dedetesteesestse os REPRESS : a INTRODUCERE IN PSIHANALIZA PRELEGERI DE PSIHANALIZA d PSIHOPATOLOGIA VIETIL COTIDIENE 2 8 Traducere, studi introduetiv si note ‘Dr. LEONARD GAY RILIU na + oS & pe A EEE EES ns = es ck eSControl stiinfifie si confruntare : prof. dr. GH. TANASESCU ‘Traducerea a fost fGeuth dupt Wucrérile: Zur Payehopathologie des AMtagsle~ hens 80%), Uber Pspehoanalsse (2910) si Vorlesungen aur Einfhrwnk indie Psyehoanalyss (1816—17) din Gesammelte Seheiften, volumeles TV, Vi, Internation naler Prychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zisleh, Ingrijives edit: ANNA FREUD, OTTO RANK si JA, STORFER 10%, by Internationaler Peychoanalytischer Verlag’, Ges. mb. H, Wien Pentru uzut eadrelor didactice gi al studentilor — vittoré profesori Redector Stefan Westiried Tehnoredactor : Vietoria Ghimsis Coperta colecfiei+ Eugen Stola SUMAR Stuslu introduetlv: Sigmund Freud seu dreptu te adcedr ned Gala) INPRODUCERE IN PSDHANALIZA Patea ini: ACIFLE RATATE 5 6. - 1, Preambat W. Aeteie ratate | =| TL, Actele ratate (contintare) IV. Actele rotate (stisity Partea @ dove: VISUL "ys Difcultth sl abordiri prelimnave ‘VE tpoteze fh tehnjca interpretarit ‘Vit, Confinutil manifest i ideile Intente ate visuiu VIL Vissle copitlor + cea TX, Cenzura ‘sul é X. Simbolistica visutal |. : XE Elsborarea visulsi RIL Analisn aor vise : ILL, Trasiturs athaice si infantibismul ‘visulel XIV. Realizarea dorinjelor Sc TV. Incerttudint 3 ited : Pavtea @ treia: TEORIA GENERALA A NEVROZELOR XVL Pabanaliat gf pstbiate ses XVI Sensttsimplanclor {XVII Fisarea In trauma pst Inconstientul XX. Viefa sexual a emuhit XXT Devvoltarea Iibidouloi 35 steveturte sexuate [ENIL Ponte de vedere cu privire ln dezvoltare si rear lune, Etiotogie XXII, Modaitstite de iormare & simplomeer XIV, Nervositatoa comune ees XV. Argenta . XEVE Teoria Ubidoulul i arciismal XAVIE Transfert fi AVI Terapia. psthanalitics : a 2 ase 2 268 a4 28 su mh am 330PRELEGERI DE PSIMANALIZA Pretegerea tutti : ms Prelegerea a dou a) Prelegerca a trela 389 Preteen pate or Prelogeren a cincea i SIGMUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR PSIHOPATOLOGIA VIEFIE COTIDIENE, 1. Uiterea de nume proprit an wth cei ary TE Uitarea de cuvinte staine a6 cement re WL, Vitarea de mame si de grupurl de euvinte a 1X, Amintiey din copiacie gf yzmintisieerane ‘ne 'y, Lapetnale smn 4 Ccercetttrst operst tol Freud este confruntat de ta bun Sneepat et aban VI. Erort de cite gi de ‘cris 2 aso dente amet Imre cron, Une punt Chir to Vil, Uitoren de letprea a ae projects a forte ing perte din teretura imensh consorata psihaneizel, Chiar si autor! Brrr corneal ghee eee ee a toShut onordill In alte privinte ofera adesea, in acest domeniy, texte din cele Facto eeeasecee fc By SR ueeretablie. Ceoa ce po bunk drepiate @ prim donumirea ‘de «presudectth sc Brone : Br ‘Pelalane® conitule sl adi o renltate anevole de invins, pln fo (rin care Sas e es Siclte ptemaha pslnonalach se afl& demott Ta indersina publicute), tm aceseth Perlnmee eM enna cee gee oan SUAS ‘Giewade sint inch sl mal mari la nol, unde foerte multa ome ma Pee Eas Pinca paltanaliza dest din abate, ort in cfrfile de vulgaizare, de felul clor Qiscute de dr G. Vlad, Mihall Moldovan, C, Tordénescu, Dh Loewerstelin, sav de un T. Corozel, ca sé ru mal vorbim de broqurie tiie Fie Ge unit detractocl animati de intereve obscure, Monogrefia claborata de Bet popescucSibia evizullé de Ia editle 1a cilile, ultima purtind ttl