On Friday Russia for the first time will mark its new state holiday On Friday Russia for

the first time will mark its new state holiday - National Unity Day instituted in honour of Moscow's liberation from Polish invaders in 1612. The initiators of the holiday were the Russian Orthodox Church and leaders of the country's main religious confessions. On December 29, 2004 President Vladimir Putin signed a federal law announcing the National Unity Day a day off. November 4 is one of the most important dates in the Russian history. At the beginning of the 17th century a considerable part of the country was invaded by Polish-Lithuanian occupants. In 1611 territorial elder in Nizhny Novgorod Kuzma Minin called on the people to repel the aggressors and began to arm citizens. The people's forces were formed of small and medium noblemen. Small nationalities of Russia's Volga region and the North of Russia - Mari, Chuvashi, Komi and other peoples also took an active part in the resistance. On November 4, 1612 people's troops under the command of Kuzma Minin and prince Dmitry Pozharsky stormed Kitai-Gorod thus liberating Moscow from Polish invaders. The Poles finally surrendered in several days and signed capitulation. This was the turning point in Russias history and the countrys total liberation followed the time of troubles. Since then this event became a symbol of unity of Russian peoples. In 1613 tsar Mikhail Fyodorovich Romanov instituted a holiday Day of Moscows Liberation from Polish Invaders that was marked on November 4. From 1649 the Kazan Icon of the Mother of God day was celebrated in Russia on the order of tsar Alexei Mikhailovich. The icon was sent from Kazan to prince Dmitry Pozharsky and became the guardian of citizensin-arms Russian peoples forces came out for action from the Nizhny Novgorod Kremlin walls in January 1612, with the icon the troops came to the Holy Trinity-St. Sergius Laura in the summer and liberated Moscow with the icon. To this day November 4 is marked in Russia as the Orthodox holiday of the Kazan Icon of the Mother of God. The feat of the Russian people was perpetuated in 1818 by a decree of Emperor Alexander I. A monument to Minin and Pozharsky created by celebrated sculptor, Academician Ivan Martos was placed on Moscows Red Square. It was the first in Russia monument erected not to the tsar or military commander, but to national heroes. Initially it was planned to place the monument in Nizhny Novgorod. Two hundred years after that the idea became a reality a festive ceremony of unveiling the monument to Minin and Pozahrsky will be held in the city on Friday. It is a replica of the monument in Moscow. Unity Day ( Den narodnogo edinstva) was first celebrated on November 4, 2005, commemorates the popular uprising led by Kuzma Minin and Dmitry Pozharsky which ejected the Polish invaders from Moscow in November 1612, and more generally the end of the Time of Troubles and foreign intervention in Russia. The event was marked by a public holiday which was held in Russia on October 22 (Old Style) from 1649 till 1917. Its name alludes to the idea that all the classes of Russian society willingly united to preserve Russian statehood when its demise seemed inevitable, even though there was neither Tsar nor Patriarch to guide them. Most observers view this as an attempted replacement to counter Communist demonstrations on November 7 holiday, which marked the anniversary of the October Revolution. Recently a film 1612 was made to explain to the Russian audiences the history behind the new holiday. National Unity Day is also known as Consolidation Day (as an alternative translation), which people in Russia celebrate on November 3 - November 4.Unity Day (also called Day of Peoples Unity or National Unity Day; Russian: , Den narodnogo yedinstva) is national holiday in Russian Federation held on November 4 (October 22, Old Style). It commemorates the popular uprising which expelled PolishLithuanian occupation forces from Moscow in November 1612, and more generally the end of the Time of Troubles and the PolishMuscovite War (16051618). The day's name alludes to the idea that all classes of Russian society united to preserve Russian statehood when there was neither a tsar nor a patriarch to guide them. In 1613 tsar Mikhail Romanov instituted a holiday named Day of Moscows Liberation from Polish Invaders.[1] It was celebrated in the Russian Empire until 1917, when it was replaced with a commemoration of the Russian Revolution. Unity Day was reinstituted by the Russian Federation in 2005, since when the year 1612 has been celebrated instead of 1917 every November 4. The day is also the feast day of the Russian Orthodox icon of Our Lady of Kazan. Popularity According to a recent poll (2007), only 23 percent of Russians know the name of the holiday, up from 8 percent in 2005. 22 percent identified the holiday as the Day of Accord and Reconciliation, the name of the Nov. 7 holiday in the 1990s. Only 4 percent knew that the holiday commemorates the liberation of Moscow from Polish invaders, down from 5 percent in 2005.[2]

Controversy President Vladimir Putin reestablished the holiday in order to replace the commemoration of the October Revolution, known as The Day of Great October Socialist Revolution during Soviet period and as The Day of Accord and Conciliation in post-Soviet times[3], which formally took place on November 7. His decision angered some sections of the public[4], particularly the Communist Party, who pressed on with celebrations on Nov. 7. Putin's predecessor, Boris Yeltsin took a limited action of changing the name of the holiday; by completely removing it, Putin sparked a controversy that continues today. There have been concerns about the manifestations of ultranationalism during the celebrations of the National Unity Day. In November 2005 and 2006, rallies were held in Moscow at which demonstrators shouted "Russia for Russians!", made neo-Nazi salutes, and held placards with swastikas, anti-semitic and anti-immigration slogans. While President Putin and the former mayor of Moscow, Yuri Luzhkov, have condemned such slogans and sentiments, xenophobic rhetoric is increasingly being adopted and manipulated by some politicians and officials. Ziua de 4 noiembrie este marcata in rusia drept Ziua Unitatii Nationale. Aceasta sarbatoare de stat simbolizeaza respectul pentru invataturile si faptele eroice ale stramosilor. Cu aproape patru secole in urma, in 1612 depasind discordiile si timpurile tulburi, rusii si-au aparat cu eroism independenta tarii in lupta impotriva cotropitorilor straini, iar Soborul rusesc a pus bazele inceputului de formare a statului rus. Exemplul lui Kuzma Minin si Dmitry Pojarski atesta si astazi faptul