colorat, desen, cusut, incheie nasturi Jocuri de asamblana, incasbe

g ta nod,

Ex. de tasare a unor cercuri de dimensiuni variate, a unor figuri geometice, de mers pe confururi, copiere de desene, figuri geomeflca

GHID PRACNC

F)mMINAREA COMPLAG Terapia logopedke

se

skabilegre

pedfuA

aspeclele tulburdrll. . Pe lfrngd srudrerea srmpromeror. manifesErrilor, rogopedur va ?pt"ia_p9libillElle de comunlcara ale copilurur. dezvofiaf,i inrebcluaE, trisdlurlle cle personallbte g

Logopedul va . nevoie na orienta la medlu de examlnare degajal. si se man

de resortul mal mulror specralgti. mddb, psrhorog. asrsrenr famllle.logo@.

cornplexe pe baza clrela. se, va slablli dlagnoslicul logopedlc. Elact rulburarea de llmbal este grava. rezotvarei ecesteia esre
sociar.

ln urma urrci exanriniri

gi

un

l.

puUlndu{ sesiza aslfel toate

fie

b are esupre deanolEdl

logopedict va hrebur s0 se exerdb asup; hheiurur -rpL, nu numal asupra unul element kolat al vorblrll. MetorJa de baz6 ln examlnare esle a conrorbirllcu copllul. ctr familh, cu log lactorf,-lmpl-lca! tn educalb lut. se pot apltd resre, probe. poele ll unrEdiln coleclMtate, anal'Eate rezullatele icotare etc _ Da.t6 lmportanre .'r prfuhe ra o serre de catze posrbrb are tulbursrll.d.e^llmbaf, cun ar 0 na$rcrea, accrdenre, apar[d $ evorqra llmbafulul (gOngurltul, hhga, prlnrete cutnte, prlmele'proiozillt. tnqelegerca llmbalulul. apersa tuhureil, realtsarca scrls-cliltului etc. le pjler 9b[ne ln urna conrrorblrll cr pefiil, bunicll, educaroare. invdFlorl, studllnd fha rnedlcah, cablogul, caletele cofllululetc. Toete observa$lle,lor f, coniamneb ln Fa. M'aprec{erea d stsil'ea cdedr a oag'ostcuhd, in specrar h cazurlle sevie?e. esb reesar un ettrEn pshobfo @mplei. Foloshd dhprse probe, logopedul va unrgrt r. ATEN||A:
- voluntarb

cognlltue, lntegrdrll tn colecltv etc. lrcbul sludlaE in leg6fur0 ct acilvltatea lntrcgulul organlsm

hr

lerapla

- involuntard - concenlrarea atenliei - stabilitatea atentiei

158

IOTANDA MITITIUC

GHID PRACTIC

- flexibilitate
- distribufia.

5. VOTN|A:

- disciplina - stipinirea de sine - sArguin[a 6. PERSONALITATEA

Examenul personalitilii este indicat in special la copiii cu logonevroz6 gi la cei cu tulburiride comportament.

Toate acestea vor

- motricd (a migrilor) - afectivd (stirilor emo{ionale) fenontenelor)

- plastic-intuitivd (memoreazi inragirri J"i' intuitive, are obiecteror '!rr!'r'rYv' qre vureu

si

exprimate prin limbaj).

Durala:

. - verbar-rogi

(intipirirea gi reproducerea garrduriror,

icJeiror,

voluntara

- de scurla duratd - de lungd duratd - operativd

j

- involuntard - logicd - ntecani. 3. tMAGtNAI'|A - creatoare - reproductivi - voluntarb - involuntard

1,

terapiei logopedice, fiind incluse in programul terapeutic. Ca probe se pot folosi: 1. Pentru examinarea dezvoltirii mintale - desenul omule[ului, pomului, casei - matricele progresive J.C. MVEN (6-13 ani) - proba compaririide no[iune - proba definiriide noliuni - proba de completare a lacunelor - operalii cu noliuni opuse - proba de integrare de noliuni - compamrea unor noliuni 2. Pentru examinarea motricitilii - TeStuIOSERETSKI - echilibru - probe fine (praxie) - migcarea intregului corp - iu[eala migcdrilor mdinii - coordonarea motricd (a celor doud m6lni, mdini-picioare)
- migcdri parazitiare (sincinezii) 3. Pentru exanrinarea praxiei

fi urn6riie li

educate pe tot parcursul

.I. GANDIREA - analiza

Probele LIEBMANN
- Migcdri simple - strAnge pumii - bate din palme - mSinile str6nse, desficute, degetele rdsfirate - Mimica gesticulard - ameninlA

- sinteza - compara{ia - concretizarea - forntele gdndirii: _ no[iunea _ jrrdecala - ra[iorraltrenltrl

- abstractizarea 9i generalizarea

-fd
-

"pa", - salutii

ming6ie, strimb#te, tli bezele

impreuni mdnile

- Migciri de imitaliigi cu scop - sd batil la u96 - sd prindi mugle - si cSnte la plan

IOLANOA MIflTIUC GHID PRACNC

- sd numere banii - miscdri de inot - Manipularea obiectelor _ fumeazA - aprinde lumdnarea - toarnd apd in pahar
- fa un nod

