INCLUZIUNEA SOCIAL

Anton Elena-Diana Relaii Internaionale i Studii Europene, anul II

Abstra t!Social inclusion is not an ancient term, being defined as the reply policy of social
exclusion. The current strategy of the European Union is strongly related to a new solution that is based on the force given by the so called European social economy platform. The social economy is initiated by a humanist philosophical principle that aims e ual opportunities for all the social categories. The European institutions, their initiatives and the approach itself alleged by European pro!ects depend on this reformative model of thought that has been adopted through the "isbon Treaty in #ecember of $%%&. The study has as main goal to analy'e this principle, by ta(ing into account its connections with the social inclusion aspects and its approach as a ma!or ethical and social integration on the mar(et labor for those who have been isolated in the current context of the crisis. )oreover, the main ob!ectives, the institutional characteristics and also the theoretical and philosophical bac(grounds of the social economy will be highlighted. "e#-$ords! social inclusion, social exclusion, social responsibility, intelligent economy, durable development, social economy. Cadrul on eptual In lu%iunea so ial& este de'init& drept setul de (&suri i a iuni (ultidi(ensionale din do(eniile prote iei so iale, o up&rii 'orei de (un &, lo uirii, edu aiei, s&n&t&ii, in'or(&rii i o(uni &rii, (obilit&ii, se urit&ii, )ustiiei i ulturii, destinate o(baterii e* lu%iunii so iale+ Incluziunea este un termen mai nou, fiind definit* drept politica de r*spuns la situa+iile de exclu'iune social*, ,n documentele -onsiliului European din anul $%%%, ,ntre care se distinge
1

Strategia "isabona. .n anii ce au urmat, promovarea inclu'iunii sociale, ca linie de politic* public*, a ,nlocuit combaterea exclu'iunii sociale. "a ,nceputul anilor /&%, documentele de politici ale institu+iilor comunitare, precum -artea 0erde asupra 1oliticii Sociale Europene2 3p+iuni pentru Uniune din 4&&5, men+ionea'* combaterea exclu'iunii sociale ca linie de politic* public*. .n mediul academic din acei ani inclu'iunea ,nc* nu ap*rea, fiind utili'a+i termeni precum integrare sau inser+ie ,n cadrul anali'ei politicilor de combatere a exclu'iunii sociale . )omentul de referin+* pentru introducerea termenului de inclu'iune social* este -onsiliul European de la "isabona din anul $%%%, prile! cu care a 6i fost lansat* o strategie a Uniunii Europene, av7nd drept ori'ont anul $%4%, cunoscut* ca 1rocesul sau Strategia "isabona. 1romovarea inclu'iunii sociale reclam* un efort pe termen lung, parte a unei strategii na+ionale de de'voltare social*. 8l*turi de m*suri de combatere a riscurilor de exclu'iune social*, promovarea inclu'iunii sociale presupune direc+ii de interven+ie de tip preventiv, ,n care suportul social 9 indiferent de forma sa 9 s* fie privit ca o investi+ie social*. Un prim pas ,n aceast* direc+ie ,l constituie reducerea rupturii ,ntre sfera economicului 6i a socialului, simultan cu accentuarea rela+iei de intercondi+ionalitate dintre cele dou* domenii. Un al doilea pas ,l repre'int* conceperea sistemului de protec+ie social* ca un sistem unitar. .n ceea ce prive6te mediul academic specific termenului de incluziune social, sunt puse ,n lumin* dou* ,ntreb*ri esen+iale2
.n ce m*sur* inclu'iunea poate fi mai mult dec7t un r*spuns activ la situa+iile de

exclu'iune: .n ce m*sur* se poate vorbi de un impact al inclu'iunii sociale asupra structurii programelor sociale: .n privin+a primei ,ntreb*ri, r*spunsul este , teoretic, simplu. .n ca'urile de exclu'iune social* solu+ia cea mai la ,ndem7n* ar fi oferirea acelora6i drepturi formale celor exclu6i, 6i, ,n consecin+*, aceasta put7nd fi considerat* drept solu+ia la inegalitate. .n loc de a a6tepta conformarea marginalilor fa+* de normele 6i practicile prevalente ale