Conceptis pettonatticn, Expunere st evitie8, H, Welther, Sibid, 197), sncorporalt ‘has tin fragmentar fni-o Iocrare scrst, do pe posit idcolegiee superioare, in co- Invorave cu prof de. docent Victor Sahieanu (Ittreducese critieé in psihona Tied, Baitura Decla, 1972), ca al eiteva eseurl pe toma conceptci despre sexualiiate 2 ish Bread, senate ded, Tosit West fried, reprezintd, cdem, singurele contel- uu notabite in directa explordnii obiective a frevdismulul. ,Psikanatica — scoria Ja un moment dat V. S&hleanu — @ abordat domenii delicate ate viefil umane (copltana, sesialitatea, ara) in care imlatiunce lucidiipit investigative se tzbeste, fprin tredile, de multe prejudeci}i"®). Reputstul psibolog marxist G. Politzer Usservave sl el .Depiie Tongtemps aést, depuls Tes premitres débuts de ta pruch- inatgne, ses adverscives ont réclamé te droit de Ta Juger sans la connate”) ‘bin acest punct de vedere, Frewd se afl, parcd, sub puterea unui blestem : ‘accig de a ii la nesfirgit ristaimict, denaturat, mutilat, O texturd complicaté. de actor! favorizaxd aceasth insustiie. Tar opiniite de @ dooa sau @ trela mind, rontente {ark exten oq ql formolela eviten concepute cas socheze Imedlat Giferul, feed preooupént sericese pentru adevar, snt de o persistentS teftordtone +) Motto pretuat de la Irving Stone, The Passions of the Mend, a Novel of the Eifeand Work of Sigmund Pret, Casta, London, 207 H Pierre Fougeyrolies, La rétolution freudienne, Dencdl-Gonthier, Pari 190. @ SVictor SAkleanu, Prhonalisa: pro si consva, in ,Lupta de class*, Amul Ly 9 1, p. 76, ) Georges Politzer, Le muthe de Cantipeychanclyse, in Berits, t. 2, Baie tions Sociales, Panis, 196), pp. Sei camae =-Pthanaizn freudiond — observ J. P. Chaplin si T, 8. Krawice — a ajune SH fle stmplificata ta culme im minteo marelui public. Intoemai cum inireoud eoo= Iufionism at Ta Darwin @ fost redus ta expresia magica ,cmul se troge ain mov muja", pe care ¢ ausim tn vorbirca de toate silee. tot aya yvslia lel Freud th Tegatwre cx dace se2uala a neerostior este supersimpificatd prin frrsas «Din puet fe vedere paihologic este daunator sd reprimt viata sesueld™. Pe clad. in realiate, Fread considera. necesard reprimarea sexualitit, daca tm joc este mupraviefures cultun pr evelizaier™ Freud insusi ne relateazd, in eseul Contributie ta istoria miscarit psthanatt lice, wo fapt dcosebit de seronifiealv in legsturh cu modu in care procedeaea de obicei fabsiticatonit froudimulu, indiferent de mobiiurte care’ it imping la ate tiune: sfntr-o si un asitent de la clinica vienesd wnde fincom wn curs de st scmestrs, imi cert permisiunea de a audia lectlle mele, Lea eieulcet ce mul tent, fn tloere, tar dupa ultima expuncre se oferi si md Tasojeased five past ‘in cursut pkimbart, toi marturist c@ serisese, cu incuviintorea flute sou deca fedri, © carte care combéten teorile mele, adaugind a acum regreta ci a Sieur, din moment ce, datorité prelegeriior mele, it putuse face o lee mai exacld anepra ‘ecestor teoril, Daca te-ar fi cunoseut mat dineinte tot aga de bine, nar ft serie cartea, Inainte de a se fi apueat de lucru, intrebare ta clinics dacd nar face bine sd citeasedImerpretarea wsetor*), tnd + 20 rlepunsese ca mu meritd onencala, Cu toate acestea, tmi spuse el, Fncheind, era prea trzix, nimie din carted aa. nit mat putea fi sekimbat, deoarece era gata tiparitd. Dealtjel, nici na socotit nece- sar 9 food dup aceea vreo declarajie cx privire la schimborea ce se. produsese fn