- lmitarea unor miqcdri simple gi complicate - pe cale vizuald prin imitatie pe cale Kinestezicd, il ajuta terapeutul apoi il lasa singur sd efectueze migcarea. pRoBE qENTRU DETERMTNAREA LATERAUTATil (12) 1. Probe motorii pentru determinarea lateralitdtii - apucarea diferitelor obiecte - manipularea obiectelor (minge, creion) - hitaia din palme - incrucigarea mAinilor in fatd - proba dinamometricd 2. Probe motorii pentru determinarea laterariratii membrelor inferioare - siritura intr-un picior
- sdrirea

- bate spuma

hipoacuzle ugoari, intre 14 m- o hlpoacuzle medie, de la1 plerderea de auz este grav6. Este lndlcat ca plerderca de atz sd fle verlflcaEr gi de medicul O.R.L. gl este lmportant de aflat gl Se va strablll dad este o de auz datorOndu-se unor efeql acestea rdspunzOnd de oblcel la sau dacd este de perelb; cohleel, a cillor neryoase lnformafla sonorl. AeasE bnr de surdtbte este permanenE.

- lovirea mingiicu 3. Probe pentrtr stab'ilirea iateralitdtii oculare - privire cu un singur ochi printr_un tub - lintirea la un punct fix

cozii

piciorul

atzl doar o varianE dbtorslrnE a se obee',d.$ rrrcapadEtea de a suporta sunetere putemrce. F la De "."vtt" un anumlt nfuelde Eire rn sus, sunehrr amprncat de,l',e5rpaaor. dueros. Sr.lretele malgnav albdab sunl cele ctr ites.r"np- l;lE.-. coplll cu plerded lever de arz. au nerore de'carinfe educalronale speclale, logopedululrcronlndu{ serclna de a hce o !u"rr"r" " o serb de bc-torl: gnadulde dez-

suprapunerea

verticald, pe bazd de controlmonocular - mdsurarea acuititii monoculare.

de la distanta a creionului peste o

lirrie

penrru rnscrrerea ta o ecoag benelicllnd ln paralelg de teraple logopdha. rindu-se

r*"n'3lffiH,"E"t?fu#i:T*g

indice dului, obiect

cer6ndu-iapoi sd le repete.

va cere copilului si ui 9i aPoi a logoPe(dreapta_st6nga) a

corpullui.

auditivd scdzutd, se va examina auzul' Logopedur va ageza copirur intr-o pozitie din care sa riu poata vedea buzere examinatoruluisl-iva sopti cuvirite de la diferite Jistante

se va tree apol le examlnirda capadflfi arilcuratoril, unr6attt vorbllea rcllectaE c0t il cea hriependenU. Penbu \lorblrue rellechE, logopedrJ, in lbF ogillrul, ve pro. ld$, creoctnde ln dfrctrltale, epdn hnlbpe, consernntnd loate omlslunl. sr.Oodtrlrl, lnrrerslunl. rR.
)

bosar maredar rusrar frverbarr

ffi.ffiLH$lg

172

IOLANDA MITITIUC

GHID PRACNC

'

AlALUAREA LOGOPED'CA

'

,l activitilii log cu o evaluare sfdqitulfiecirei

mai multe uAnd cu o rmin6nd cu

Aceste evah.riri trebuie concepute in unitatea lor gi in strAnsd legiturd cu obiectivele urnEdte in terapie.

nunfarea acestora;

. - pronun{i sunete gi cuvinte gi care sunt defectele in pro- are capacitatea de a comunica; - inlelege mesajulgi comanda verbali;

- comunicd prin cuvinte izolate sau construcfii cu sens; - utilizeazi limbajuloralca mijloc de relalionare cu allii; - se exprin6 corect din punct de vedere gramatical; ' - care este nivelul vocabularului activ; - care este nivelul relafiei limbaj-g6ndire; - care este nivelul achizifiilor grafice.

ac[ional, mimico-gesticular)

operarea cu acesle denumiri ?n sitau{ii concrete (verbal,

174

IOLANDA MITITIUC

poale specitice tntitur*it rubuarlror

uuttrponamenttllui verbal realizat in tj^r^,Sr:?"^Tig.,"",stabitiniveturcomportamentutui raport cu oui"ctive;';;;" De exemptu pentru , tulburirite de timbaj tulbur,ariL Je r;#;;;in o'arr,^.^ -)puse. "u"fr"i"';;';";r#;X timbajutui curent si uritizarea orat ca nrijtoc de relafionare cu altii ;i:?:"l1,,,ilbajutui - pronunfia corecki.a.sunetelor, silabelor, cuvintelor - infelegerea mesajelor Si verbale - nivelul vocabularului activ "om"rzitor simple

;5ll1f

F..-a

Oeliil;j

se pot
rrrvErur

t4oiod" il" "t;i[;;" - Cltestionarea orala - Exarrrirrarea prin probe scrise, orale sau praclice - Evaluarea prin teste
- Autoevaluarea.