ca viitorul natiunii ruse depinde de unitatea nationala si unirea poporului. In 1612 intreaga Rusie a fost un cmp de lupta. Cea mai mare parte a regiunilor sale din vest a fost ocupata de vecini. Andrei Saharov, directorul Institutului de Istorie Rusa a declarat pentru Vocea Rusiei ca in acea perioada, in conditiile celor mai grele cataclisme istorice, lipsei unitatii, pustiirii spirituale, degradarii morale, tradarii si lacomiei s-au ridicat fortele din popor: tarani, negustori, boieri, adica toti cei carora le pasa de pamntul rusesc. Poporul in frunte cu reprezentanti marcanti, precum Minin, Pojarski si Trubetki care se numara printre fondatorii armatei populare de voluntari au participat la lupte. In noiembrie 1612 armata populara a eliberat Moscova de invazia poloneza. Peste cteva luni la Soborul Zemski, care s-a desfasurat la Kremlin, reprezentantii tuturor categoriilor sociale l-au ales in unanimitate pe tar si au fost puse bazele viitorului stat puternic. De la jumatatea sec. al XVII-lea in memoria celor care au eliberat capitala pe 4 noiembrie, Rusia a marcat sarbatoarea Icoanei Maicii Domnului de la Kazan cu care detasamentele rusesti au intrat in Moscova dupa eliberare. In sec. al XX-lea, in timpul puterii sovietice, aceasta traditie a fost intrerupta. Insa din 2005 acesta sarbatoare de stat a fost repusa in drepturi. Ea este marcata in calendar drept Ziua Unitatii Nationale. Sondajele de opinie recente demonstreaza faptul ca sarbatoarea inca n-a devenit populara in randul populatiei, deoarece o parte a societatii ruse raman e nostalgica dupa ziua de 7 noiembrie: Ziua Marii Revolutii Socialiste din Octombrie 1917. Liderii spirituali ai Rusiei, la initiativa carora a fost reactualizata sarbatoarea nationala, au facut un apel la conationalii lor sa faca o zi a faptelor bune in care oameni de diferite nationalitati, confesiuni si convingeri, care apartin unor grupuri sociale diferite, trebuie sa se simta uniti, sa simta ca au o soarta istorica comuna si un viitor comun in patria lor. In aceasta zi atat in Moscova cat si in alte orase din Rusia sunt organizate diverse manifestari culturale: mitinguri, spectacole, depuneri de flori, activitati festive tematice. (inforusia.ro) Pe 4 noiembrie n Rusia se marcheaz Ziua Unitii Naionale. Aceast srbtoare le amintete ruilor de evenimentele din 1612, cnd armata popular a eliberat Moscova de invazia polonez. n cinstea acestui eveniment n 1649 arul Aleksei a emis un decret prin care a instituit ca ziua de 4 noiembrie s fie zi de srbtoare. Ea a fost celebrat pn n anul 1917. Odat cu venirea la putere a Sovietelor, tradiia de a srbtori eliberarea Moscovei a fost ntrerupt. n noua Rusie srbtoarea de 4 noiembrie se marcheaz ncepnd cu anul 2005. Societatea i mass media au reacionat n mod neunivoc. Majoritatea observatorilor consider c desfiinarea srbtoririi Revoluiei Socialiste din Octombrie (7 noiembrie 1917) este principala cauz a reinstituirii srbtorii de la 4 noiembrie. Sondajele de opinie relev c, treptat, Ziua Unitii Naionale ctig din ce n ce mai muli adepi din rndurile populaiei. De exemplu, anul acesta 41% din rui au tiut s defineasc corect denumirea srbtorii, de 5 ori mai mult dect n 2005. Fiecare al treilea rus planific srbtorirea Zilei Unitii Naionale. n Rusia, ziua de 4 noiembrie este o zi nelucrtoare. n ntreaga ar se vor organiza serbri populare. La Palatul Congreselor din Moscova va avea loc o ceremonie festiv. Pe 4 noiembrie, Rusia a srbtorit eliberarea Moscovei de sub ocupaia polonez (anul 1612). Istoricii sunt de prere c imaginea vechiului duman polonez a disprut i au dreptate: conform unui recent sondaj de opinie, ruii au o prere bun despre Polonia.

Noua srbtoare ruseasc amintete de un eveniment petrecut acum 400 de ani. Pe 4 noiembrie 1612, trupele poloneze au fost alungate de la Kremlin. Victoria asupra atacatorului polonez a marcat sfritul "Marii restriti"(Smuta) - intervalul de 15 ani de puternic instabilitate politic, instalat dup moartea ultimului ar din dinastia Rurik . "A fost o criz statal, un rzboi civil. Prezena polonezilor la Moscova a nsemnat mai degrab o lupt a nobilimii pentru supremaie n Europa, nu o invazie strin", explic istoricul polonez Hieronim Grala. Evenimentele istorice au fost complexe, iar n jurul acestora s-au nscut numeroase mituri. "Civa ani ruii i polonezii s-au rzboit din mai multe motive", adaug Hieronim Grala, referitor la "Smuta". Ultimul ar din familia Romanovilor n 1610, marii moieri polonezi i-au pus n cap s cucereasc Moscova. Ambiiile lor au beneficiat de sprijinul unei pri bune a aristocraiei ruse. Mai mult, a fost vorba de o invitaie - susine Grala: "Polonezii ar fi urmat s-i ajute la nscunarea unui fals arevici, o persoan fr legturi de snge cu arul, deci fr drept de succesiune la tron. Tot n perioada respectiv, suedezii aveau de gnd s pun mna pe tronul Rusiei - lucru pe care regele Poloniei, Sigismund al III-lea, dorea s-l mpiedice. O rscoal popular i noua domnie a dinastiei Romanovilor au pus capt haosului care domnea". Smuta n ochii celor dou popoare n Rusia, n diverse epoci, "Smuta" a avut diverse conotaii: la nceputul secolului al XIX-lea, "Smuta" trecea drept lupta pentru aprarea rii de dumanul strin. n timpul Primului Rzboi Mondial, aceasta era considerat o problem intern rus. n perioada dictaturii Stalin, fostul atacator polonez devenise un duman de moarte. De altfel, acesta a fost argumentul prin care ruii i-au justificat brutalitatea fa de polonezi. Inclusiv filmul "1612" scoate la iveal aceast veche imagine. Regizorul Vladimir Chotinienko a realizat pelicula la cererea Kremlinului care a dorit s confere noii srbtori naionale o importan aparte. ns cineastul a falsificat istoria, critic Hieronim Grala. Mai mult, Chotinienko "a comis un atentat ruinos asupra textului genial din Boris Godunov, a lui Pukin. n scena final, uciderea ntregii dinastii Godunov este atribuit polonezilor." Polonia nu comemoreaz evenimentele istorice din 1610-1612. Pentru polonezi, importani sunt anii 1800, perioad asociat campaniei lui Napolen n Rusia i poemului epic "Pan Tadeusz" (Adam Mickiewicz), spune Jerzy Kochanowski, istoric la Universitatea din Varovia. Vladimir Putin Data potrivit pentru o srbtoare naional n 2004, preedintele Vladimir Putin a declarat ziua de 4 noiembrie, srbtoare naional. Istoricii polonezi sunt de prere c n spatele acestei decizii nu s-a aflat nicio intenie politic. Jerzy Kochanowski apreciaz c s-a urmrit nlocuirea srbtorii de pe 7 noiembrie, n care era celebrat revoluia comunist, cu o alt zi memorabil: "S-au cutat att o nou dat, apropiat celei de 7 noiembrie, ct i noi eroi. n prim-plan au fost aduse victoria obinut, noua dinastie arist a Romanovilor i renaterea statului rus." Alungarea trupelor poloneze de la Kremlin ocup locul secund.