celor de la centru, inclu'iunea social* implic* o reconfigurare a centrului pentru a cuprinde practicile celor marginali. ;*spunsul la cea de<a doua ,ntrebare nu este unul cert, ,ntruc7t, teoretic, solu+ii pentru exclu'iunea social* 6i pentru probleme precum s*r*cia, deprivarea 6i de'avanta!ul, sunt g*site tot timpul, problema const* ,n punerea ,n practic* a acestora, deoarece mudurile ,n care sunt g7ndite politicile se pot schimba, numai c*, acest lucru nu implic* direct 6i punerea ,n practic* a acestor schimb*ri. In lu%iunea so ial& la ni,elul Uniunii Europene =-ea mai competitiv* 6i dinamic* economie ba'at* pe cunoatere, combin7nd creterea economic* susinut* cu locuri de munc* mai multe i mai bune i o mai bun* coe'iune social*4 era vi'iunea Uniunii Europene pentru anul $%4%, conform strategiei "isabona, recunosc7nd i subliniind importana de'volt*rii resurselor umane, ca o condiie esenial* pentru o cretere durabil*. >nteresul european pentru de'voltarea resurselor umane i promovarea inclu'iunii sociale este subliniat ,nc* o dat* prin stategia EU$%, creterea economic* inclusiv* 9 participare crescut* la piaa muncii, dob7ndirea de noi competene i diminuarea s*r*ciei 9 fiind unul dintre cei trei piloni principali de de'voltare ai Europei Unite p7n* ,n anul $%$%. "a confluen+a dintre cele dou* documente strategice ale Uniunii Europene, Strategia "isabona i EU$%$% i av7nd la ba'* principiul solidarit*ii, statele membre ale Uniunii Europene i<au unit for+ele pentru ca anul $%4% s* fie 8nul European pentru -ombaterea S*r*ciei i Exclu'iunii Sociale. 8u fost astfel antrenate o serie de activit*i de contienti'are a opiniei publice cu privire la exclu'iunea social* i s*r*cie. 1oate mai important, anul $%4% a prile!uit re,noirea anga!amentului statelor membre i actorilor sociali pentru promovarea egalit*ii de anse a tuturor persoanelor, precum i o cretere a implic*rii acestora ,n g*sirea unor soluii ?mai@ eficiente pentru a crete inclu'iunea social* i profesional* a persoanelor aparin7nd grupurilor sau comunit*ilor vulnerabile.$
1

Ec.europa.eu, consultat la data de 20. 11. 2011

tefania Isil, Gabriel Bdescu, Anca Miron, Studiul regional al STP-NV privind situaia persoanelor private de libertate din perspectiva reintegrrii lor pe piaa muncii i n comunitate, Institutul de Formare Economic i !ocial, "lu#$%apoca, 2011, p.&

'

UE militea'* ,n favoarea protec+iei 6i inclu'iunii sociale prin m*suri de coordonare, promovare 6i finan+are a eforturilor pe care le depun statele membre pentru a combate exclu'iunea social* 6i s*r*cia 6i pentru a<6i reforma sistemele de protec+ie social*. 1otrivit unui recent sonda! Eurobarometru , un european din 'ece ,6i propune s* se mute ,ntr<o alt* +ar* din UE ,n viitor. 1entru a veni ,n spri!inul cet*+enilor care tr*iesc 6i muncesc ,n str*in*tate, UE 6i statele membre colaborea'* pentru a coordona sistemele de securitate social* 6i pentru a le permite lucr*torilor s*<6i ob+in* pensiile 6i presta+iile de securitate social* chiar 6i atunci c7nd ,6i schimb* locul de munc* sau ,6i desf*6oar* activitatea ,n mai multe +*ri membre. Un exemplu ,n acest sens ,l constituie ini+iativa $%4$ < 8nul european al ,mb*tr7nirii active 6i al solidarit*+ii ,ntre genera+ii, care ,6i propune s* le ofere persoanelor ,n v7rst* mai multe oportunit*+i, pentru a le a!uta s* r*m7n* ,n c7mpul muncii, s* ,6i men+in* s*n*tatea 6i s* contribuie activ la de'voltarea societ*+ii. #e altfel, prevederile Strategiei de la "isabona sunt aspecte dup* care fiecare stat membru al Uniunii Europene ,6, fundamentea'* politica2 4.3cuparea deplin* a for+ei de munc*A $..mbun*t*+irea calit*+ii 6i productivit*+ii munciiA 5..nt*rirea coe'iunii 6i inclu'iunii sociale. Strategia european* pentru ocuparea for+ei de munc* ,ncura!ea'* m*surile care vi'ea'*2
o mai bun* func+ionare a pie+ei muncii de'voltarea competen+elor