ot'o

ttott't

175

r$ffi::uitlt"".tjlrtlt"cuvintetor si folosirea lor in

propozitii
d
i

oe veoe-rlf

H[:?gl!|:'Jl:nf

"

t'care Exprima rea corectd

n pu,rcr
ver_

U",",

"*$ljffi"corectd

a prepozitiitor, conjunctiitor, timpuritor

a respirafiei in E^Prrrlrarea oraE in de contextul idellorexprimafe --r"-!'v''r exprimarea orald in functie - cursivitatea vorbirii _ expresivitatea vorbirii
u
ru

"".,"r"u,[1'fff:"fficEl - foloslrea corecE

a direritelor tipuri de vorbire (interosativa,

i, rim

ili,$li:"il?ljice t tiliza te' Res pecta rea

capacitatea de a Lplica cunogtinfele

tona liei;aeqe

- modaritdfire de exprimare in diferite contexte situationare - capacitatea de dialog

practice

in

diferite activitati

- creativitatea verbald - aUtudlnea f"F ge.rorUlre gi gradulde socializare - achlzlflonarea llmbaJulul g;""n. r'-"v vrv Ca probe pot li foloslle.

r;

arorniJ#!firj,:r;Hng"' abilitifi, deprin eri, competenfe care

-Jocurl
- povestiri dupd imagini - descrierea unuiobiect gia proprietdtilor sale -

desen

176

IOLANDA MI IITIUC GHID PRACNC

INSPECTOMTUL SQO_LAR JUDETEAN cENTRUL LocopEDlclNiER[cdii Nr. figei " - - -i !YvvL^r\ lntocnrt de ......... llltuullll[ qe ..........,...-... Str... Data examinirii ...,
FtgA DE EXAMTNARE COMPLEXA

In

VI EXAMEN LOGOPEDIC Aparifia tulburArii de limbaJ Cauze..-. Pronunlarea independena a suneteloi Pronunfarea silabelor. Sunele afecliate
Calitiales -......... llnlliailal^^ "o"ii -^-^-rr Motricitiatea generab Molriciliatea fachl .......... _..-.

gt EvoLUTtE LOGOPEDTCA

I. DATE GENERALE

Nunrele gi prenumele .... data naslerai

iof;i.

.r"'"ig,;p"r rtfffi11legdinla) -

vdrsla ... krcrrl lrapterii ... rnvdfitor.

studii-.. lunclia .... locul,Jo ,,,r,,,r"a ...' loculnlei .. rrr. fla[ilur .. al cdlelea
ilr. RELATilLE DTNTRE PAR|NT| Atitudinea fanriliei fala
Tutburaricte

. slu.dii .- ftrnclia ... locultJe

rrruntj

... ur.rprl

Llnlriniraro^ aparalului Motricitalea ^^^-...,..';;.-'-':";;"':":" fonoarUcuhlor - buze

- limbd
- vdlpalatin

- respiralia
Funcfia auditild de ansamblu - acuitatea auditivi - controlul auditiv al vorbirii
r^ -t - logicoAnarnailcali

j;

i"s;p;i

. ..... .

Slruclura
.

autocontrolul audlUv al vorblrll .,....... Ritnrut si ttuenla vorbtril ...........-._...:...:..::.:'

Ct- .^1..-

"''

rirnoajexiri""i" i"

r";it"

tv EVOLUTTA pstHo-FtztcA A COptLULUI

gdnguritrrt ... lalalia ... prirn-"f"

Sarcina .... nagterea ..- greutatea .... alinre.rrta{ia ... prirrrii pasi ... plirnu," propozi{ii ....
V. EXAMENUL PSIHOLOGIC

hrlelegerea cuvinteh - cuvinle denumiri - cuvinte acfiunl - cuvinte insugiri - cuvinte de relalie

a ,orOfrii

.L-l

"uil"

Formularea 9i infelegerea propozifiilor - cu confinut familiar ............:......

afcchvilatcir

irr colechv

- raportulfenomgnafem - citirea pe silabi - citirea pe text necunoscut - citirea pe text cunoscut

!8
Scrierea

IoLANOA MlTtTtuc
GHID PRACTIC

-s -d -d

SCALA DE CALCUL ate .............

pentru

COMPORTAMENTUL VERBAL DlN ETAPA 0.3 ANI

dupa C. Paunescu (1 1)

vr. coNcluzr DrAGNorr,"= o*oo*o.r,". ri Yjll:^-lv-oLUTlA coPlLULUl PE pARcuRSUL rERAprEr LOGOPEDICE

tvarsE

anilestarile comportamentului verbal

ltu.lerl0-3

Luna cind
aoere 0,5
1

1 Reactii motorii generalizatela-gornoG puternice

3 ManifesEri vocale de lipul sunelelor guturale 4 Producerea unor scurG manlfesElrl vocale

? Jlne1e diferen[iate dupd fetut necesiEtlii

0,1 5-1

umani

5 Rispuns prin reaclie generalizati la vocea

1-2
1

,15

2Lalallzare 3 Mimicd adecvaEi in timpul lalalizirii 4 Lalalizarea in cadrul uniijoc spontan