nlturarea prejudecilor Dialogul ruso-polonez a cptat consisten graie sprijinului acordat istoricilor de ctre ambele ri. "Dorim s nlturm prejudecile, stereotipurile i miturile care ngreuneaz consolidarea relaiilor bilaterale", explic Slawomir Debski, director al Centrului pentru dialog i reconciliere din Varovia. n prezent, relaia dintre cele dou popoare este normal - apreciaz Debski. "De cinci ani purtm un dialog intensiv", adaug el.

Clieele larg rspndite conform crora ruii i-ar ur pe nemi i i-ar critica pe polonezi, nu sunt adevrate. Pentru Rusia, Polonia a devenit o parte a lumii occidentale - spune Cornelius Ochmann, expert pe problemele Europei de Est la Fundaia Bertelsmann. Dintr-un recent sondaj de opinie reiese c o treime din rui consider Polonia o ar drgu, cu peisaje frumoase i femei atrgtoare. De asemenea, ruii mai cred c polonezii le sunt "popor nfrit, nrudit prin limb cu naiunea noastr". Conform puinelor preri negative exprimate, polonezii formeaz "un popor nerecunosctor i arogant".

Noua srbtoare ruseasc amintete de un eveniment petrecut acum 400 de ani. Pe 4 noiembrie 1612, trupele poloneze au fost alungate de la Kremlin. Victoria asupra atacatorului polonez a marcat sfritul "Marii restriti"(Smuta) - intervalul de 15 ani de puternic instabilitate politic, instalat dup moartea ultimului ar din dinastia Rurik . "A fost o criz statal, un rzboi civil. Prezena polonezilor la Moscova a nsemnat mai degrab o lupt a nobilimii pentru supremaie n Europa, nu o invazie strin", explic istoricul polonez Hieronim Grala. Evenimentele istorice au fost complexe, iar n jurul acestora s-au nscut numeroase mituri. "Civa ani ruii i polonezii s-au rzboit din mai multe motive", adaug Hieronim Grala, referitor la "Smuta", scriu cei de la Deutsche Welle. n 1610, marii moieri polonezi i-au pus n cap s cucereasc Moscova. Ambiiile lor au beneficiat de sprijinul unei pri bune a aristocraiei ruse. Mai mult, a fost vorba de o invitaie - susine Grala: "Polonezii ar fi urmat s-i ajute la nscunarea unui fals arevici, o persoan fr legturi de snge cu arul, deci fr drept de succesiune la tron. Tot n perioada respectiv, suedezii aveau de gnd s pun mna pe tronul Rusiei - lucru pe care regele Poloniei, Sigismund al III-lea, dorea s-l mpiedice. O rscoal popular i noua domnie a dinastiei Romanovilor au pus capt haosului care domnea". Smuta n ochii celor dou popoare n Rusia, n diverse epoci, "Smuta" a avut diverse conotaii: la nceputul secolului al XIX-lea, "Smuta" trecea drept lupta pentru aprarea rii de dumanul strin. n timpul Primului Rzboi Mondial, aceasta era considerat o problem intern rus. n perioada dictaturii Stalin, fostul atacator polonez devenise un duman de moarte. De altfel, acesta a fost argumentul prin care ruii i-au justificat brutalitatea fa de polonezi. Inclusiv filmul "1612" scoate la iveal aceast veche imagine. Regizorul Vladimir Chotinienko a realizat pelicula la cererea Kremlinului care a dorit s confere noii srbtori naionale o importan aparte. ns cineastul a falsificat istoria, critic Hieronim Grala. Mai mult, Chotinienko "a comis un atentat ruinos asupra textului

genial din Boris Godunov, a lui Pukin. n scena final, uciderea ntregii dinastii Godunov este atribuit polonezilor." Polonia nu comemoreaz evenimentele istorice din 1610-1612. Pentru polonezi, importani sunt anii 1800, perioad asociat campaniei lui Napolen n Rusia i poemului epic "Pan Tadeusz" (Adam Mickiewicz), spune Jerzy Kochanowski, istoric la Universitatea din Varovia. Data potrivit pentru o srbtoare naional n 2004, preedintele Vladimir Putin a declarat ziua de 4 noiembrie, srbtoare naional. Istoricii polonezi sunt de prere c n spatele acestei decizii nu s-a aflat nicio intenie politic. Jerzy Kochanowski apreciaz c s-a urmrit nlocuirea srbtorii de pe 7 noiembrie, n care era celebrat revoluia comunist, cu o alt zi memorabil: "S-au cutat att o nou dat, apropiat celei de 7 noiembrie, ct i noi eroi. n prim-plan au fost aduse victoria obinut, noua dinastie arist a Romanovilor i renaterea statului rus." Alungarea trupelor poloneze de la Kremlin ocup locul secund. nlturarea prejudecilor Dialogul ruso-polonez a cptat consisten graie sprijinului acordat istoricilor de ctre ambele ri. "Dorim s nlturm prejudecile, stereotipurile i miturile care ngreuneaz consolidarea relaiilor bilaterale", explic Slawomir Debski, director al Centrului pentru dialog i reconciliere din Varovia. n prezent, relaia dintre cele dou popoare este normal - apreciaz Debski. "De cinci ani purtm un dialog intensiv", adaug el. Clieele larg rspndite conform crora ruii i-ar ur pe nemi i i-ar critica pe polonezi, nu sunt adevrate. Pentru Rusia, Polonia a devenit o parte a lumii occidentale - spune Cornelius Ochmann, expert pe problemele Europei de Est la Fundaia Bertelsmann. Dintr-un recent sondaj de opinie reiese c o treime din rui consider Polonia o ar drgu, cu peisaje frumoase i femei atrgtoare. De asemenea, ruii mai cred c polonezii le sunt "popor nfrit, nrudit prin limb cu naiunea noastr". Conform puinelor preri negative exprimate, polonezii formeaz "un popor nerecunosctor i arogant". Reprezentanii Clubului Academic Romno-Rus din cadrul Universitii Andrei aguna din Constana, au srbtorit, ieri, Ziua Unitii Naionale a Federaiei Ruse. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Consulatului General al Federaiei Ruse la Constana i a dorit s marcheze mplinirea a 400 de ani de la lupta mpotriva invaziei poloneze. Aceast srbtoare este tnr pentru ara noastr, Ziua Unitii Naionale fiind stabilit n 2004. Cu toate acestea, evenimentele sunt vechi, petrecute n urm cu 400 de ani, a spus consulul general al Consulatului Federaiei Ruse la Constana, Excelena Sa Mikhail Reva, prezent la eveniment. Pentru Rusia, moartea arului Ivan cel Groznic, n 1584, a nsemnat nceputul unei perioade de criz. Moartea arului a nsemnat i moartea dinastiei ariste pe care o reprezenta, provocnd o profund criz politic. Polonezii au profitat de ocazie i au vrut s pun pe tronul Rusiei un ar polonez catolic, a mai spus Excelena Sa Mikhail Reva. n 1612, n urma unei micri populare, polonezii au fost alungai din Moscova. Aciunea de astzi se nscrie n irul evenimentelor realizate pentru comunitatea din care facem parte. Suntem de prere c mediul universitar nu ar trebui s gzduiasc doar aciuni dedicate studenilor, ci ntregii comuniti, a declarat preedintele Universitii Andrei aguna, prof. univ. dr. Aurel Papari. n cadrul evenimentului de ieri, participanii au putut urmri i un scurt program artistic, care a cuprins recitri de poezie ruseasc, precum i momente muzicale. Manifestri n Rusia de Ziua Unitii Naionale Autor: Simona Mtie

50.000 de persoane sunt ateptate s participe la manifestrile organizate, azi, la Moscova, de Ziua Unitii Naionale, srbtoare instituit n 2004 i marcat n fiecare an pe 4 noiembrie, relateaz Agerpres. Cel mai amplu eveniment promite s fie Marul rusesc, la care ar urma s participe peste 10.000 de naionaliti. Aciuni similare vor organiza micarea pro-Kremlin "Nai" ("Ai notri"), partidul de guvernare Rusia Unit, micrile Antifa i Rusia tnr. Ordinea public va fi asigurat de 5.000 de poliiti, precizeaz ziarul "Kommersant". Preedintele rus, Dmitri Medvedev, i premierul Vladimir Putin vor srbtori Ziua Unitii Naionale la Nijni Novgorod, la 500 de kilometri la est de Moscova, unde vor depune flori la monumentul unor personaje importante din istoria Rusiei - al negustorului Kuzma Minin i al cneazului Dmitri Pojarski. Cei doi eroi au ntemeiat, n 1612, aa-numita miliie naional, care a nvins trupele poloneze din Moscova, punnd capt perioadei cunoscute ca Timpurile tulburi din istoria Rusiei. Timpurile tulburi (1598-1613) au fost marcate de lupta pentru putere dup moartea lui Ivan cel Groaznic, pierderi teritoriale, criz economic, politic i social. La sfritul lui februarie 1613, Adunarea reprezentanilor claselor privilegiate l-a ales ar pe Mihail Romanov, primul ar rus din dinastia Romanovilor. Ortodocii rui srbtoresc pe 4 noiembrie i Ziua Icoanei Maicii Domnului de la Kazan, pe care o aveau cu ei ostaii cnd au eliberat Kremlinul i Moscova n 1612. Marea Ambasada Petru stie ca inaintea lui, un singur print rus a cutezat sa treaca dincolo de granitele tarii sale: marele duce al Kievului, Iziaslav, care s-a dus in 1075 la Mayence, ca oaspete al regelui Henric al IV-lea. Pentru un rus trecerea granitelor inseamna tradare. Cu toate dojenile duioase ale boierimii si ale clerului, Petru nu se lasa. Marea Ambasada va merge la Amsterdam, Berlin, Viena, Roma, Copenhaga, Venetia, Londra, numai in Franta nu, de vreme ce Ludovic al XIV-lea ii sprijina pe turci. Marea Ambasada, alcatuita din 250 de persoane, paraseste Moscova la 10 martie 1697 cu tarul Petru I calatorind incognito sub numele de Piotr Mihailov. Ajuns la Koppenbrugge, este invitat la cina de printesa electoare Sofia de Hanovra si de fiica acesteia, Sofia-Charlotta, printesa electoare de Brandenburg. Mananca cu mana, se murdareste cu sos, nu stie la ce slujeste servetul. Insa, purtarea fireasca a lui Petru, vioiciunea si iuteala raspunsurilor o uimesc pe Sofia-Charlotta, care se simte cuprinsa de simpatie la vederea acestui vlajgan care n-are mai mult de 25 de ani si-i intrece cu cel putin jumatate de cap pe uriasii din garda ei, lat in umeri, cu chip hotarat, cu ochi negri stralucind sub fruntea bombata, cu sprancene arcuite si gura carnoasa, umbrita de o mustata subtire. Dornic sa afle tot, alearga in dreapta si-n stanga, opreste de nenumarate ori trasura pentru ca vrea sa masoare un pod, sa ceceteze o moara de vant sau sa stea de vorba cu oamenii de la joagar, cutreiera santiere, ii intampina pe pescuitorii de balene care se intorc din Groelanda, se apuca sa cerceteze practica tipografica, urmeaza cursurile de anatomie ale profesorului Ruysch. Desi nu este prea priceput, ia parte la interventii chirurgicale si-si cumpara o trusa de chirurg de care nu se va mai desparti. Petru vrea sa fie o enciclopedie vie si sa le impartaseasca si compatriotilor sai ceea ce a invatat. Si pentru ei, si pentru el a venit sa culeaga tot ce ce se poate din stiinta Apusului. La Londra, intrigat de sistemul parlamentar englez, asista, in mare taina, la o sedinta a Camerei Lorzilor. Petru e nevoit sa recunoasca ca roadele diplomatice ale calatoriei sale de 18 luni sunt mai degraba negative. Se intoarce in Rusia de urgenta dupa ce primeste un mesaj: s-au rasculat din nou strelitii. Reforme ntors acasa omoara strelitii, taie barbile boierilor sai, isi trimite sotia sa se retraga intr-o manastire, da un ucaz prin care interzice tuturor barbatiilor sa-si lase barba in afara de slujitorii Bisericii. Cei care vor dori sa-si pastreze barba vor fi nevoiti sa plateasca un bir. Dupa ce s-a razboit cu barbile, Petru incepe batalia cu vesmintele. Daca Rusia vrea sa mearga repede inainte, nu trebuie sa ramana imbracata in vechiturile de pe vrema lui Boris Godunov. Un ucaz dat la 4 ianuarie 1700 hotaraste ca 'boierii, oamenii de la curte, functionarii vor purta imbracaminte ungureasca, cu caftanul de deasupra pana sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt'. Cei care nu se supun ucazului platesc amenda. Unii mormaie ca vesmintele astea nu sunt bune pentru clima aspra a Rusiei. Obiceiurile din strabuni mai primesc o lovitura: reforma calendarului. La 20 decembrie 1699, cand mai ramasese doar cateva zile pana la sfarsitul veacului, Petru da un ucaz prin care numaratoarea anilor urmeaza sa se faca din acea clipa dupa calendarul european, fiecare an incepand la 1 ianuarie si nu la 