ameliorarea calit*+ii locurilor de munc* 6i a condi+iilor de lucru

crearea de noi locuri de munc*.5

UE 6i<a propus ca, p7n* ,n $%$%, s* ating* urm*toarele obiective2

'

Alina tefania "re(u, Fle)ibili*area pie(ei muncii, A!E, 2010, pp. +,$+&

 integrarea pe pia+a muncii a BCD din persoanele cu v7rste cuprinse ,ntre $% 6i EF de ani reducerea sub 4%D a abandonului 6colar 6i cre6terea p7n* la cel pu+in F%D a ponderii absolven+ilor destudii superioare ,n r7ndul popula+iei ,n v7rst* de 5%<5F de ani reducerea cu cel pu+in $% de milioane a num*rului persoanelor care sufer* de pe urma s*r*ciei 6i a exclu'iunii sociale. Strategia Europa $%$% include mai multe ini+iative care pot contribui la atingerea acestor obiective2

Tineretul ,n mi6care ?pentru tinerii care doresc s* studie'e sau s* lucre'e ,n str*in*tate@ 8gend* pentru noi competen+e 6i noi locuri de munc* ?pentru a r*spunde provoc*rilor cu care se confrunt* pia+a european* a muncii@

1latforma european* de combatere a s*r*ciei 6i exclu'iunii sociale?pentru a a!uta +*rile europene s* lupte ,mpotriva s*r*ciei 6i a exclu'iunii sociale@. In lu%iunea so ial&, -n do u(entele politi ilor so iale din Ro(.nia Se poate preci'a c*, ,n limba!ul institu+ional rom7nesc, conceptul de inclu'iune 6i de'voltare social* a intrat ,n u' ,ncep7nd cu anul $%%4, odat* cu adoptarea G.H. I$&J$%%$, privind 1lanul Ka+ional 8nti<S*r*cie 6i 1romovare a >nclu'iunii Sociale 1K8inc. Unul dintre documentele definitorii pentru lupta ,mpotriva exclu'iunii sociale 6i promovarea inclu'iunii sociale este L>) ?#ocumentul -omun ,n domeniul >nclu'iunii Sociale 9 Loin >nclusion )emorandum@. 8cesta a fost elaborat de c*tre Huvernul ;om7niei ,mpreun* cu -omisia European*, ,n scopul promov*rii inclu'iunii sociale 6i al combaterii s*r*ciei ,n Europa p7n* ,n $%4%, ,n perspectiva ,ndeplinirii obiectivelor de la "isabona. L>) a preg*tit deplina participare a ;om7niei, dup* aderare, la metoda deschis* de coordonare ,n domeniul inclu'iunii sociale. Scopul L>) a fost promovarea sus+inut* a unei societ*+i coe'ive 6i inclu'ive, cre6terea bun*st*rii popula+iei complementar cu resorb+ia rapid* a problemelor grave de s*r*cie extrem* 6i exclu'iune social*.
.