6 Vocalizarea lui ,,ah", ,,ub", ,,ab", ,,eh" 7 Vocaliziri diverse B Vocaliziri din pozi[ia culcat 9 Vocaliziri diferentiate afectiv 10 Vocaliziride joc sonor (melodie) 11 Ascultarea spontan a vocil umane 12 Reaclii de inviorare la vocea umand 13 G3ngurit ca expresie a stirilor de bine 14 G6ngurit in joc sonor 15 Silabe cu sunete ugor de articulat 16 Se disting articulatoric vocalele unele consoane lablale 17 G0murceb la o rclage lnterpersonaE 1 Rilspuns la o relalie lnlerpersonaE-

1,15 1,25 2 2 2
2

2 3-4

34
2-3 2-3

34
4-5

4-5
4-5 4-5
4 5-5,1
5

5 Muzicalitate in gdngurit 6 G6nguritulca expresie a uneisEriagreabile 7 Traducerea vocald a nemultumiril I Sllabe ln locspontran

100

IOLANOA MITITIUC

GHID PRACTIC

ltt

ba-ba 10 UtilizeazA spontan cAteva silabe 11 Expresie vocald a ner6bdirii

9 Primele silabe bine articulate: l[a_nra, la.ta.

acestea
6

6,15
g-12

12 Exprimare
,,vorbegte"

vocald

dispari{ia unui obiect indrigit

nemulfumidi la 5-6
5-6
6 6

15 16 17 18

Rispunde la unele gesturi uzuale RAspunde la unele sqnete gesturi uzuale Rosteste sunete articulate experesiv lmitd maioritatea sunetelor organizeazi reactiile comportamentale pe

I I
9

1 isi

10-12
10 10-11
10-1
1

13 Adresare vocald spre o persoand cu care

bazd verbald

dojenitoare

14 Discrimarea intre o vorbire afectivi gi una

16 .Repetd _cu pldcere doud silabe legate printr-o pauzd: ma-ma, ta-ta etc
cadrul unui dialoo 1 Articuleazd bine maimuG 2 Pronun[5 distinct,,da"

farea acestora (reduplicare)

15 lmitarea de sunete gi rdspuns la prorrun_

5-6
6

17 Ulilizeazd silabe cu modulalii afective

irr

sifaUe-

6-a
7
7

2 ,,Vorbeste" vocalizand cu jucdriile sau obiectele indrigite 3 lmiti (repeti) silabe 4 R6spunde prin acte sau atitudini la cuvinte 5 Expresie vocald in fata linguriteisi paharului 6 Expresie vocald in fala uor culori 7 Pronun[i 2-3 cuvinte bisilabice 8 Denumegte cu o silab6 (sau cu s0nete structurate personal) obiectele 9 lnritd multe cuvinte la cerere lO,,lnterpreleazA" un ordin verbal manifestdnd

10 10 10
11

11-12 11-12
12 12 12 12 12 12

3 Expresie vocaE de juciriile sau obieclele

relafiile cu

4 Varialiitonale in 5 Reaclii vocale do pliri rr&u-1__ noscule 6 lnterjecfiivocale 7 Reac{ioneazd bine la unele cornenzi sintple

lala su

ire /

7,3 7,5
B
7-13

rezistenti 1 1 Rispuns adecvat comportamental insolit de verbalizAri la ordinele simple

12 inlelege gi execula sarcini simple. formulate verbal '13 Reactie

la cuvinte inhibitorii 14 Expresie vocald cdnd se privegte in oglindd 15 UlilizeazA cuvAntul ,,mamd" in apel

verbale

16 Utilizeazi silabe sau sunete formulate

special pentru apel
12-'t8

(tata, mama)

8 Leagi doud silabe intr-o structurd sonord

Expresie vocald

7-B
B

obiectele 10 lmiti singur unelconsoane

in

timpul acfiunii

cu

11

Reacfie

noscute

necunoscute 12 Se adapteazd corrrportamental la cuvintele curroscute (foarte des utilizate) 13 Distinge cuvirrtelc cunoscute de cele necu_ sensul unor cuvinte gi_ce

de

confuzie

la

cuvinte

I
B

8, t5

executi 2 Executd sarcini transmise verbal in 2-3 secvenle 3 in[elege o cantitale considerabili de cuvinte (sensul acestora) 4 lntelege gesturile adultuluisi le imit6 cu sens 5 Nurneste jucirii sau imagini prin onomalpee 6 Utilizeaz6 in conversafie un jargon specific
7 intelege o inlrebare simpl6 8 lntelege sensurile gesturilor adultului (de protectie, de amenintare)

1 lntelege o cerere verbald gi o

12-12
1
1

3-14 3-14

13-14
14

13-'t4
15 15

B9

IOUNDA IIITITIUC

CHIDPRACNC

10 Pronun[d spontan 'll Denumegte corect de la 3la 20 cuvinte cdreva obiecte 12 Face apel prin intermediul cuvintelor
1B-24

17-18
13-18
17
1B

(substantiv-verb)