1 septembrie ca pana atunci. Nu merge atat de departe incat sa instituie calendarul gregorian, care, fiind, cel de la Roma, n-ar fi potrivit pentru ortodocsi; se multumeste cu cel iulian, care are o intarziere de 11 zile (trecerea la calendarul gregorian se va face la 1 februarie 1918 de catre guvernul URSS). Hotaraste ca, la 1 ianuarie 1700 toata lumea sa-si impodobeasca portile caselor, sa ia parte la slujbele de la Biserica si sa-si faca urari de Anul Nou. Veselia asta silita nu tulbura inimile moscovitilor. Unii soptesc : 'Cum a putut Dumnezeu sa faca lumea iarna ?' iar altii merg mai departe : 'Biblia spune ca Antihristul are sa schimbe vremea. Petru I este asadar Antihristul'. Ultimele reforme Pune in locul vechii Dume a boierilor un Consiliu de ministri restrans, caruia ii adauga o Camera de justitie si infiinteaza un Senat care are autoritate legislativa, judecatoreasca si executiva. Senatul se supune tarului. Inlesneste oamenilor din popor patrunderea in randurile nobilimii. Prin ucazul din 16 ianuarie 1724, un soldat,

chiar daca nu este de neam, poate ajunge ofiter, primind totodata rang de nobil, pe care-l vor mosteni urmasii sai. Incurajeaza cresterea animalelor, introduce rase noi de bovine, infiinteaza cele dintai herghelii, le arata taranilor cum sa secere graul cu secera si nu cu cosorul. Datorita lui, industria rusa cunoaste un avant nebanuit. Ii scuteste de serviciul la stat si de impozite pe cei ce construiesc fabrici si pe rudele acestora, le acorda imprumuturi fara dobanda, precum si privilegiul de a cumpara, incepand din 1721, robi de la mosieri pentru a-i folosi in intreprinderile proprii. Prin ucazul din 23 martie 1714, Petru schimba statutul familiilor aristocratice, prin care impiedica faramitarea pamantului; fiul sau fiica cea mai mare vor mosteni tot pamantul, ceilalti copii isi vor imparti intre ei bunurile mobile. Rzboiul cu turcii La 20 ianuarie 1695, n toiul iernii, d porunca de mobilizare la lupt mpotriva Turciei. n plin rzboi, la 29 ianuarie 1696 primete vestea c fratele su vitreg, ubredul Ivan, a murit subit la Moscova. Realizeaz repede c Rusia are nevoie urgent de o flot. O creeaz i prima btlie naval ia sfrit n avantajul ruilor. Dup ce mprtie navele turceti ancorate n dreptul Azovului, flota arului blocheaz estuarul spre a mpiedica aprovizionarea. Ofierii i inginerii austrieci calculeaz cu atta precizie unghiul de tragere al tunurilor nct turcii sunt n pericol. Pe 18 iulie 1696 cetatea Azovului se pred. arul trimite 50 de brbai rui de neam n strintate, pe cheltuiala lor, s deprind arta navigaiei. i dorete ca Imperiul Rus s devin statul cel mai puternic din Europa. De altfel, se arat gata s plece el nsui, ntr-o "Mare Ambasad", prin rile apusene, ca s afle cum au progresat tiinele i s capete sprijin militar ori diplomatic mpotriva dumanilor dintotdeauna ai Imperiul Rus. Marea Ambasad Petru tie c naintea lui, un singur prin rus a cutezat s treac dincolo de graniele rii sale: marele duce al Kievului, Iziaslav, care s-a dus n 1075 la Mayence, ca oaspete al regelui Henric al IV-lea. Pentru un rus trecerea granielor nseamn trdare. Cu toate dojenile duioase ale boierimii i ale clerului, Petru nu se las. Marea Ambasad va merge la Amsterdam, Berlin, Viena, Roma, Copenhaga, Veneia, Londra, numai n Frana nu, de vreme ce Ludovic al XIV-lea i sprijin pe turci. Marea Ambasad, alctuit din 250 de persoane, prsete Moscova la 10 martie 1697 cu arul Petru I cltorind incognito sub numele de Piotr Mihailov. Ajuns la Koppenbrugge, este invitat la cin de prinesa electoare Sofia de Hanovra i de fiica acesteia, Sofia-Charlotta, prines electoare de Brandenburg. Mnnc cu mna, se murdrete cu sos, nu tie la ce slujete ervetul. ns, purtarea fireasc a lui Petru, vioiciunea i iueala rspunsurilor o uimesc pe Sofia-Charlotta, care se simte cuprins de simpatie la vederea acestui vljgan care n-are mai mult de 25 de ani i-i ntrece cu cel puin jumtate de cap pe uriaii din garda ei, lat n umeri, cu chip hotrt, cu ochi negri strlucind sub fruntea bombat, cu sprncene arcuite i gura crnoas, umbrit de o musta subire. Dornic s afle tot, alearg n dreapta i-n stnga, oprete de nenumrate ori trsura pentru c vrea s msoare un pod, s cerceteze o moar de vnt sau s stea de vorb cu oamenii de la joagar, cutreier antiere, i ntmpin pe pescuitorii de balene care se ntorc din Groenlanda, se apuc s cerceteze practica tipografic, urmeaz cursurile de anatomie ale profesorului Ruysch. Dei nu este prea priceput, ia parte la intervenii chirurgicale i-i cumpr o trus de chirurg de care nu se va mai despri. Petru vrea s fie o enciclopedie vie i s le mprteasc i compatrioilor si ceea ce a nvat. i pentru ei, i pentru el a venit s culeag tot ce ce se poate din tiina Apusului. La Londra, intrigat de sistemul parlamentar englez, asist, n mare tain, la o edin a Camerei Lorzilor. Petru e nevoit s recunoasc c roadele diplomatice ale cltoriei sale de 18 luni sunt mai degrab negative. Se ntoarce n Rusia de urgen dup ce primete un mesaj: s-au rsculat din nou streliii. Reforme arul Petru cel Mare ntors acas omoar streliii, taie brbile boierilor si, i trimite soia s se retrag ntr-o mnstire, d un ucaz prin care interzice tuturor brbaiilor s-i lase barb n afar de slujitorii Bisericii. Cei care vor dori s-i pstreze barba vor fi nevoii s plteasc un bir. Dup ce s-a rzboit cu brbile, Petru ncepe btlia cu vemintele. Dac Rusia vrea s mearg repede nainte, nu trebuie s rmn mbrcat n vechiturile de pe vrema lui Boris Godunov. Un ucaz dat la 4 ianuarie 1700 hotrte ca "boierii, oamenii de la curte, funcionarii vor purta mbrcminte ungureasc, cu caftanul de deasupra pn sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului pltesc amend. Unii mormie c vemintele astea nu sunt bune pentru clima aspr a Rusia.

