2 =~ Anul activit&étii solare msxime Exist pujine fenomene ale naturii care si fie urmirite eu atite reguleritate aga cum au fost fenomenele soiare tn ultimii 20 de ani. Interesul,mare pentru astfel de progreme de cereetere gi ummirire a activitéli solare este dictat de implicatiile pe care activitetes soierd ie are asupra unor fenomene terestre cu reper cursiuni in viaje zilnic& de pe planeta noastré. Prin activitate solari injelegem toate fenomencie varicbile in timp gi spatin care au joc le suprefay& sau in iferite streturi din atmosfera soarelui cum er fir petele solare, frecventa ior s1 distribubie pe Soare, structure lor individual’ precum si istewia existentei lor; eruppii ie cromosferice asociate cu petele, emisiile lor de radiatii elec- tromegnetice si corpusculare; protuberantjele $i filementele ca fom ne de tranzitie intre cremosfers si coroandy condensiirile coronale, géurile coronele, formaree si emisiile de redistii in domeniul ultr violet gi Xs regiunile soiare active, ca entit&ti in care concen: treazi fenomenele mai sus mentionate. Se gtie fnc& din entichitate c&é fete strilucitoare a Soarelu este uneori “pitetai" der aceste situatii ereu puse pe seoma mor corpuri care ar trece intre Soare si Pamint. Dup& conflirmsrea exis- tenjei petelor efectiv pe cupsfate Soarslui ue ciitre Galilei (1611) detoriti controverselor gi probabil de tsama de o nu sugeri rigoril inchizitiei, a scizut interesul pentru gisires gi urmirires petelor Solare. woar citive temerari au mai urmérit Sosrele in secolvl al X XvII-lea gi inceputul celui de al XVIII~iea. Astfel, abie Heinrich Schwabe dupé 17 ani de cercetari si-a publicat in onul 1843 rezultat ie privina variatia numérului de pete solere cu o perioadé de lo enj acest rezultat a fast confirmat sase ani mai tirziu de Rudolf wolf care 8 propus de alttel oa varietia numirului de pete solare si fie socotité un indicator al activitatii solare. Astfel, numirul de pete solare, mirimes si dispuneres lor pe suprafatye discului Sosrelui sugereazi astronomilor mirimea gi evolu gis ciclului solar. Petele sint de dimensiuni foarte diferite. Cele mei mici nupite “pori" au citeve sute de Ku diametru iar cele mai mari citeva zeci de mii de Km. Cel mai mare grup de pete observat pind in present este cel din luna aprilie 1957 a cirui suprefaya find de 15 niliarce ce Km? adic& 4% din suprefiage Soarelui. De obi- cei 1s inceputul unvi ciclu solar petele eper ie latitudini de peste 3o° ca spre sfirsitul ciclului petele si se grupeze spre ecuatorul solar in jurul latitudinii de 5°. totodati sfirgitul unui ciclu de“2+ ectivitate solard se suprepune peste inceputul clolului urmitor. De exemplu, mininul ultimuliui ciclu a fost in ima mai 1976,in timp co inceputul ciclului prezent avut loc tn ianuarrie 1975.91 sl cérul maxin se deruleazi in cursul ecestui sn. Un succes incontestabil al cercetitorilor din acest domeniu este gisirea unor metode de prevede= res periondei si omplitudinii meximului de activitete « cicluluil solar ce urnsazi. De exemplu, maximul de activitate din acest an a foat prevazut incd din enul 1976. Intensitatea activitétii maxime din acest an poate fi comparata cu cea din anul 1957 care constitule recordul ebsoiut, dsr existé toate indiciile ca actuslul oiclu s&% fie carecterizat de activitetes soleré cea moi intens& din ultimii 300 de de oni. Cum Sosrele este izvorul vietii gi energiel pe Pimint este nor mal si ne gindin cum se reflecti sctivitates solard ssupre diferitelo: fenomene terestrs. Din observatiile efectuate piné in prezent se srie e& exist’ o legdturdé strinedé intre activitetes soleré si speritia eurorelor boreale, cregteree frecventei esanumiteior "furtuni magne- tice” care au ca efect perturbéri importahte in comunicatiile radio pe unde scurte, ingreumares conunicatiilor prin sateliti etc. Inafara acestor efecte bine cuncscute aie activitatii solare, exist& 9i unede fenomene care doar sint presupuse c& ar aves legétur cu ciclurile solare. Inc& cu mulji ani fn urmi se considera céi exist © etrins’ legSturd intre ctelurile solere si cregterea copecilor, intructt tot al unsprezeceiea ined el eapaextuk unui copac téiat trensversel, este mai mare ca coleiaite. 12 fel se considera célitat vinurilor fa anumiti oni care era pusi pe seams ciclurilor solare. Studii mai recente au ardtet clar ci tn anumite regiuni ale slobulud perioadele de seceté coincid cu anumite faze sie activitatii solare. Cu siguront& o& exist’ o influtent& e activit&tii solere asupra fonomenelor meteorolosice. Se pare ci declangarea unor furtuni meteo Tologice are drept cauzi puternice eruptii solare. Desigur ci aceste ipfluiente meteorologice se pun greu in evident& deoarece troposfere usscheazé efectele pe termen scurt. Climatologie pe termen lung este mult mai legat& de activitatea solard. actfel, analizindu-se inelele de cregtere a arborilor foarte bitrini s-su observat anumite accente care au o perioad& de 22 de ani ceea ce corespunde unui alt ciciu sojer numit "magnetic". Din aceste observatii s-e dedus c& intre anii doo si 15i0 si apol intre 1645 591 1715 ciclul solar a fost fosrte soizut, ceea ce coincide cu periondele mai reci ale climei terestre numite chisr "micile giecieyiuni"3s Sint multe presupuneri céi multe din comportirile oamenilor sint infinienjate de céitre ectivitetes soleri. In acest sens, stetisticile pe mai multi eni indled o crestere cu 30% e infercturilor etunel cind existi co cregtere de rumei 14% 6 cimpulut geomegnetic cere stim ci este icget Grect de activitetea solerti. Se observset totodataé ca var ajilie magnetianmiui terestru influientezii neindoieinic bolile de tuberculozii iar decesele prin tebec. fiind mai dese in utme produce- vai erufijiilor solere intense. In orice caz, cmoagterea modului fn care factorii heliofizici ectioneas& asupra diferitelor msledii va peruite si se eplice misuri cere si fie utile din punct de vedere profilectic. In curing ne vom gési in pilin uexim de activitate e actuslulul cilcu solar, prilejuind camenilor de gtiing&é experiente si observeyid inedite de mare im portent atit pentru cunoasterea mei bine a siti activité}ii solare cit si a efeeteior geofizice pe care le provosci eit $1 propriului nostru comportement. Este una din merile ocazii tn care un eveniment de o ssemenes enverguri 21 giseste pe oamen’d de gtiing& pregiititd cu apareture cee mai modern’ reslizeti vreodatt pe Pémint Prof. Tomoiegé Givrila