13 Utilizeazi cuvinte cu sens de 1 Cunoagte gise exprimi prin formule de politete 2 Cunoagte denumirea partilor corpuluisi ale fe[ei 3 lndicd la cerere aceste pd(i 4 Recunoagte imaginile dintr-o carte (3_5) 5 Renumegte c6teva imagini 6 Pronunfd un numir de 2i-b0 de cuvinte 7 Unegte doud cuvinte intr-o propozitie

15-18
1B-20
1B

3 Folosegte prcpoz$ld 34 cuvlnle Fobsegte frze cr.r lehtll de eubodonare intre propozltll 5ln[elege un expozeu de 3 propozilil 6 lnlelege un expozeu complet in cadrul unei conversa$l 7 Folosegte pronumele personalin mod curent

28-36 30 36
30

B Folosegte operafla de flectare a cwlntelor

9
(eazud, nurn6r, gen etc.) "Cltegte" o lmaglne compusd 10 Utillzeazi timpul trecut

1B-20
1B-'19

24-30 28-34
30

19-20
1B-24 1B-24

Etapa

Fiecareitem=lpunct 0-3lunl= 18 puncte

B Face asociafiide cuvinte, cdutdnd

20-24 23-24
24
24

Etapa Etapa

35lunl=

17 puncte

vinte 13 Utilizeazd in conversalie cu precidere pro_ pozitii 14 Cunoagte sensul pdrfilor de vorbire care indicd pozitia
15 Apar in vorbire pronumele, adjectivel (in propo(ie redusi) 16 Vorbegte despre sine la persoana a treia, numindu-se cu numele siu mic 17 Poate repeta cuvinte compuse din 2_5 silabe 18 Stipinegte aproximativ 100 de cuvinte 19 Apar primele incercdri de fraze

consonanfe 9 ldentifica obiectele dupi determinarea lor 10 Poate denumicea mai mare parte dintre obiectele familiare 11 Poate distinge - la cerere - 7 imaginidin 10 12 Apar primele propozitii cu legtdurd intre cu-

6-9lunl= 19 puncte Etapa 9-12lunl= 16 puncte

Etapa 12-19 lunl = 16 pttncte Etapa 18-24 lunl = l9/puncte Etapa 24-36 lunl = 10 puncte

24
24 24 24

24
24

24
24

organizeazastruffi

vorbite 2 Poate repeta (prin memorare)

24-36
cuvinte

24

26-28

lE{

IOLANDA MITITIUC

GHIO PRACNC

LTMBAJULUT
PROBA
1

pRoBE aENTRU oUNoAgTEREA

vAnstn psmoLocrcE

A,
j

(Adaptat dupd Alice Descoeudress) (12)

Se prezintd copilului 10 obiecte cu proprietifi contradir;torii (in stare real6 sau imaginea lor) 1- lmaginea unei ciuperci marigi a uneia mici. 2. O penifi noud gi una veche. 3. O bucati de fier tare gio bucatd de cauciuc nroale. 4. lmaginea unui bloc inalt gi a unei case scunde. 5. O bucatd de hdrtie netedi gi un glaspapir zgrunfuros. 6. lmaginea unui bitr6n 9ia unui tAndr. 7. O bucatd de stofa cdlcati gi una mototolita. B. lnraginea unui copilveselgi a unui copil trist. 9. Desenul unei liniidrepte gi uneia curbe. 10. Doui cutii de aceeagi nririme gi aceeagi form6; una goali gi a doua plind cu cutie. Se ageazd una pe nrdni (exenrplu cea grea pe

PROBA 3 Repetare de numere Testul are urn6toarele serii de numere.

Seria:

124 ll 56-3 ill 4-7-3-2 tv 846-s-9 v 6-9-2-34-8

niina

stinga)

lnstructaj

- Se prezinli
,

urmitoarele precizdri verbale. Aceasti ciuperci este mare, ii arat6 imaginea, iar aceasta este ... (copiulul sd spun6 adjectivul contrariu). Alt calificativ nu este luat in considerafie. se procedeazd la fel la toate cele 10 probe. Se consemneazd numaiul de rdspunsuri exacte. Se reia proba invers. se prezinti intii imagirrea ciupercii nrici. se corrsemneaza rdspunsurile exacte, se aduni cu primele gi se face rnetlia.
Prt-rba I
I

copilului obiectele succesiv

cu

coeficientul ultimei serii reproduse corect.

PROBA4
Cunoagterea a 6 materii lnstructaj- Din ce este EcuE?
- cheia ...

a. b. c. d.

Contpletarea lacunelor dirrtr-un lext vorbit. este .... (albastru)

fierbinte)

.....(pAsirele) e. Deodatd cerul se intunecd, se acopera de ... (rrori) f. Fetilele se gribesc sd se intclarci .... (acasi)

pe c6frp. Ele adund .... (flori te, auzirrcl cdrrtecele frumoasc ale trricilor

- masa --- linguri[a ... - fereastra ... - pantofii ... - casele .... (celpulin treimaterii: cdrSmidA,lemn, ciment) Se consemtreazi rAspunsurile corecte. PROBA 5

Contrarii Eri obiecte sau imagini Dacd copilul nu inlelege termenul contrar i se explicd concret