Obiceiurile din strbuni mai primesc o lovitur: reforma calendarului. La 20 decembrie 1699, cnd mai rmsese doar cteva zile pn la sfritul veacului, Petru d un ucaz prin care numrtoarea anilor urmeaz s se fac din acea clip dup calendarul european, fiecare an ncepnd la 1 ianuarie i nu la 1 septembrie ca pn atunci. Nu merge att de departe nct s instituie calendarul gregorian, care, fiind, cel de la Roma, n-ar fi potrivit pentru ortodoci; se mulumete cu cel iulian, care are o ntrziere de 11 zile (trecerea la calendarul gregorian se va face la 1 februarie 1918 de ctre guvernul URSS). Hotrte ca, la 1 ianuarie 1700 toat lumea s-i mpodobeasc porile caselor, s ia parte la slujbele de la Biseric i s-i fac urri de Anul Nou. Veselia asta silit nu tulbur inimile moscoviilor. Unii optesc : "Cum a putut Dumnezeu s fac lumea iarna ?" iar alii merg mai departe : "Biblia spune c Antihristul are s schimbe vremea. Petru I este aadar Antihristul". n 1702, femeilor li se ngduie s ia parte la ntrunirile de societate, logodna devine obligatorie cu ase sptmni nainte de cstorie. Un an mai trziu apare la Moscova primul ziar rusesc, tiri din Moscova (Moskovskie-novosti), care cuprinde n patru pagini, o mulime de nouti scurte despre ceea ce se petrece n Rusia i n Europa. Este tradus Viaa lui Alexandru Macedon de Quintus Curtius, se pregtesc manuale de aritmetic i chiar un dicionar. Ultimele reforme Pune n locul vechii Dume a boierilor un Consiliu de minitri restrns, cruia i adaug o Camer de justiie i nfiineaz un Senat care are autoritate legislativ, judectoreasc i executiv. Senatul se supune arului. nlesnete oamenilor din popor ptrunderea n rndurile nobilimii. Prin ucazul din 16 ianuarie 1724, un soldat, chiar dac nu este de neam, poate ajunge ofier, primind totodat rang de nobil, pe care-l vor moteni urmaii si. ncurajeaz creterea animalelor, introduce rase noi de bovine, nfiineaz cele dinti herghelii, le arat ranilor cum s secere grul cu secera i nu cu cosorul. Datorit lui, industria rus cunoate un avnt nebnuit. i scutete de serviciul la stat i de impozite pe cei ce construiesc fabrici i pe rudele acestora, le acord mprumuturi fr dobnd, precum i privilegiul de a cumpra, ncepnd din 1721, robi de la moieri pentru a-i folosi n ntreprinderile proprii. Prin ucazul din 23 martie 1714, Petru schimb statutul familiilor aristocratice, prin care mpiedic frmiarea pmntului; fiul sau fiica cea mai mare vor moteni tot pmntul, ceilali copii i vor mpri ntre ei bunurile mobile. Sfritul n noaptea de 20 spre 21 ianuarie 1725, Petru se plnge de dureri cumplite, pricinuite de retenia de urin. Medicii nu au nicio ndoial c gangrena a cuprins colul vezicii urinare. A sosit clipa s numeasc urmaul la tron. Totui, arul tace. La 28 ianuarie, la ora ase dimineaa, la 53 de ani i dup 43 de ani de domnie, Petru cel Mare i d sufletul. Clanul puternic din jurul Ecaterinei citete o proclamaie prin care Ecaterina I e numit mprteas legitim a toate Rusiile. La 4 martie, dup 5 sptmni de la moartea arului, timp n care trupul nu fusese acoperit de giulgiu i capacul nu fusese pus pe sicriu, Nataa, mezina, moare de vrsat. mprteasa hotrte ca tatl i fiica s fie ngropai n aceeai zi. n strintate, vestea morii lui Petru este primit cu uurare. Petru I a fost n mod oficial cunoscut sub numele de Petru cel Mare dup ce a nvins Suedia n Marele Rzboi Nordic n 1721, rzboi care a fost mult timp definit drept tranziie de la vechea la moderna Rusie. Luptele nereuite la Azov mpotriva otomanilor n 1695-1696 au pus n micare reforma drastic a lui Petru n structurile de stat i militare, convingndu-l de necesitatea construirii unei flote miltare. Drept rezultat acesta a plecat ntr-o vacan prelungit n 1697 prin Europa cltorind icognito sub numele de Peter Mihailov, n mare msur s evite obligaiile ceremoniale la palatele strine. Misiunea diplomatic denumit Marea Ambasad a fost un tur remarcabil de 18 luni, a cror impact vor rsuna tot restul domniei lui Petru. Marea Ambasad numra aproximativ 250 de persoane cand a plecat din Moscova la nceputul anului 1697. El a vizitat mai multe ri europene, dar cele mai importante destinaii au fost Olanda i Anglia. n Olanda a vizitat institutele tiinifice din Amsterdam i a lucrat n antierele navale ale oraului iar n timp ce era n Londra, Petru a vizitat un arsenal, un muzeu i instituii guvernamentale. Petru a cumprat cantiti uriae de arme i echipament, avnd nevoie de 10 de nave pentru a transporta totul napoi n Rusia. ntorcndu-se n ara natal Petru a devenit mai convins ca oricnd c Rusia trebuie s nvee de la Europa dac dorea s devin un stat modern i ca prim pas a decretat ca brbile s fie impozitate pentru a descuraja practicile tradiionale ruseti. O mare parte din timpul domniei lui Petru a fost consumat de Marele Rzboi Nordic contra Suediei. n 1700 n combinaie cu aliaii saxoni i danezi, Peter a lansat ceea ce el considera a fi un rzboi scurt i uor mpotriva Suediei. Cu toate acestea n luna septembrie a aceluiai an, regele Carol al XII-lea al Suediei a anihilat armata lui Petru la Narva, capturnd aprope ntreg parcul de artilerie. Avnd nevoie s i reconstituie forele sub presiunea urgenei militare i a rzboiului prelungit, Petru a inventat un set de instituii de recrutare a ofierilor, echipare, finanarea i administrare a armatei sale, care au pus bazele creterii puterii militare a Rusiei n secolul