1revederi relevante pentru domeniul inclu'iunii sociale se reg*sesc, practic, ,n toate strategiile na+ionale 6i programele sectoriale. Un capitol distinct consacrat acestor aspecte este cuprins ,n 1rogramul 3pera+ional Sectorial =#e'voltarea ;esurselor Umane $%%B< $%45, aprobat ,n octombrie $%%B. 1rogramele prin care sunt finan+ate ini+iativele sociale acoper* ansamblul popula+iei ;om7niei, dar sunt direc+ionate prioritar spre reducerea riscului s*r*ciei, promovarea accesului la servicii pentru anumite grupuri defavori'ate, ,mbun*t*+irea accesului 6i particip*rii grupurilor vulnerabile pe pia+a muncii. Hrupurile +int* identificate includ2 popula+ia rom*, persoanele cu di'abilit*+i, tinerii care p*r*sesc sistemul de stat pentru protec+ia copilului, femeile, familiile cu mai mult de $ copii, familiile monoparentale, copiii ,n situa+ii de risc, infractorii 6i fo6tii delincven+i, persoanele dependente de droguri 6i alcool, persoanele f*r* ad*post, victimele violen+ei domestice, persoanele infectate cu G>0JS>#8, persoanele afectate de boli profesionale, refugia+ii 6i a'ilan+ii. "a acestea se adaug* problemele specifice ale copiilor ai c*ror parin+i se afl* la munc* temporar* ,n str*in*tate 6i care se afl* ,n ,ngri!irea unor persoane v7rstnice sau altor membri de familie ?repre'ent7nd, potrivit sonda!elor recente, ,ntre 4J5 si 4JC din num*rul total al familiilor din unele 'one rurale@.F Min7nd seama de elemente precum evolu+ia demografic* ,ngri!or*toare,sc*derea masiv* a natalit*+ii, este o prioritate de interes na+ional elaborarea unei Strategii privind popula+ia ;om7niei pe termen lung ?p7na ,n $%C%@ 6i foarte lung ?p7na la sf7rsitul secolului@, con+in7nd propuneri concrete, ba'ate pe datele 6tiin+ei, care s* cuprind* un ansamblu de m*suri pro<active, compatibile cu principiile de'volt*rii durabile 6i cu drepturile fundamentale ale omului, pentru stabili'area 6i redresarea situa+iei. 3 astfel de Strategie ar trebui s* vi'e'e trei obiective principale2 N 8meliorarea st*rii de s*nat*te, reducerea mortalit*+ii 6i cre6terea duratei medii de via+*A N Evitarea unei emigra+ii importante ca dimensiuneA
-

Gu/ernul 0om1niei, Ministerul Mediului i 2e*/oltrii 2urabile, 3ro4ramul %a(iunilor 5nite pentru 2e*/oltare, "entrul %a(ional pentru 2e*/oltare 2urabil, Bucure ti, 200,, p.+1

N ;edresarea natalit*+ii, presupun7nd o evaluare detaliat* a politicilor familiale actuale 6i adoptarea unor m*suri urgente de protec+ie 6i sus+inere a familiei prin presta+ii ?transferuri financiare@ 6i servicii sociale accesibile tuturor. .n fundamentarea 6i elaborarea unei astfel de Strategii, costisitoare 6i etalate pe o lung* perioad* de timp, este necesar* consultarea larg* a tuturor factorilor sociali, precum 6i cunoa6terea politicilor 6i practicilor adoptate ,n alte +*ri europene. Se impune, de asemenea, crearea unei structuri institu+ionale de ,nalt* prestan+a 6i competen+* care s* monitori'e'e ,n continuare aplicarea Strategiei, s* evalue'e periodic re'ultatele 6i s* adapte'e m*surile 6i mi!loacele ,n func+ie de aceste re'ultate. #ou* scenarii demografice ar contura perspectivele de'volt*rii viitoare2 cel re'ultat din continuarea actualelor tendin+e, 6i cel re'ultat din instalarea unei redres*ri moderate dar continue. 3biectivele pe termen mediu 6i lung ale strategiilor 6i programelor na+ionale, regionale 6i sectoriale de de'voltare vor trebui s* fie rea!ustate ,n conformitate cu realit*+ile demografice progno'ate. 17na ,n anul $%45 se va asigura elaborarea 6i va ,ncepe implementarea cadrului legislativ unitar privind problematica migra+iei for+ei de munc*, pentru promovarea unei ac+iuni concertate, ,mpreuna cu partenerii sociali, autorit*+ile locale 6i regionale, centrele de ,nv*+*m7nt 6i de formare profesional* 6i societatea civil*, vi'7nd obiectivul unei mobilit*+i echitabile, ,n special prin combaterea muncii nedeclarate 6i a dumpingului social5.