IOLANDA TITITIUC

expoune

GHID PRACNC

va spune CALCUI-AREA VARSTE/, PSIHOLOGICE A LIMBAJULU'

rt7

4. neasculEtor ... (asarlEtor sau cumlnte)

5.

crrat.... (murdar)

PROBA

uoeilc cores lentul punzit

or
gi

vd

or
6 ani

6. mare.... (mic) 7. ugor (greu) 8. vesel... (tdsl, indlspus, neferlclt) Se nolead de la 0la g, du@ rdspunsurile exacte. PROBA 6 Denumirea a 10 culori

I ll

Corrtrarii
Lacune

cu obiecte

3 anl 4 2 3 3 4 2

4 anl
5 3 3

5 ani 6 4 4 5

7 ani
12 8 5 6 8

6
5 6 7 6

lllCifre
M Materll

4
5 3

marin, albastru. !." gqrq copilurur si re denumeasc' gr se noteaz. rrspunsurire de la 0 la 10 dup6 num6rur exact ar rdspunsuriror copriroi.

Se prezintii culorile: rogu, verde, negru, roz, alb, violet, gri, galben,

V Contraril (Erd oblecte

giimagini)

6 4

-'-

VlCulod Vll Verbe

I
1'l

PROBA 7
Cunoagterea sensului verbelor Testulare dou6 serilde c6te gase verbe Serla I - a tugl, a frecfiona, a c69tiga, a arunca, a spdla, a respira. Mimtm tusea gt cerem eievulul sd spun6 c6 tac# !.I.r.0. celelalte verbe. Serla a ll-a Se cere elevului si imite se apleca, a se balansa, a se d Mimim scrlerea, cerem ele spuni ce face. Se consemneazA rezultate dupi numirul rdspunsurilor corecte. \

.,
ElALUAREA PE ETAPE IN DISLOQE - DISGRAFIE
FONEM-GRAFEM, SUNET-LITERA

- lntegrarea fonemelorgrafemelor in structura cuvintelor. - Recunoagterea sunetelor redate in scris prln grup de litere, citirea gi scrierea corectl a grupurllor de litere (ce-cl, ge-gl, che-chi, ghe_ghi). '

t00

IOLANDA MITITIUC

GHIO PRACTIC

1E9

nteles

ul

U c wa

tu

t-

il-

SILABA - Formarea cdmpului vizual de o silabd. - lntegrarea silabelor in cuvinte. - Rostirea, scrierea gicitirea corectd a silabelor cu diferite structuri. CUVANTUL - Formarea cAmpuluivizualde un cuvAnt. - Stabilirea num6ruluide cuvinte dintr-o propozifie. - lndicarea corectii a locului cuvintelor in propozifie. - Roslirea gi scrierea corecli a cuvinlelor clin puncl de verlere ortografic (Er6 omisiuni, adaugiri, inversiunide litere, silabe, scriere cr majuscula, despS(irea cuvintelor in silabe la sfdqitulrandului). - citirea gi scrierea coreclii a formelor flexionare ale unor iuvinre in mod, rimp. persoana)

- Si despart6 cuvinte in silabe. - 56 ordoneze cuvinte dupi inleles pentru a obfine o propozi[ie. - 56 construiasci propozifiidupd cuvinte date. - Si formuleze in scris rdspunsuri corecte gi complete la o intrebare. - Si alcdtuiasci o compunere. - Si povesteascd in scris un text citit in prealabil. - Sd citeasc6 un text necunoscut.

- Sd transforme propozilii afirmative in inlerogative, exclamative

invers.

gi

EVALUAREA FINALA

t:
-

iriT$j???;xiio',

vocale, silabe sau sunete duble.

intelor ce conlin gnrpuri tle consoane sau

- Si realizeze o citirfcorecti, Eri omisiuni, addugiri, inversiuni, inlocuiride litere sau sil{be. - fluentd - f6rA rdluiri de cuvinte, pauze mari intre cuvinte, respectiltd intonafia conform semnelor de punctualie. - congtientd - si inleleagi cele citite.
- S5 scrie corect sub aspect grafic Ai ortografic, cu respectarea semnelor de punctuafie gi cu o incadrare corectd in pagini
(respectarea titlului, alinealului). SCRIEREA

CITIREA

- inlelegerea gi folosirea coiect6, in citire gi scriere a sernnelor rle punctualie adecvate. - Realizarea corecti a acordului predicatului cu subiectul. - Utilizarea corectd a'prepozi[iilor.
I EX IUL

PROPOZTTTA - Alcdiuirea corectd a propoziliilor dupd ilustralii sau cuvinte date.

corespunzdtor, in ritm propriu). - Redarea oraltl ri scdse corecta a rnnlinrrturur lexrului citit.

citirea unui text (congtientd, fluentd, corectd, cu

accenlul

punctuaIie. tlului, alineatului).

, petelor de celneala.

PROBE DE EVALUARE - Si copieze un text indicat. - Sd transcrie o propozifle in<Jicat6. - Sd scrle dupd dictare un lext, cu rliverse dificultAfi.

