NOTA PRIVIND VIZIB. £ Cometa descoperité de citre astronomul L. Kohoutek 4e 1a obser vatorul Hamburg-Bergentor? este cea de a gases comets Jescoperits fn acest en,la ate de 7 martie 1973. In momentul descoperirii,co- mete se afla le distente de sproximativ 720 milioane kn. feta de Scare. Conform calculelor ficute,consta se apropie de Sosre,urmind ca in ziue de 28 decembrie 1973,tn jurul orei 14 (ore Ron‘niei) ee 9% treack le distente minima fats 7¢ Soare ( la periheliu) ¢i enu me 18 21,36 milioane km,moment in cere ea se va gisi la distanta de - 166 milbbane kn feti de Pamint. Continuiniu-gi migea: pe orbitd,cometsa se va inteparta 4e Soere der se va apropia 4e Pamint astfel c4 tn jurul datei de 15 januerie 1974 se va afla ls 4istents de 121,5 nilioane km. In con- tinuare cometa se va intepirta 4e Sosre gi de Pimint pierzindu-se in spatiu. Dup& esleulele preliminarii,erbite cometei Xohoutek,or aveo formé parabolics,feci ar trece o singuré deté fn apropieres Sosre- lui. Diemetrul nucleului mésosr’ cam 20-30 km 4iematou. Treceres atit de eproape de Soare (21,36 milioane kn) o ve fece sf apard tul 4e strélucitoare ve cer (coneta Helley din snul 1910 a trecut le distente de 68 miliosne km 4e Soare,comete Olbers 1e 115 milioe- ne km de Sosre) . Cometele fparte mari au trecut le distent: gi mai mici fat4 de Sosre,ca de exemplu : comete iin enul 1843 le distante de 200.000 km iar comets Tkeya-Seki aan 1965 1s 500.000 im. In periosda eactels cometa nu se veie cu ochiul liber decit cu ajutorul instrunentelor astronomice,tneepini tnes 4in » dous ju- matete » lunii noiembrie 1975 - cu o seurté intrerupere {fn decem- brie - pin& pe le jumMtates lunii februerie 1974, astrul va putea fi bine observat gi cu ochiul liber. Astfel,fncepina din s dous ju- m@tate a lunii noiembrie gi pind spre sfirgitul lonii februerie comete se va deplese prin consteletiile : Fecioara,Belente, Scorpio- nul, Siget&torul,Capricornul 91 Vérséterul. ee Periosds 20 noiembric - lo decembrie,cometa va putea fi observatd cu osrecare dificultsti,in apropicrea orizontului de sud- tytn zori, putin fneinte de réefritul Soarelui. In continuere in sure tn care strlucirea cometei ve fi destul de mere ( calculele de strélucire eu un cerscter destul de aproximativ) ,este posibil ca astrul sé poaté fi observat tn pling zi,in veciNétates Sosrelui, lieag mai fntii spre vest,ier epoi spre nord-est de astrul zileis se con- sideri cé aceasta vizibilitate er f1 posibild tn perioada 25 decen- brie 1973 - 2 fanuarie 1974. Dup& une ,trei zile de le aceasta daté,sticd cu ineepere de pe 1a 3-5 ianuarie 1974 conets va apare pe cerul de seard,fiina vizibil® spre vest,iniat% dup& apusul Sosrelui. Treptat cometa se va tndeptrta de Soare in care timp strflucirea ef va sc&dea treptat. Cdtre jumMtates lunii februarie,cometa nu va mei fi vizibild cu ment ochiul liber,ei numei eu ajutorul instrumentelor. Caleulele referitoare la strflucires cometei spunesm c4 stint Aestul de eproximative detorité unor fenomene proprii conetelor gi care prin caracterul lor accidental sint imprevizibile.?entru veni in ajutorul observatorilor,pe beze datelor trenenise de Uniunes astronomich internationals o-s eledtuit un tabel care cuprinde,pen- tru perioada 6 august 1973 - 22 februarie 1974,pozitiile succesive pe cer sle cometei,constelstiile traversate gi distantele cere o vor separa de Soare gi de Paémint 1s diverse date. Se reamintogte cf strélucirea eparents (magnituiines eparent&) dack este mai mica dectt 5 sau 4,5 etunci cometa se poate obsergs cu ochdul liber, tach conditiile atmosferice stint favorabile. Cu attt mai mult magnitudi~ nile negative exprimé o vizibilitate sporita. In tabel sint date doud velori probsbile pentru strélucire din motivele erdtate mei sus.Consts tusconerit4 dec astronecul L. Xohoate’ 42 19 ea conett *2sco= obsarvatorul Hombure-Bergentor? cete ccs 45 9 psritt in acest on, ls tate te 7 x9rtie 1973. In toneatul 4zscooer TL, ermets se sfle 1s 4istante 12 2roxiastiv 720 tilicene kn. f+ 44 Soare- Conforn calealclor Sicuts, concta sé s2revie 46 Soore, uraind co tn zius 42 28 Aceemdric 1°73, ta furul orci 14 (ore Ine ii miniei) @9 s# treseS le 4istants A fatt te Seere ( 1s verihel gi snane 1a 21,36 milicane kr, novent tn coc aa se ve 24ei 1a Ais tents Je 166 ailioene kx fets 45 Pintnt. Continuintu-si tigesres 13 orbits, corets ss va intepirte * Seare Jor se va acroo's 42 Péntnt astfel e4 fn jural tatei 4e 13 4 nuspie 1974 sc v9 efle lo Jists' to *¢ 121,5 tilinone kn. In eontle in migre conets save fnte-“rts 4¢ Soore 31 Yc P4etnt si-rzinaue: srotiu. DapS esleulele orelininarii, orrits corstsi Pcs sf anort testul de strflueitosre a2 cer ( conet2 Halley tin anal 191¢ 9 treeut 1s Aistents te 88 tilioane ka %2 Soare, coret» Clbzrs le 115 ailicane ka 42 Soore). Conctele foorte asri ou trceut le Aistonte gi ai at. Poté 22 Sosre, ca 72 sxezslu : conete Ain anul 1%5 1s Aistante 4a 200.000 lx Ler concts keys -Seki 4in 1955 12 Sec.c00 kere In peniosts setasld eonsta nu 92 vate om cehial Lider scott cu sjatorul instrurcatsler astronoaice, inesoind tns{ 4in 2 deus dunatete 2 lunti noterbric 1973 - e2 © scurts tntrerusere tn tiecre tis = ing pe le jundtetea lunii fobrusrtcs 1974, estmil ve scutes fi bine observot gi cu cehinl 1iver. istrel, tncestn’ tin 2 Acus > oh