CONCLUZII .n ceea ce prive6te conclu'iile ce ar putea fi observate ,n urma acestei sumare treceri ,n revist* a situa+iei actuale privind modurile ,n care termenul de inclu'iune social* a fost asimilat ,n contextul european 6i in contextul +*rii noastre, un lucru este cert< modalit*+i de a preveni sau lupta ,mpotriva exclu'iunii sociale pot fi g*site , relativ,
.

2umpin4ul social 7 social dumpin4 8 este un termen 7 cu o conota(ie ne4ati/ 8 folosit pentru a descrie o mutare de munc temporar sau tran*itorie, prin care an4a#atorii folosesc muncitori dintr$o (ar sau o *on 9ntr$o alta, unde munca se plte te, de obicei, mai bine astfel, sal/1nd bani i cresc1nd poten(ialul profit.

simplu ,ns*, problema oric*rei societ*+i? vi'at* fiind , ,n special, cea rom7neasc* @ const* ,n punerea ,n practic* a acestora 6i a modului ,n care aceste sunt percepute de comunitate. Societatea rom7neasc* nu este ,n mod tradi+ional s*rac*. Ea este o societate s*r*cit* ,n urma lans*rii ,ntr<un ambi+ios proces de industriali'are rapid*, urmat de o de'organi'are func+ional* 9 re'ultat al schimb*rii regulilor de func+ionare economic* 6i social*. Spre deosebire de +*rile occidentale, s*r*cia ,n ;om7nia nu este re'ultatul marginal negativ al unei economii prospere, ci re'ultatul cri'ei globale a economiei. -u toate acestea, ,n condi+iile unei rate crescute a 6oma!ului de B,ED ,n contextul cri'ei economice 6i cu un nivel alarmant de aproximativ $5D al tinerilor cu v7rsta ,ntre 4C 6i $F de ani f*r* un loc de munc*, potrivit datelor din $%44 ale >nstitutului na+ional de Statistic*, exist*, deci, procente ,nsemnate de grupuri vulnerabile ? din totalul popula+iei @, ceea ce demonstrea'* faptul c* derularea unor politici sustenabile de inclu'iune social* se dovedesc a fi o necesitate. ;om7nia, ca membru al Uniunii Europene a fost ,oarecum, nevoit* s* ia m*suri ,n ceea ce prive6te, ,n special, situa+ia pie+ei muncii ceea ce a dus la o ameliorare prea pu+in observat* ,n r7ndul cet*+enilor, dat fiind raportul dintre necesitate 6i oportunit*+i.

BIBLIOGRAFIE
,

1.

-re+u 8lina<Otefania, Flexibilizarea pieei muncii, ASE, 2010

$. Huvernul ;om7niei, )inisterul )ediului 6i #e'volt*rii #urabile, 1rogramul Ka+iunilor Unite pentru #e'voltare, -entrul Ka+ional pentru #e'voltare #urabil*, Pucure6ti, $%%I.
'.

>s*il* Otefania, P*descu Habriel, )iron 8nca, Studiul regional al ST !"# pri$ind situaia persoanelor pri$ate de libertate din perspecti$a reintegrrii lor pe piaa muncii %i &n comunitate, >nstitutul de Qormare Economic* 6i Social*, -lu!<Kapoca, $%44.

F. ec.europa.eu.

&