190

IOLANDA MITITIUC
GHID PRACNC

l9t

PROIECT DE ACTIVITATE TULBURAREA GRUPA SUBIECTUL NUMAR DE - DISLALIE-DISLEXIE-DISGRAFI E - $colari_ clasele ll _ lV - Sunetele,,CE_Cl, GE_ct" de litere "cE-cl' GE-Gl"

Evelrllnentele actlvlHfll
Orgarriz4rga activilSlii
I

Actlvltatea logopedulu! Pregitegte materialele gi grupa pentru activitate. CreazA o atmosferd prielnlcd
desEqurirll activiEifit. Efectueazi impreuM cu copiii o
serie de exertilii pentru dezvoltarea auzulul fonematlc, a atenfiei auditive glvlzuale verbale, a ana-

Actlvltatea coplllor
Se agea'5 in fafa-oglinziigi se pregdtesc pentru inceperea activititii.

AclvtrArt

f-',';u'it"

OBIECTIVE GENEMLE

realizarea unei vorbiri scrieri 9i

- Dezvortarea acuitd[ii auditive, discriminatorii vizuare, verbare si grafice a sunetelor ,,ce_ci, b":gi Si a grupurilor de litere corespunzdtoare. - Formarea gi consoridarea deprinderii de corect izolat, in silabe, cuvinte,'propozitii. a re pronunta si scrie - Imbogdfirea vocaburarurui, rorSsir'ell"iiua

Desfagurarea

activititii

a. Pregdtlrea copilului pt.

ldentificarea
diferen!ierea
gi

Pronunp dupd
logoped, dife-

" .ti""t", logice.

noiror cunogri.te,

oBlEcTtvE OPERATTONALE - s6 rearizeze anariza sonord corectd a unor vuv,,,rE; ce contin -""' cuvinte (,u sunetere,,ce_ci, ge_gi".
Oronunle coreci sunetele ,,ce_ci,, ,, ge_gi,,. - Sd scrie gi si citeascd core"t'jrujrr'itJo""iii"r"

telor
,,ge-gi

corecti a sune,,ce-ci",

ren!iazi sunetele, indicate,

cuvAnt (onomatopee, serii de si-

!f

,,ce_ci,, ,,ge_gi,,.

formelor surde de torullogodiferenfierea sunetelor ,,ce-ci, pedululsau ge-gi" de ccle cu punct de dupi logoped.
artlculare aproplat sau de cele cu care se confundil, transformarea

labe opuse,

diferenfierea sonore,

transforn6 cuvintele cu aju-

METODE gt PROCEDEE Demonstra[ia, observafia, imita[ia, exercitiul, repetifia, descoperirea dirijatd, fonetico_an"fiti.a_li,itJi lca' comparalia
sonord

cuvintelor
b. Pregdtlrea aparatului fonopt.

prin inloculre

cu Efeclueazd exercifiile prin imitafie

gigraficd).

(ortoforric,

suneb sau slhbe etc)

Material didactic Oglinda logopedicd, spatula, plange (cu imagini, cuvirrte, silabe) texte preruirate, arfabei"i diapozitive, diafirnre, l"["n", jocuri de cuvinre, ritere gi rir;;;';;fiL, propozifii
mobire, tabere.

articular
ge-gi"

recti a sune- nevoie) telor ,,ce-cl, - Exerlclfli de

organelor

pronunfia co-

care participd

glmnasflcd

a
la

reallzarea pronunf iel:

- pentru maxllare: . inchlderea gldeschlderea gurii liber gicu rezlstenp

IOLANDA MITITIUC

alta etc. c. Articularea

.luguierea buzelor . rictusul . acoperirea dinfilor de sus cu buza de jos 9i invers . suflatul . fluieratul - pentru limbi . limba in formd de sdgeatd . limba in formd de lopald . migcarea limbii in sus pi in jos . limba in formd de jgheab in afa_ ra guriigiin interiorul gurii - pentru obraji . umflarea obrajilor . suptulobrajilor .lrccerea aerului dintr_o parte irr

rului - pentru buze

. origcarea nraxilarului inferior <le la dreapta la stdnga giinvers . cobor6rea gi ridicarea maxila_

. impingerea inainte $ apoiretra_ gerea maxilarului inferior

GHID PRACTIC

r03

Soliciti copii sa articuteze prin

imitafie. La nevoie mecanic.

iiajuti

d. Pronunlia
corecta a

Pronunli gi apoi cere copiilor sd

pronunfe.

sunetelor
,,ce-ci", ,,ge-gi"

Daci pronunla,,s" sau ,,t" in loc de,,ce", logopedulva lovi cu degetul arititor, de jos in sus, partea moale de sub bdrbie in timp ce pronunli,,s' sau,t".

Daci pronunlA,S" in foc dg

luluisd pronunle qiiivahmpinge virtullimbii. "E" Dacd va pronun{a ,,ce-ci" in loc de,,ge-gi" iiva pune mdna pe laringe ca s6 sesizeze vibra(iile. e. lntroducerea sunetelor in
silabe
,,ce-ci" logopedul va solicit{ copi-

Urmdresc Ai prin imita[ie executa dupd logoped.