oprital eau feta de poihanalis 9, Sercina limpesisii Werurilor nu este deloe uyoars, daté flind, pe de o parte, ‘complexitatca proprle teoriel treudiene, efortul ef protele de a reflecta ca. fritts {ate lialetica derutantz a fenomenclor psihlee, a omulil concret integral in rela Ville sale multiple de naturd blelogicd 91 socials, iar pe de ata parte tencestaiea emnd de o cauxi mai bund ca core sirguiese Ia zidul de revsteniaimpotsiva Dsihanalizet freudiene acel idcoiogi burghesi constienti de faptal ed materiaiaml, ajjonaismed, ssientismal al ateismol loi Freud pun ln pericol velorite aptcale de 0 orindulre sociald care fsi bazcass existenta pe rela de produce pevimete, eo morala duplicitars, gi care incearch #4 mustifice realitaie si si domloe. 44 pe cale afectivs mescle facktusate prin misloace economice gi polities, Nu ttiapla tor regimwl nazist a fost cel mal nelmpicat adversar al psihanlizel, ordoning tn rai 1099 arderea pe rug a cirtlor Iul Freud si prigeana impottive. adeptilor Sti, Lind cunostintd de acoste acte de barbarie, Freud, care caliticave isles Fismul drept un fenomen pur medieval sl reactionar*, nul va putut opr! sna comenteze Sronie: Am facut progrese, mu gluond in Bexl ifecia tear ji are BBE mine tn carne ti oase, pe clnd g:i se mulfumese seri arda carile-), Dar ce fw #1 spus el Gach ar mat is tcait Sd vads, nu peste milli ani, eaploorele mort Ge la Auschwitz seul Puchenwald? Botada sa'amara nit preligurase niet pe departe devarata crusine « fase 43, Chaplin, T.& Krawice, Systems ond Theories of Psychology, Holt Rinehart & Winston, Now York ete. 1966; pal 2) Die Traumdcutung, Tacrare capitalé Toi Fread, apanuié in anul 1940, in ature, Deutlske, Leipzig. "Wier NS Fueuc. Zur Geschichte der prychomnatytischen Bewepung, in Gesar- mete Senvifeen, WW. Ban, p15, DErnest Jones.’ The Life ond Work of Sigmund Freud, Anchor Books, Doubleday & Co, New York 1968 9.493 8 ‘Teebuinja presentarsi mei pe lire a Tal Sigmund Freud accurge ta nol Snwre alicle, din faptal ci pind in momentul de djé nu au existat teaduceri tn roméneste, aa incit opera sa mi este cunoscuta — in afara acclor cereal restrinse Unde et este citita in original seu in talméciey irancere, cnglezs, ialiene che. — secit prin Sntermediul wor prezentéri Inerent reductive, lacanare. dack mu dolore tare, a unor comentarit adetea Lipsite de aeoperire in siudierea Integral rods isnt. .Cendifit de paiRolegie sociala yi condifi politice eu facut ea multe im teaele paihanatizet sme fie valorificate corespunsétor sau sami primeased ros. punsal critic euvenit — notoczt Victor Séhleanu Credem ch aceasta situofa 4 Intielat ft tntirsie dervoltarea unor sectoare ‘mporiante dim cercetanle. asuea emul), Problema valoriarit aportului positiv al psibanalizel freudivne nu presupune deloe 0 reativare fells, succesul ei fiind ‘conditionat de respingerca, In accles tip a ceca co este ert gi lmposibil de elogiat in aeeasté opera Vastd gt inegald, Intuind aifcatatea intreprindert, acad, Vasile Pavelew, cbvaivind sca eltiva eal et tu este echitait ca toate erorte cemise de psihanelied ad fie atrbuite Jondatorudui vi, seria: Este grew sd se sepere partes de adevir de partca de froare tntro lostrina atit de complesd i atlt de diseutath cum este pathonalica, Cus tit mai mult eu et, char sf gresind, un asemenee curent de gindire — tm maura fn care ta basa se oftt seracitate gi intent lt gtinifice, cum este, indiveutabih eaeal lui Freud — stimuteasd