al XVIII-lea. Totodat reconstrucia armatei a dus celebra sa decizie de a topi clopotele bisericilor din Rusia pentru a face ghiulele de tun. n trecut, nobili erau chemai s serveasc n cavalerie pentru anumite campanii, dup care li se permitea s se ntoarc la ndatoririle lor civile, fie pe moii fie la palate. Ei primeau un comision pentru serviciile lor dar recompensa real era de fapt statutul nobil i privilegiile conferite, n special dreptul de a deine moii populate. Cnd erau chemai, nobililor li se spunea ci oameni narmai s aduc pentru a completa unitile. Nevoia de recrui era nsa mai mare dect puteau nobilii s ofere, situaie agravat i de faptul c brbaii de multe ori nu se prezentau atunci cnd erau chemai. Petru a administrat aceast problem fcnd serviciu la stat o obligaie pe tot parcursul vieii pentru toi nobili. Cei care nu slujeau ii pierdeau rangul i moiile. Petru cel Mare a introdus astfel Tabela Rangurilor n 1722, o lista oficial a poziiilor i rangurilor din armat, guvern i curtea imperial. n armat, Petru a lucrat din greu pentru a stabili procedurile standard, regulamentele i pedepsele precum i s reglementeze salariile pentru toate trupele sale. El nu a izbutit att de bine n aceste domeniu, deoarece aprovizionarea i plata unor astfel de armate vaste era dificil din cauza infrastructurii srace a Rusiei i a lipsei de resurse. Chiar i n situaiile de neprimire a plilor i a proviziilor, Petru considera c soldaii nu ar trebui s se plnga de aceste condiii. Soldaii care dezertau erau supui la o varietate de pedepse inclusiv munc grea, biciuire i agare. Pedeapsa corporal a fost utilizate n mod liber n armata rus i se credea c viaa unui soldat era mai rea dect via unui erb. Campaniile militare constante ale lui Petru s-au extins dincolo de graniele Rusiei dar la costuri considerabile pentru poporului rus. Industria de armament a rii a continuat s fie construit pn cnd a fost capabil s produc o gam larg de arme, de la muschete la baionete i artilerie. Dup un deceniu de efort armata a ajuns la o for de 200.000 de brbai n serviciu permanent, a doua ca mrime din Europa dup Frana. Acesta a creat industria de construcii navale a Rusiei i a construit de la zero prima flot militar 28000 de brbai, patruzeci de nave i sute de ambarcaiuni mai mici. n dorina de a plti costurile armatelor, navelor i armamentului, guvernul rus a impus poveri financiare grele asupra populaiei. Morile, stupii, sicriile, pepeni verzi, blocurile de ghea, hornurile, cstoriilor non-ortodoxe erau toate impozitate pentru a asigura venituri pentru armat. n curnd armata avea s consume 90 la sut din bugetul de stat. n 1700 Petru a reformat calendarul rus, care la momentul respectiv calcula anii de la data presupus a crerii lumii. Petru a adoptat calendarul iulian, dei calendarul gregorian era mult mai precis. A subordonat Biserica Ortodox autoritii guvernului, ca parte a eforturilor sale de consolidare a statului rus. n 1718 a stabilit un Colegiu Ecleziastic sau Sfntul Sinod, un fel de consiliu de conducere a clericilor pentru a nlocui patriarhia independent. Colegiul Ecleziastic a fost unul dintre cele nou organisme administrative de specialitate copiate dup modelul german. Politic reformist arii dinastiei romanov, n special petru cel mare, au ncercat s modernizeze fiecare faet a rusiei. au nfiinat noi instituii de nvmnt i aumodificat infrastructura statului prin reforme legislative i administrative. patriarhia ortodox a fost dizolvat i statul i-a luat locul ca supraveghetor al Bisericii. nobilimea a fost reorganizat, iar erbia a fost oficializat. Comerul a fost ntrit prin acordarea de privilegii speciale strinilor i meseriailor care se stabileau n rusia. ncercrile de occidentalizare a rusiei au produs schimbri n elementele tradiionale,cum ar fi interdiciade a purta brbilungi (2). Petru cel Mare este considerat, in general, drept unul dintre cei mai reprezentativi tari rusi. De schiderea spre Vest pe care a promovat-o a contribuit din plin la transformarea Rusiei intr-o mare putere. Petru s-a nascut in 1672, la Moscova,fiind unicul fiu al lui Alexei si Natalia Nariskina, cea de-a doua sotie a sa.Tatal lui Petru a murit cand acesta nu impinise nici 4 ani. Deoarece Alexei avusese 13 copii cu prima sotie,au izbucnit lupte indelungatate si uneori violente pt tron. Odata, micul Petru fiind nevoit sa fuga pt a scapa cu viata. Timp de cativa ani,sora vitrega a lui Petru, Sofia, a preluat fariele puterii ca regenta, si abia in 1683, cand a fost indepartata, Petru a ramas sa conduca singur tara. In 1689, Rusia era o zona inapoiata,aflata cu secole in urma Europei de Vest, aproape in toate privintele.Aici iobagia era in floare-numarul iobagilor crestea,in timp ce drepturile lor se diminuau. Rusia nu cunoscuse nici Renasterea, nici Reforma. Clerul era ignorant, literatura aproape ca nu exista, matematica si stiintele starneau dispret. Petru a intreprins o indelungata calatorie in Europa (1697-1698) cre avea sa marcheze urmatorii ani ai domniei sale.El a luat cu sine circa 250 de oameni in aceasta ''grandioasa solie''. Calatorind sub pseudonimul PIOTR MIHAILOV, tarul a avut prilejul sa constate unele aspecte care altfel ar fi ramas neobservate. In timpul sederii sale in strainatate, Petru a muncit temporar ca dulgher de nave pt compania olandeza ''East India''. A lucrat la