Asociazd sunetele,,ce-ci';gs-gf cu vocale, form6nd silabe directe

Pronunti dupi
logoped serii de silabe directe gi indirecte

giindirecte (cea, ciu, cio, ace, oci, lrci, ici, ece, ice, oce, uce, gea, giu, gio, age, ige, igi, ugi,
u9e

corecti a sunelelor
,,ce-ci" gi , ge-gi,,

subiectut acrivita{ii: Articularea corectd a sunetelor

Inynt"

"ce-ci" gi ,,ge-gi', ln fafa oglinzii, demonstrazi articuldrea corecta a sunetelor ,,ce-ci, ge-gi": - buzele ugor rotunjite gi impinse tnatnte

t. lntroducerea sunetelor,,ceUrntdresc gi prirrirrrita(ie articuleazd dupd

logc.rpecl

lntroduce sunetele,,ce-ci",,,g*g'' in cuvinte diferite pozifiigi

combinafii.

Pronunfd

dupi

ci", ,,ge-gi" in cuvinte

logoped, denumesc ipagini

(vezi tabele gi plange cu imaqini)

Ilntroducerea
crrvintelor ce cori{in sunetele
,,ce-ci", ,,ge-gi"

in propozi[ii

uere copiltor s6 formuleze propozi[ii cu cuvinte date sau pe bazd de imagini urm6rind consolidarea pronunfiei corecte a sunetelor,,ce-ci",,,ge-gi" (vezi
tabele gi plange)

Formuleazd

propozifiicu cuvinte ce confin sunetele

'ce-ci", ,,ge-gi".

IOI.ANDA

ilINrlUC

h. lntroducerea sunetelor "cecl", ,,ge-gi" in vorbirea curenE

GHIO PRACTIC

Prin diferite eGrcitii

automatizarea pronunflel corecte glfoloslrea elin vorbirea curenE.

urnte@

versuri.

cuvinte care si confini grupul de litere vizat, in diferite pozi(ii, sd le

analizeze, apoi sd le scrie.

Povestesc

dupi imagini
sau repovestesc.

lnterpreteazi
roluri. Sustin o conCorrsolidatea scrieriisi citirii corecte a gruprrrilor de litere
,,ce-ci", ,,ge-gi".

Conduce spre diferentierea sunetelor apropiate pentru evitarea eventualelor confuzii. Subliniaza aspectul senrantic.
Folosegte o galnS foarte variatd

Raspund solicitdrii.

lnrpreund cu

il
a. Pregitirea coplilor pentru scrlerea gicitirea corecEi a grupurilor de litere,,ce-ci", b. Formarea imaginilor optice ale grupurilor de litere,
nce-ci,

Atrage alenlb asupra corespondenlel dlntre sunelele gl llterele "c" $lapolasupra sunetelor_l grupudlor de lllere

de exerci[ii antrendnd to[i copiiiin rezolvarea lor.

(vezi anexele)

logopedulsau
independent rezolvd exerc]liile.

gei".

Sesizarea par-

ticularitifilor
graflce. c. Formarea consolidarea

.gp-gr. Anunp sublectul acilvlEfll. gl "Sqterea clilea corecE a grup!{!or de lltere "ce-cl, oe{1..; Prezintr grupulde litere gegl, decupat sau scris "ce-ci pe tabla, stabilegte legEtura cu sunetele corespunzitoare. Scoate in evldenp particularitdfile grafice ale acestora. Le scrle pe tabl6.

"ce{l-,

tffiaclivitalii

Face aprecieri asupra participdrii

gi perfornrantelor fiecirui copil.

Observd Pronunp

gi

memoreazA.

sunetele respective, scriu grupurile de litere cores-

punZtoare, le analizeazA,le q{e!edle?4:_

lor sau cltirea cuvintuluide sub lmaglne.

deprinderiide a
le recunoagte

in cuvdnt

Preclzeazi impreund cu copii, pozifia grupululde litere in cuvtnt, stiabllegte silba din care face parte sau dacd alcdtuiesc slngure sllabe. 9qliciEl copilsa dea exemole de

Denumesc,
citesc, analizeazA.

GHID PRACTIC

213

IOLANDA }IITlT1UC

cl

CE

ztl

rol^NDA MmTluc

GHID PRACIIC

ct
elocan

citili t
Unde se afli

grupul'ci,

r
I

Clp - _clrip

ghhrel

I
plelor

IOLANDA MITITIUC

GHID PFiACTIC

CE

citi(i I llnde se afld gruPul

nce"?

c{6
copacl
rdndunici ghiocel
Purcel

papucl
Bdiatul cerne nisiP. Brutarul coace PAine.

' j-.--

.4..-:i-

[Jaiatul se ioac6 cu cercul

goferul conduce

magina.

Au inflorit ghioqeii.

218

IOLANOA MITITIUC

GIIID PRACTIC

CEICI
Citilicuvintele de sub desen. Spuneliin care cuvinte se gdsegfe grupul de litere "eg" 9i in care grupul de litere Alcdtuili propozilii.
"9,i-".

CEICI
biclcletd

ceainic elupercd

cdciula

cltegte
c-oace

glocinitoare

clupercl

220

IOLANOA MITITIUC

GHID PRACTIC

CEECI

FORMULATI PROPOZtTtt
,lf.;nr.