decboteri, contrademonstrajt yi cerceter care ‘contr? bie, uneord intro mare mbsurd, Te depistarea preblemelor i ldrgirea orizontul Din acest pusct de vedere, froudismul a acut merltul deo fi propus spre, cence tore noi domenil, ignorate pina atunel, cum este motivafia inconstionth, oe se smonifext att tn comportarea normald (uitore, Iapsususi, vise) elt ff eee morbid mat ates in nevroce") Jatg suficente argumente care legitimensd interesul nosten major ponte Froud si freudism ca unul dintre princpalele curenie ale pslhologici contemperane, fate nu numai ef a deschis eu hotdrize damit Interprevdell unitare, integrative 4 deterministdinamice a fenomenclor psthice sl a condultel umane, el & excrelet fn accleyi tiny 0 larga taffuen{a asupre allor gMinte, procum si owwpra: Uiecatnelh Sf arteltntregatutseool NX", 1. Curticulum vitae ‘Sigmund Freud s-a nascut ta 6 mal 1054, in oelgehal Feelbers, aflat aici pe fecitoriul Cehosiovacies. Tatal stu, evzeu de obirse galliané, avind dren! mupe, fie Prineipata negoful de Tina, inoplinea 40 de ani tind sa’ cfssturt et Amalia Nathanson, mai tnéeS ou dova decenll decit dhinut gl, 1a aceasta a dova caete torle, el avea dese doi copir mati, dintre care anuh Emenuel, cra easatorle #1 avee lar un fu, John, in vista de on an. Din aceasta fesituré necbiqnulta de relent fe rudenic, a rezultat o situaile paradoxalé: ati} ho! Freud era bunle 1a nayiorea clos deal teelea bélat at su Gigauuna) case, asfel, venes pe lume In aaltate ‘de unchi al unui nepot mai in virstd cu un an dovit dinsut, Biogrels 4 onegchh DY. Sahicany on cit, po ab DNAVLs Paveleu, Drama psthotoplet. Eseu asepra consttuiispathologtel # sind, Elora dléacted gf pedawigion Buscseu, ae pe oh aa "Ct. Dictionar de filozaSie, Taitura polities, Bucurests, 1678, p. 56b Vel Marthe Robert La révulution psyehanatitigns, Tome 1, Payot Patig, 2068, p. 38 é 3S. Freud, Ma vie et ta psychenatyse, Gallimard, Paris, 1968, pp. 1-14 SBrnest Jones, op. elt, pe 8. ar. Joseph Brewer, care j-acomunieat ut Freud oseriede cbseevatil capitate ‘Houten legiturk cu uncaz deisterie gl ea vindecarea obtinutd cu ajutorul aje-nimie ‘oimetode catartice. Vor publics, in eclaborare, dows cirti: Ober den pryehischen ‘Mekanismus tysterischer Phinomene (188) ql Stuaien siber Hysterie (899). Acelatt Breuer La firut cunogtint& cu otcrinotaringolomut berlines Wilhelm Flies 4:8 de care Fieud va eultiva © prieunie fabulogrd, eu influenye accentuate assbra ‘evolutlel sale slliniiice. Corespondenta dintre ei va de nayiere, pesie ani, 1a ‘episoade romertice. Atit ca Brewer, cit # ca Flies, fei Froud va rupe pol Actinltiv relatiie amieae In continuere, viaja sa se fmpleteste indlceiabil cu destinut psthanalizel, Dac ‘mal mult de z20e ani, pind n 1606, a fost singurul reprezentant al noit orientési Dsiheterepeutice (termenul de psihanalisa" a apérut, pentru prima card, tate-un artieol publicat intrun zian frances, Ia 30 martie 189%), din acert sm poibanaiiza Inccpe 58 aibé adepti din ce tn ce mai numero, In diverse trl, Vor lun nagtere asociatit sl societift de paibanatiza, internationale $i natlonsle, migcarea diversifi- findu-se tot mal mult, in ciuda eforturler Iul Frewd de a impune 0 anumlté linie nertedoxi". Au Tor controverse pitirage si se produc ,dlsidente” de tot fell, intre cate avelen provocate de Alfred Adler, Carl Gustav Jung si W, Reieh int cele mal importante. In afard de aceste divenshini din intoviorsl marll fami de psibanaligi, Freud va avea de tnfruntat