santierele navale regale din Anglia, si a stiduat tehnica armelor in Prusia. A vizitat fabrici, scoli muzee, depozite militare. A asistat chiar si la o sesiune a Parlamentului englez. Pe scurt, a invatat o sumedenie de lucruri despre cultura, stiinta, industria si tehnicile administrative vestice. In 1698, s-a intors in Rusia si a initiat o serie de reforme menite sa modernizeze si sa asigure deschiderea spre Vest a statului rus. Pt a incuraja introducerea tehnologiei si tehnicilor vestice, Petru a adus multi tehnicieni straini in Rusia.A trimis de asemenea,numerosi tineri rusi la studii in Europa de Vest. Pe parcursul domniei sale, Petru a incurajat dezvoltarea industriei si a comertului. Sub conducere lui, orasele s-au marit, si burghezia a devenit o categorie influenta. In acea perioada,s-a construit prima flota ruseasca adevarata. Armata a fost reorganizata dupa modelul vestic, trupele au primit uniforme si arme moderne, si s-a adoptat stilul militar vestic. De asemene, Petru a intodus numeroase schimbari in administratia civila rusa, promovand personalul in functie de eficienta,nu de rangul obtinut. In plan social, Petru a promovat deschiderea catre Vest. A dat un decret prin care interzicea barbile(desi in final l-a modificat), ii obliga pe curteni sa se imbrace dupa moda vestica, si introducea fumatul si bautul cafelei. Desi la vremea aceea multe dintre propunerile lui au intampinat o opozitie acerba, pe termen lung, politica sa a determinat aristocratia ruseasca sa adopte pana la urma manierele si cultura vestica. Evident, Petru considera Biserica Ortodoxa rusa o forta retrograda si reactionara. Partial a reusit sa o reorganizeze si sa preia conducerea asupra ei. Petru a infiintat scolile secundare in Rusia si a incurajat dezvoltarea stiintei. A introdus calendarul iulian si a modernizat alfabetul rus. In timpul domniei sale, a aparut primul ziar rusesc. Paralel cu aceste reforme interne,Petru a promovat o noua politica externa, ceea ce s-a repercutat asupra viitorului Rusiei.Sub domnia lui,rusii au purtat razboaie atat cu turcii, in sud, cat si cu suedezii,in nord.La inceput a obtinut cateva victorii impotriva turcilor, cucerind portul Azov in 1696 si asigurand accesul Rusiei la Marea Neagra.Mai tarziu insa, balanta a inclinat in favoarea turcilor si in 1711 tarul a fost obligat sa cedeze Azovul. In razboiul impotriva suedezilor,evenimentele s-au desfasurat exact invers.Dupa cateva infrangeri suferite la inceputul luptei,suedezii si-au adjudecat in final victoria.Rusia s-a alaturat Danemarcei si Saxoniei in razboiul impotriva Suediei,care la vremea respectiva era o mare putere militara.In batalia de la Nerva,Estonia,in 1700,trupele ruse au suferit o dureroasa infrangere.Ulterior,regele suedezsi-a indreptat atentia spre ceilalti dujmani ai sai.Intre timp Petrusi-a refacut armata.In cele din urma,in batalia dintr Rusia si Suedia de la Poltava,in 1709,armata suedeza a fost infranta definitiv. Rusia a castigat Estonia si Litonia,plus o zona extinsa ,in apropierea Finlandei.Desi regiunea cucerita nu era extrem de mare,avea o importanta deosebita deoarece ii asigura deschiderea la Marea Baltica,si prin urmare,''o fereastra spre Europa''. Pe malurile raului Neva,pe o parte din pamantul cucerit de la suedezi,Petru a pus bazele unui nou oras,Sankt Petersburg,unde si-a mutat capitala in 1712.De atunci,Sankt Petersburg,a devenit punct de legatura dintre Rusia si Europa de Vest. Costul ridicat al reformelor si razboaielor purtate de Petru au dus in mod inevitabil la impozite suplimentare.Atat taxele ridicate,cat si reformele in sine au nemultumit o mare parte din populatie,soldandu-se cu cateva revolte,inabusite nemilos de Petru. Desi a fost criticat la vremea sa,azi,atat istoricii rusi cat si cei occidentali il considera pe,Petru,cel mai stralucit tar al Rusiei. Era impunator si ca fiziv.Avea in jur la 1.80m,si o infatisare placuta.Vesel si nestapanit,dadea uneori dovada de un umor crud.Cateodata bea peste masura,si isi manifesta tendintele spre violenta.In afara talentelor sale politice,si militare,petru a vadit interes si pttamplarie,tehnica tiparului,navigatie,si constructia de nave. Petru s-a casatorit de doua ori-cu prima lui sotie,Eudoxia,s-a insurat la 17 ani si au stat impreuna doar o saptamana.Can Petru a implinit 26 de ani,a trimis-o la manastire.In 1712 a divortat de ea si s-a casatorit cu o lituaniana din popr pe nume Caterina. Petru a avut un fiu,Alexei,cu prima lui sotie,dar nu s-a inteles niciodata cu el.In 1718,Alexei a fost arestat sub acuzatia de a fi conspirat impotriva lui Petru.Ulterior a murit in inchisoare din cauza torturilor. Tarul s-a stins din viata la Sankt Petersburg,la inceputul anului1725,la varsta de 52 de ani.A fost urmat la tron de vaduva sa Caterina.

10