si divergentele ea scoala lui Pier re Janet, pe cave pentru prima card I inifnise Ja Teetie lui Chareot. La ora ts ere serie cceste rinduri’) — va precisa el — prinese din Franfa nenumdrate articote gi tuieturi din siare, care depun marturie despre 0 Iuptd vlelentd impotriva ‘occeptrilpeihanalizel 44 care presinta raportursle mele cx gooula francesa fy cu Torlle cele mat false. Citete, de eemplu, ef am folonit gederea mea la Paris penira 1 me fomiiarka cu texele fundomentale ale tui P. Janet, ca apui siemi tow tle pislta ex prade feud. De aceea, vreau si mention: in mod elt se poate de Tamrit 4 mamele Tei Janet nich nea fost pomentt in input ederii mete la Selptrigre™ Fresd se va strédul mereu sf demonstrese of, din punt de vedere istoric, path. fnaliza este absolut Independent’ de desecperirite ii Plerre Janet pe cind faceria din urmd nu va inceta sii revendice prceltates). Competitie aceasta sine {ibd e cont un mare rasunet In pertoada’ interbelled, cum remarci Victor Sanleanud, Dact prima carte tipiritd de Freud, Zur Auffassung der Apkasten (2891), ataca 2 temi de reurologic purd, reprezentind o citict radicala a concepfiel lul Wernieke s Lichtheim cu privire Je aga-aumitul yer aphasische SUmpt>- renkomplea", cea dinti carte care il ianseazd cu adevirat este Die Treumdewtung lsterpretarea!viselo), 1900, degi presa de. spectalitte abla acd toa. mentlonet parjla. Vor arse apol, pe'vind, Pathopatotogta viejii cotigiene (1908, Tret eseuri Qzrnes: Jones op ait, p36 4 Bae worbn de euciorrete Lt ratchet hae a ates O's Peeva, Me ole eta pychenais,p. 1 Jin Rovert S Woodworth, Mary R Sheenan, Contempora Sehoois of Prchstonis Methsen & Co 14a, Lenten 1863" inscqtrin tn esatees ot Scout o ple nog vasinal © Senet work Sighit) Cuciatae sacle tSer Segintha to exert connderatie nftence ba Sen occeey Sat ene ew feat eeriahan by the mort Giomane ooteeyhobs of Freed heh thrown into the shade" {p. 254). 7 ‘")Vietor Séhleanu, op. elt, p. 8 itulatd Selbst Derstelling — Die Frage der naC scnby ntragucere tn pahonctise 18361919, Dincoto de prinlpit IW “ “a 4 lunie 1998, Freud a fost silit si pardseascd Viena, eresul in care tréise 2, Debut de cercetitor de laborator Comentatorit care cunose muméi uncle Tuerdti disparate slo Iul S, Freud, a cele mai multe ori sevlert ale sale de populurizare, ex Der Trowm (1801), compen- iu al masivuill volta Die Troumdeutung, sau uncle monografit de din, fu acreditat imagines unui Fread iaclat de siinta exacts si de cerectaren expe Hmentalé, care araté in schim @ ioelinatie aperte pentra Tentexiri mitalogice i Construct speculative, pentru riscante extrapolsri filezofice, antropolagia, scio= Togice st aliele de atest fel. Tinaginea accosta falsd mal persist, deowrece, asa Com nota cu subtiliets, ma emul, un medic tegeen, .ca a1 {4 care! alter valort Sanlce, opera tai S. Brewd mw mol este ot cite, lt mar ales comentatt 1), ‘8 vedem cum stau de fopt tucrurile In aceasts privini. 1p realitate, pind in 1065, cind avea virsta de 29 de an! gl chiar pind mult rai tray, dup cum vom aven prilejul si constathes, Freud @ fost un neuroloz dle formate lasies, unul dintre ect mai bunt anatomopatoloct al crcierala, de la Viena, reputat pentru siguranja diagrostieulus si trecind deep? singurul specialist ccurcpeen ‘de prestgiu Im materie de paraliait infantile’). Tnea din timpul studene Yel sa dedicat unet munch asidue de laborator, efectuind uncle descoperini apie ciate de oamenit de stint at eect Ueenicla stiinfiied ska facut-o fn special fe laboratorul Instituut de Ailoto- Je din Viena, sb cirecia indrumere a loi Trnst Brocke ga asistentilor acotuia, Sigmund Exner si Ernst von Flelsehl-Marsow. De la Marthe Robert op cit, vel, Ih, p. 261 My Michel de MUzan, Fraud et Ie mort, in yL’AtC%, 3, 1980, p. 88. Dr. C. Romaneseu, Locul doctrines iui Froud in societatea contemporans, in .Syinposion’s iy 8 196), Beit Didier Anzieu, Lduo-nalyse, PUP, Paris, 5%, p.7 2 ‘el dint, spi: de © mare generositate, @ invétat, fntse altele, c& mimeni nu are Greotol sf fack in. sUinis observathi superficial Propagstor’convins al idilor fut Helmbolta, Brieke sostinea eé singure forjele Titiee 41 chimice, exclusind orice fnterventle de ordin supranatural, pot explica fenomencle wef, tolatatea reac {lllor organismlor si ep in acest caz, pentru investizarea Jor’ rednica se. Teco” ftandd 0 meted fislonmatematics), Apropriinds-sl solidele prineipit. de core tare ale profecrulti siu, Freud a intreprins uncle studil originale de histolosie peevosss, soldete ca trei comucicael — doud asuiwa idtelnilor nervome, sta fwela asupra ganglionilor spinall. la Petromyzon, 0 specie “de poate prim, neluse Inte-un volum al Academlct de stinte’). Va sai descoperi wie avemenea, conexiunea peduneulului inferior «uy ereferul snc, Aceste Jucrari ale at Proud, ‘esi minore, au Insemnat o biruinfé a observaticy microscopice precke si a inter previ genctice, find faverizate de amliorarea tehnieitpreparatelor histolosice, prin utiliarea lorurit de aur in colorarea (sutton Cancomiter, entra medicnist a Srecventat aposiniv un an istiutut de simte al hi Ludwig, intersindvse deans gas. Dupe, almavine feat a Inzat, ca Schundorartat, tn clnca de palace aul heeds Meynert ce al nate ansiomiet al erderlu, din acca trome), Ta seen peviall, Free a'elabort uc linc deo nals ines Che prates we Sint orignal works, dupa expesia Ii Es Sone), de fe ect munoaros wisn soabrere ca Dr. O. Rie, Spee praise essa entra Ie pl nice Studien er die haoretige Zevebratohmny. der Kinde ta win mencaraict comacrae apleion cereale tu cpl Zur’ Rennie ey fevebraien Dinegen des Kinderater, 180) To omental talburgior de tea} ‘cate, a des wate asl (80 fa onl core urmeacd ne note tee cl In auabiograte ~ tn tinpal sorted de tern tecnica, am yale bvertetit anya diver casun! de" oranice ele atanalat nero Trenat mam feniloraer cu acest domenty s pateam Wecstza un tees Se boob 40 precise in care antenepattgul th mal avee noms de ehdager ek ena «41 ait din Wena saree tris Io dlcfe'tn sas cu dingrsten! te oun Sats. Fema clgnoutcelor mele canfrmate de autpsle tal aut chow ‘etc american. edvore te fneom expuner insite de precentaea de Soles aia Sona mews In 104, Feud rated in vn moment reemoayere 58 oa ea decor Deror al ape Teale, ait-de iinportants in mien, chirwrie, Peocaet ae Ia un revirnnat. fm peutlogt, rsdn In acs sos in mod expecnenacteciee Ahisegice ale eocalnel alelold brew Palin canes alose) ele salt eae lutea neste a acs, In special tm comune de infect lacie’ Din Seas stevistrea exainentslor dese, muliumindurse eu Publleare eee “asia Inte reve In ace Un, um risen al sa, Karl alien, aie wed 4) Veri Marthe Robert, om elt, vol Ip. 6 4) Ger Spinaiganslien und Rickenmark des Petromyeun, Akademie der Wissen ‘chalt, Wien, 7 C or W y Ernest Jones, The Life ond Work of Sigmund Pend, p. 48. 8), Freud, Ma vie et la pauchanalyve. 1 58. Freud, Dber Coro, in ,Zentralbiatt 1 dic gesammte Therapie", July, eH 13